Evaluarea nivelului expunerii la zgomot si a solicitarilor neuropsihice a angajatilor de la o statie de turbocompresoare- prezentarea unui sudiu de caz

Evaluarea nivelului expunerii la zgomot si a solicitarilor neuropsihice a angajatilor de la o statie de turbocompresoare- prezentarea unui sudiu de caz

Obiective si premise  

Expunerea muncitorilor la zgomot mai mare de 87dBA NAEC/saptamana o perioada mai mare de timp, poate duce la boli profesionale (hipoacuzie si surditate profesionala), dar si la boli legate de profesiune.

Studiul de fata s-a efectuat asupra angajatilor de la o statie de turbocompresoare din tara, expuse in principal la zgomot.

Obiectul studiului este reprezentata de stabilirea unei eventuale asociatii intre expunerea angajatilor la zgomot si prezenta stresului neuropsihic.

Evaluarea nivelului expunerii la zgomot si a solicitarilor neuropsihice a angajatilor, include urmatoarele puncte:

analiza activitatii angajatilor si a conditiilor de munca in care aceasta se desfasoara;

evaluarea expunerii nivelului de zgomot in timpul muncii;

evaluarea solicitarilor predominant neuropsihice ale postului de munca (investigarea factorilor individuali socio-profesionali si a manifestarilor subiective ale oboselii in activitati cu solicitare neuropsihica).

Material si metode

Metodologia folosita a fost urmatoarea:

• Metoda observatiei directe-pentru evaluarea sarcinilor de serviciu, a fazelor de lucru, descrierea tipurilor de activitate;
• Testul de atentie concentrata Toulouse Pieron, care este un test de baraj si nu de calcul. Cu ajutorul lui s-a investigat posibilitatile de perceptie, memorie (cu cat se memoreaza mai multe semnale care trebuie barate, cu atat testul se efectueaza mai rapid) si asociere (existand pe de o parte o anumita asociere intre modul in care sunt orientate semnele cheie si pe de alta parte, o simetriea semnelor care trebuie barate)

S-a urmarit pentru fiecare angajat de la statia de turbocompresoare scaderea (sau nu) a atentiei concentrate in diversele momente ale zilei de lucru (inainte de intrarea in schimb si la sfarsitul programului).

S-a calculat, pentru fiecare formular suma semnelor corecte barate in 4 minute, suma semnelor gresite si cea a semnelor care trebuiau barate, dar au fost omise. La interpretare s-a avut in vedere atat aspectul calitativ cat si cel cantitativ al probei. Este posibila o disociere intre rezultatele obtinute la aceste doua aspecte, de ex.scaderea atentiei concentrate se poate evidentia fie prin scaderea numarului total de semne corect barate (scaderea cantitativa), fie prin scaderea aspectului calitativ (cresterea numarului de semne gresite si/sau omise, cu pastrarea numarului de semne barate corect).

• Aprecierea efortului preponderent neuropsihic cu privire la automatisme, rationamente, atentie, ritm de munca;
• Determinarea zgomotului profesional- in jurul sursei de zgomot, pentru realizarea asa numitelor harti de zgomot, pentru a aprecia riscul profesional pentru angajatii de la statia de turbocompresoare.

2. evaluarea sarcinilor de serviciu, a fazelor de lucru, aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica

Obiectivul statiei: ridicarea presunii gazului in perioada de consum maxim pentru alimentarea in bune conditii a consumatorilor. Statia de comprimare este prevazuta si cu o sursa de energie proprie care se utilizeaza in caz de avarie.

Numarul de persoane care lucreaza la statie: 37

personal TESA: 7

electricieni:  9

lacatusi mecanici: 18

sudor: 1

magaziner: 1

Se lucreaza in 5 schimburi, fiecare schimb fiind alcatuit din:

1 sef de tura (maistru sau inginer)

1 operator camera de comanda

1 electrician

2 lacatusi

Activitatea de baza in aceasta unitate are un caracter sezonier, se desfasoara numai in perioada octombrie- martie sau aprilie (6 luni: reparatii-revizii, 6 luni: activitate de comprimarea si reglarea cazului).

