|
DISPUTA METODELOR
George Devereaux:
analiza miturilor
functia lor pentru constituirea mentalitatilor colective
Psihologia - divizata in doua campuri:
modelul pozitiv: de tip pozitivist - construire de aparate cu care sa masori aspecte ale personalitatii umane
model: stiinte experimentale
modelul teoriilor psihologiei demonstrative: apeleaza la aspectele calitative - interpretare comportamentala
analiza calitativa
Este vorba despre:
metode ale stiintelor naturii
metode ale stiintelor spiritului
Psihanaliza: pozitie distincta
Kant - face deosebirea dintre:
intelect - cunoasterea naturii
ratiune: orientata catre om - probleme de natura morala - probleme de vointa - avem acces numai la manifestarile ei
Hegel - vointa morala justifica comportamentul
actul de vointa normat de o propozitie imperativa (incep cu TREBUIE)
exista un mister al imperativelor morale
Kant: cea care da universalitate, forta actelor morale este constiinta morala - stim ca facem bine sau rau (constiinta morala: manifestare a vointei ca impuls interior)
Kant - Critica ratiunii pure:
cunoasterea fara vointa este neputincioasa, vointa fara cunoastere este oarba
T conflict intre
vointa, energie care actioneaza intr-o maniera imperativa, oarba si
cunoastere, ratiune
Conceptele lui Freud:
'fuga in boala'
'formatiune de compromis'
'castig al bolii' (perspectiva economica)
Se presupune o anumita dinamica:
t0 - normalitate
t1 - dezechilibru
t2 - boala (permanentizarea dezechilibrului)
terapia
Freud observa o schema diferita, definita de propria varsta:
intre 0 - 6 ani are loc un eveniment care are impact asupra activitatii noastre si determina o fixare a personalitatii noastre
Erich Fromm - psihanalist germen emigrat in SUA - il critica pe Freud, pentru ca Freud transforma indivizii in conformisti, in mic - burghezi
Freud opera cu concepte aplicabile societatii la vremea respectiva.
Erich Fromm: 'nu trebuie sa anihilam spiritul individului, trebuie sa cream oameni revolutionari'
'societatea este bolnava, nu noi suntem bolnavi'
naturalism: lider al miscarii hippy - revenirea la natura
Un om care a fost crescut in siguranta vede in boala o modalitate de reintoarcere la climatul de siguranta initial, pierdut prin contactul brutal cu realitatea.
Boala produce acest castig al bolii.
Ex. isteria afecta femei inteligente, cu o cultura solida, condamnate la un climat foarte inchis - nevoia crescuta de atentie isterie, care devine felul de atrage atentia asupra lor.
Nastere: traumatism - oxigenul: nociv pentru organismul uman (ceea ce ne tine in viata ne si omoara)
In cazul psihanalizei clasice, avem de-a face cu o analiza facuta pacie4ntului pentru a ajunge la evenimentul petrecut in perioada 0-6 ani, care determina evolutia ulterioara.
Acest eveniment este un eveniment neasimilat: copilul nu are experienta si capacitatile necesare, instrumentele intelectuale pentru a-l introduce in propria biografie
evenimentul este izolat, nu este integrat in propria istorie, ramane ca un loc dureros, de care de cele mai multe ori nu esti constient, dar cand il atingi doare.
In timp, acest loc se dezvolta.
Acest castig al bolii nu mai este suficient pentru ca individul sa il pastreze nevrozele evolueaza
Ex. copilul care isi surprinde parintii in timpul actului sexual il asociaza cu culcarea si dezvolta un comportament manierist inainte de culcare, ritualuri obsesionale, care pot duce la epuizare.
In timp, anxietatea se poate dezvolta
evolueaza comportamentul castigul bolii se transforma in dezavantaj
Vindecarea = reinterpretarea momentului initial la nivelul momentului actual (afectivitatea a fost blocata la momentul initial decalaj afectiv)
Cel care 'sapa' efectiv este pacientul: evenimentul reinterpretat duce la integrarea lui in propria istorie = vindecare (intelege ce s-a intamplat atunci)
Revenirea la o stare ideala de normalitate nu exista.
Psihanaliza - foarte costisitoare, inaccesibila celor multi
Freud subliniaza importanta motivatiei financiare.
Pacientul are nevoie de psihanalist pentru ajutor, nu mai poate trai fara ajutor, nu poate merge mai departe.