Activitatea se desfasoara in incinta statiei de turbocomprimare, unde exista noxe profesionale legate de activitate:

Efortul fizic legat de manipularea aparatelor si controlarea activitatii acestora;

Zgomotul de baza care are si un caracter discontinuu legat de activitatea aparaturii;

Pericol constient legat de prezenta si eventuala scapare a gazelor naturale, pericol de explozie

Activitatea persoanelor din aceasta unitate este variata si complexa, depinde de profilul locurilor de munca, influentata si de prezenta noxei profesionale.

Sarcinile de serviciu

Sarcinile de serviciu consta in intretinerea si repararea prompta la solicitare a subunitatilor statiei de turbocomprimare. Atelierele sunt in incinta statiei de turbocomprimare, in care lucreaza operatorii, lacatusii mecanici de intretinere si electricienii. Operatiile constau in montari si demontari de subansamble, a componentelor legate de reteaua de gaze, unele procese tehnologice sunt efectuate sub presiune.

Activitatea se desfasoara in special incepand din luna octombrie pana in luna martie-aprilie, in care conditiile meteorologice reprezinta o nocivitate legata de activitatea profesionala.

Noxele profesionale propriu-zise sunt:

• efortul fizic cu manipularea manuala a aparatelor electrice, controlarea aparatelor care indica caracteristicile proceselor tehnologice si care necesita atentie incordata si reprezinta ca nocivitate un factor de stres cu caracter de distress tinand cont de pericolul real de expozie;
• zgomotul aparatelor care depaseste limitele fiziologice admise in legislatia de protectia muncii si medicina muncii;
• riscul real de aparitie a scaparii gazelor naturale care reprezinta pericolul real de explozie cu riscul de accidentare.

Au fost supuse examinarii 5 persoane: 1 operator, 1 electrician, 2 lacatusi mecanici si 1 sef de tura.

1.     Operator

Activitatea operatorului desfasurandu-se la camera de comanda, cuprinde:

v    Urmarirea parametriilor de functionare de pe tablourile sinaptice;

v    Citirea din ora in ora a parametrilor, trecerea lor intr-un registru si transmiterea lor la dispeceratul teritorial;

v    Primirea comandei de oprire sau pornire a statiei;

v    In cazul in care apare o semnalizare, comunica sefului sau lacatusului sa ia masuri.

Activitatea profesionala a operatorului (Anexa nr.1) reprezinta 660 minute din activitatea totala de 720 minute, prin excluderea timpului de pauza de masa si pauza acordata nevoilor fiziologice.

Activitatea operatorului consta in 3 tipuri de depunere de efort fizic:

a.     Miscare simpla, in care se controleaza modificarile aparatelor ce indica caracteristicile proceselor tehnologice, cu solicitarea aparatului visual si a atentiei, fara efort fizic mai intens  a mainilor si a bratelor. Se realizeaza timp de 530 minute, ce reprezinta 80,30% din activitatea profesionala;

b.     Postura sezanda, in care se asigura transmiterea datelor la dispecerat, fara o suprasolicitare a bratelor si a mainilor, dar care necesita o atentie incordata. Acest process are o durata mai scurta de 30 minute si reprezinta 4,54% din activitatea profesionala;

c.      Postura ortostatica, inseamna o solicitare a picioarelor, mai putin a corpului intreg. In aceasta postura operatorul controleaza parametrii de functionare de pe tablourile de comanda, efectueaza cu un efort minim diferite manevre cu bratele. Aceasta activitate are o durata de 100 minute, care reprezinta 15,15% din activitatea profesionala.

Pauza si timpul acordat nevoilor fiziologice este egal cu 60 minute, care reprezinta 8,33% din activitatea totala.

Valorile de apreciere a efortului preponderent neuropsihic, cu o valoare de 9 puncte (Anexa nr.4), ce se incadreaza in categoria de activitati cu efort neuropsihic mare, din cauza suprasolicitarii atentiei in primul rand si pericolului constient existent.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica s-a efectuat cu ajutorul testului Toulouse Pieron la inceputul si la terminarea activitatii profesionale. (Anexa nr.13)

Pentru ameliorarea activitatii profesionale de solicitare ridicata a proceselor neuropsihice din cauza zgomotului de fond, se recomanda folosirea castilor de protectie auditiva, care contribuie la reducerea nivelului zgomotului si a solicitarii neuropsihice a sistemului nervos central.

2.     Lacatus mecanic de intretinere

Fazele de lucru consta in urmatoarele:

Urmarirea parametrii turbinei din ora in ora;

Schimbarea diafragmelor la contoare consum de gaze;

Manevre in functie de necesitati si la comanda sefului de tura;

Reparatii curente.

Activitatea profesionala a lacatusului mecanic (Anexa nr.2) reprezinta 660 minute din activitatea totala de 720 minute, prin excluderea timpului de pauza de masa si pauza acordata nevoilor fiziologice. Activitatea lacatusului mecanic de intretinere consta in 3 tipuri de depunere de efort fizic:

a.     Miscare simpla de urmarirea parametrilor de la turbina din ora in ora, care inseamna o miscare fara efort fizic a bratelor sau a corpului intreg, dar necesita o atentie deosebita. Ea insumeaza o durata totala de 200 minute, care reprezinta 30% din activitatea profesionala;

b.     Miscare cu bratul si mainile, care inseamna schimbarea diafragmelor la contoare consum de gaze, o solicitare de effort fizic relativ redus, care are o durata de 180 minute si reprezinta 27,27% din totalul timpului de activitate;

c.      Miscare cu intreg corpul reprezinta manevrele in functie de necesitati la recomandarea sefului de tura, eventual reparatii curente necesare, cu efort usor ridicat cu o durata de 280 minute din activitatea profesionala si reprezinta 42,42%.

Pauza si timpul acordat nevoilor fiziologice reprezinta in total 60 minute, care reprezinta 8,33% din activitatea totala.

Aprecierea efortului preponderent neuropsihic se incadreaza in categoria efortului neuropsihic mijlociu cu 6 puncte (Anexa nr.5), tinand cont de necesitatea activitatilor de rationament si atentie in primul rand.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica s-a efectuat cu ajutorul testului Toulouse Pieron la inceputul si la terminarea activitatii profesionale. (Anexa nr.14 si 15)

Pentru reducerea solicitarii neuropsihice si cresterea randamentului muncii se recomanda folosirea castilor de protectie auditiva.

3.     Electricianul de intretinere

Fazele de lucru

Sunt legate de supravegherea electrocompresoarelor din aer, executarea operatiunilor de solicitarea maistrului de schimb si reparatii de intretinere. Activitatea profesionala a electricianului (Anexa nr.3) reprezinta 660 minute din activitatea totala de 720 minute, prin excluderea timpului de pauza de masa si pauza acordata nevoilor fiziologice.

Postura si gestualitatea electricianului prezinta urmatoarele forme de activitate:

Miscare simpla de verificare a parametrilor aparatelor cu privire la incalzire, presiune, etc, cu o solicitare minima a mainilor, dar cu solicitarea atentiei si o solicitare minima de rationament. Aceasta postura fara gestualitate are o durata de 420 minute, care reprezinta 63,63% din totalul de activitate profesionala;

Miscarea cu tot corpul, se refera la activitati de interventie in caz de oprire si/sau pornire a compresoarelor si la executarea reparatiilor de intretinere. Durata acestei activitati este in medie de 240 minute si reprezinta 36,36% din acitivitatea profesionala;

Pauza de masa si timpul acordat nevoilor fiziologice reprezinta in timp o medie de 60 minute, reprezentand 8,33% din activitatea profesionala totala.

Aprecierea efortului preponderent neuropsihic (Anexa nr. 6) are o valoare de 7 puncte, ce se incadreaza in categoria de efort neuropsihic mare, ce se datoreaza atentiei incordate si a prezentei pericolului constient. Zgomotul de fond poate contribui deasemenea la solicitarea neuropsihica mai mare.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica s-a efectuat cu ajutorul testului Toulouse Pieron la inceputul si la terminarea activitatii profesionale (Anexa nr.16). Pentru evitarea actiunii zgomotului ca o noxa existenta, se recomanda folosirea castilor de protectie auditiva.