El este cel care stabileste dinamica terapiei - el stabileste momentul opririi terapiei; momentul in care un pacient intrerupe terapia (sub orice justificare) este momentul vindecarii (fara a apela la alt psihoterapeut)
Normalitate: intelegerea a ceea ce s-a intamplat (cheltuiala efectuata o considera suportabila)
Copilul este un pervers polimorf
nu avem un program genetic care sa ne determine afectiv catre o anumita investire a unui comportament sexual
Kraft Ebing (germ.) si Havelock Elis (brit.) - monografii in care se investigheaza comportamentul sexual
Ex. cazul fetisismului: legat de anumite scene legate de prima copilarie, care ii obsedeaza si le conditioneaza sexualitatea
este vorba de raportul intre comportamentul sexual si restul comportamentului persoanei respective
Un comportamentul sexual patologic este asociat unei exclusivitati a unui anumit comportament
intregul lui afect este fixat, legat de realizarea unui anumit comportament
normalitate sub raport sexual: diversitate in sexualitate
nu esti legat de un anumit comportament
Notiunea de normalitate a fost profund afectata de conceptia lui Freud:
Noi nu avem un program, asa cum au animalele: ele au dezvoltat un ritual de curtare, program genetic.
Afectivitatea noastra se dezvolta foarte rapid in perioada de 0 - 6 ani (din punct de vedere sexual nu exista la acea varsta) - o fixare in aceasta perioada se dezvolta legat de zonele erogene (gauri, discontinuitati, catastrofe in continuitatea pielii).
Afectivitatea noastra este concentrata pe acele zone - sunt singurele zone prin care comunica cu exteriorul intr-o maniera foarte complexa.
Zona orala
zona de alimentare
zona care asigura un transfer afectiv in prima copilarie
Este foarte important ca in timpul alaptarii:
mama sa sustina privirea copilului
sa vorbeasca mereu cu copilul
Fixarile orale - cele mai frecvente: fumatorii, consumatorii de alcool - foarte multi
Freud construieste o teorie a obiectului tranzitional:
transfer de pe obiectul initial pe obiectul tranzitional
primul substitut al sanului mamei = suzeta (copilul trage din suzeta ca sa se linisteasca)
ulterior apar alte obiecte
tranzitia poate di considerata ca o forma de maturizare
apar jucariile
atentia se disipeaza, copilul face distinctia in relatia cu jucariile si cu fiintele animate (mama)
etapele nu sunt prescrise genetic, se desfasoara aleator
copilul experimenteaza, isi fixeaza afectul (fetisismul este recunoscut in interesul pentru jucarii).
Pe Freud il intereseaza nu atat sexualitatea, cat afectivitatea care sustine sexualitatea.
Structura noastra nu este complexa la nivel biologic, ci la nivel grupal - copilul nu supravietuieste decat datorita relatiei afective foarte puternice cu mama.
Afectivitatea trebuie sa se dezvolte si sa se fixeze pe cat mai multe obiecte.
Polimorfism: aceasta dezvoltare a afectivitatii
Daca sexualitatea este asociata biologicului, erotismul este ceea ce caracterizeaza afectivitatea noastra.
Eros - liantul universal, ceea ce asigura unitatea comunitatii umane
La animale, orice apropiere este:
fie din perspectiva sexuala
fie din perspectiva agresiunii (sado - masochism): relatia de dominare - supunere
Comportamentele noastre sunt asociate cu zonele erogene
Zonele erogene:
zone de comunicare cu mediul
zone de care ne este atrasa atentia de catre adulti (Laplache)
Ipoteza seductiei - ipoteza la care Freud a renuntat (elaborata pornind de la isterie)
presupune seductia exercitata de catre tata, la o anumita varsta asupra fetei
ulterior a revenit asupra teoriei, referindu-se nu la o scena reala, ci la o fantasma a seductiei care ar fi activata
Adultul orienteaza atentia copilului asupra acestor zone ale corpului:
faza 1: suptul
faza 2: educatia sfincteriala - prima experienta a copilului cu normele sociale - copilul invata sa faca ceea ce trebuie, fara o explicatie multumitoare
atragerea atentiei copilului asupra zonei in cauza
Afectivitatea adultului este foarte importanta: un copil care nu dispune de afectivitate
psihotic (potential afectiv scazut)