4.     Sef de tura

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica s-a efectuat cu ajutorul testului Toulouse Pieron la inceputul si la terminarea activitatii profesionale (Anexa nr.17)

1. CONCLUZII

Zgomotul profesional este legat de locurile de munca a lacatusului mecanic de intretinere si a electricianului in primul rand, mai putin la locul de munca a operatorului in cabina de comanda, loc de munca cu o fonoizolatie legata de procesul tehnologic. De asemenea sunt expuse si personalul TESA datorita caracterului rutei in timpul activitatii. Rezultatele determinarilor sunt trecute in (Anexa nr.7), atat in ceea ce priveste nivelul zgomotului cat si timpul de expunere.

In cabina operatorului de langa regulator si robinete (loc de munca operator), nivelul acustic ponderat exprimat in dB(a) variaza intre 67,9 dB si 105,3 dB, iar valoarea de varf neponderata Peak dB(c) a variat intre 99,3 dB si 118,80 dB cu valoare maxima de varf 122,2 dB(c), valori care depasesc valorile limita de expunere si prezinta o noxa profesionala. (Anexa nr.8)

La locurile de munca a electricianului (cladirile administrative, camera de comanda, hala sulzer si hala de compresoare), nivelul acustic ponderat exprimat in dB(a) variaza intre 63,30 dB si 98,10 dB si valoarea de varf neponderata Peak exprimata in dB(c) variaza intre 95,80 dB si 113,80 dB. (Anexa nr.9) Ambele niveluri acustice depasesc valorile limita de expunere, prezentand o noxa profesionala.

In sala Sulzer (loc de munca a lacatusului mecanic de intretinere) nivelul acustic ponderat in dB (a) a variat intre 63,30dB si 98,1dB, iar valoarea de varf neponderata Peak dB (c) intre 95,80 dB si 113,80 dB.  (Anexa nr.10) Aceste valori depasesc valorile limite de expunere, prezentand la aceste locuri de munca o noxa profesionala.

Personalul TESA (camera de comanda, hala sulzer si hala compresoare) sunt expusi la un nivel acustic ponderat exprimat in dB(a) care variaza intre 63,30 dB si 98,10 dB, iar valoarea de varf neponderata Peak dB(c) intre 95,8 dB si 113,80 dB, ambele depasind valorile limite de expunere, prezentand o noxa profesionala. (Anexa nr.12)

Ca masuri de profilaxie se recomanda folosirea obligatorie a castilor de protectie in locurile de munca cu expunere la zgomot. Conform rezultatelor determinarilor sonometrice, folosirea castilor reduce nivelul acustic de la 97,0 dB(a) la 75,6 dB(a). Folosirea castilor de protectie este o metoda profilactica eficienta de excludere a nocivitatii zgomotului profesional in locuri de munca cu expunere la zgomot.

Testul Toulouse Pieron a fost efectuat la un lot de 5 persoane Din punct de vedere calitativ la sfarsitul schimbului 1 persoana (operatorul) a obtinut mai multe puncte, 1 persoana (sef de tura) se incadreaza in aceeasi clasa valorica, 3 persoane (lacatusi mecanici si electrician) au obtinut mai putine puncte. Prezenta la loturile studiate a oboselii neuropsihice mai ales la cei cu expunere la zgomot tradeaza efectul mediului de munca.

Atentia concentrata la intrarea in lucru sub aspect cantitativ (76 puncte) si calitativ (871 puncte) variaza intre clasele valorice 'nesatisfacatoare' si ' foarte buna'. Atentia concentrata la sfarsitul activitatii sub aspect cantitativ (86 puncte) si calitativ (847 puncte) variaza intre clasele valorice 'nesatisfacator' si 'buna".

Datele obtinute arata accentuarea gradului de oboseala care se poate datora factorului perturbant al atentiei: zgomotul. Determinarile facute la sfarsitul schimbului pot sa modifice rezultatele datorita interventiei factorilor psihologici-motivatiei, care (prin satisfactia muncii indeplinite, pregatirea in vederea plecirii spre casa, etc) pot creste tonusul sistemului nervos central, mascand fenomene de oboseala.

Trebuie avut in vedere faptul ca testul a fost efectuat in perioada in care activitatea statiei de comprimare se reduce la reparatii, revizii, intretinere si reparare la solicitarea subunitatilor statiei.

2. Recomandari

Combaterea zgomotului impune o actiune complexa din partea mai multor specialisti-medici, psihologi, fizicieni, economisti.

Eliminarea sau reducerea zgomotului excesiv la locul de munca reprezinta mult mai mult decat o responsabilitate legala pentru angajatori; aceasta este, de asemenea, si in interesul comercial al organizatiei. Cu cat mediul de munca este mai sigur si mai sanatos cu atat este mai redus probabilitatea unor fenomene costisitoare precum absenteismul, accidentele si lipsa de eficienta.

Angajatorii au responsabilitatea legala de a proteja sanatatea si securitatea angajatilor fata de riscurile cauzate de zgomot la locul de munca.

Cerintele legale:

Daca nu se poate exclude ca expunerea zilnica la zgomot a lucratorilor nu depaseste nivelul de evaluare de 85 dB, trebuie sa se furnizeze echipament de protectie a urechilor adecvat;

Orice persoana ce lucreaza intr-o zona cu zgomot trebuie sa poarte echipament de protectie a urechilor si sa-si verifice auzul la intervale regulate;

Trebuie consultat medicul la primul semn de surzire.

Protectia urechilor - Masuri de protectie impotriva zgomotului

Masuri tehnice:

Masuri structurale la sursa de zgomot, daca este posibil

Modificarea procedurilor de lucru

Reducerea propagarii zgomotului (izolarea aeriana a zgomotului)

Masuri organizationale:

Stabilirea unui program de reducere a zgomotului

Spatiu separat

Pauze de zgomot

Echipamentul de protectie a urechilor necesar trebuie sa fie furnizat angajatilor numai dupa ce toate celalalte masuri tehnice au fost excluse, daca exista un nivel constant de zgomot echivalent energetic mai mare de 85 dBA:

Masuri medicale:

Recunoasterea riscului de hipoacuzie si surditate profesionala

Efectuarea controlului medical conform NGMP/2002, cu respectarea contraindicatiilor medicale ale muncii in conditii de expunere la zgomot

Educatie pentru sanatate (cu conducatorii unitatii si cu angajatii).

ANEXE

1. Locul de munca: operator (Anexa nr.1)

2. Locul de munca: lacatus intretinere (Anexa nr.2)

3. Locul de munca: electrician (Anexa nr.3)

Aprecierea efortului preponderent neuropsihic (Anexa nr.4)

Unitatea Statia de turbocompresoare

Locul de munca: operator

CATEGORIA DE INCADRARE A ACTIVITATII DIN PUNCT DE VEDERE A EFORTULUI NEUROPSIHIC

Aprecierea efortului preponderent neuropsihic (Anexa nr.5)

Unitatea Statia de turbocompresoare

Locul de munca: lacatus mecanic

CATEGORIA DE INCADRARE A ACTIVITATII DIN PUNCT DE VEDERE A EFORTULUI NEUROPSIHIC

Aprecierea efortului preponderent neuropsihic (Anexa nr.6)

Unitatea Statia de turbocompresoare

Locul de munca: electrician

CATEGORIA DE INCADRARE A ACTIVITATII DIN PUNCT DE VEDERE A EFORTULUI NEUROPSIHIC

REZULTATE SONOMETRICE (Anexa nr.7)

TIMPI DE EXPUNERE PENTRU PERSONALUL DE LA STATIA DE COMPRIMARE

Statia de  Comprimare

Locul de munca: Operator cabina de comanda (Anexa nr.8)

Expunere saptamanala pentru 3,66 zile a 12 ore lucrate: L_Epz: 64,75 dB (A).

Interpretarea rezultatelor: In caz ca expunerea variaza de la o zi la alta respectiv, timpul de lucru nu este uniform repartizata pe 5 zile de lucru a 8 ore. Conform NGPM 2002 art.618 se calculeaza expunerea saptamanala, care se compara cu valoarea limita pentru 8 ore. In consecinta putem constata ca nu sunt depasite nici nivelele de actiune si nici valoarea limita de expunere.

Locul de munca: Electrician (Anexa nr.9)

Interpretarea rezultatelor: In caz ca expunerea variaza de la o zi la alta, respectiv timpul de lucru nu este uniform repartizat pe 5 zile de lucru a 8 ore, conform NGPM 2002 art.618 se calculeaza expunerea profesionala, care se compara cu valoarea limita pentru 8 ore. In consecinta putem constata, ca sunt depasite ambele nivele de actiune, cat si valoarea limita de expunere. Pe langa dotarea cu casti de protectie, recomandam delimitarea cu panouri de semnalizare a zonelor unde sunt depasite nivele de actiune, respectiv luarea masurilor prevazute de NGPM ed.2002 art.605-611.

Locul de munca: Lacatus mecanic (Anexa nr.10)

Interpretarea rezultatelor: In caz ca expunerea variaza de la o zi la alta, respectiv timpul de lucru nu este uniform repartizat pe 5 zile de lucru a 8 ore, conform NGPM 2002 art.618 se calculeaza expunerea profesionala, care se compara cu valoarea limita pentru 8 ore. In consecinta putem constata, ca sunt depasite ambele nivele de actiune, cat si valoarea limita de expunere. Pe langa dotarea cu casti de protectie, recomandam delimitarea cu panouri de semnalizare a zonelor unde sunt depasite nivele de actiune, respectiv luarea masurilor prevazute de NGPM ed.2002 art.605-611.

Statia de Comprimare

Locul de munca: Personal auxiliar (Anexa nr.11)

Expunere saptamanala pentru 3,66 zile a 12 ore lucrate: L_Epz: 72,15 dB (A).

Interpretarea rezultatelor: In caz ca expunerea variaza de la o zi la alta respectiv, timpul de lucru nu este uniform repartizata pe 5 zile de lucru a 8 ore. Conform NGPM 2002 art.618 se calculeaza expunerea saptamanala, care se compara cu valoarea limita pentru 8 ore. In consecinta putem constata ca nu sunt depasite nici nivelele de actiune si nici valoarea limita de expunere.

Locul de munca: Personal TESA (Anexa nr.12)

Expunerea saptamanala pentru 3,66 zile a 12 ore lucrate: L_Epz: 98,75 dB (A).

Interpretarea rezultatelor: In caz ca expunerea variaza de la o zi la alta, respectiv timpul de lucru nu este uniform repartizat pe 5 zile de lucru a 8 ore, conform NGPM 2002 art.618 se calculeaza expunerea profesionala, care se compara cu valoarea limita pentru 8 ore. In consecinta putem constata, ca sunt depasite ambele nivele de actiune, cat si valoarea limita de expunere. Pe langa dotarea cu casti de protectie, recomandam delimitarea cu panouri de semnalizare a zonelor unde sunt depasite nivele de actiune, respectiv luarea masurilor prevazute de NGPM ed.2002 art.605-611.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica (Anexa nr.13)

Testul Toulouse Pieron

Ocupatia: Operator gaze

Varsta: 49 ani

Studii:Liceu Industrial

Vechime: 28 ani

Atentia concentrata sub cele doua aspecte (cantitativa si calitativa):

- la intrarea in lucru sub aspect cantitativ 87 puncte - clasa valorica 'sub medie'.

- sub aspect calitativ 935 puncte - clasa valorica 'medie'.

Atentia concentrata la sfarsitul programului sub aspect cantitativ 114  puncte - clasa valorica 'buna', sub aspect calitativ 991 puncte - clasa valorica 'foarte buna'.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica (Anexa nr.14)

Testul Toulouse Pieron

Ocupatia: Lacatus mecanic

Varsta: 54 ani

Studii: Scoala profesionala

Vechime: 35 ani

Atentia concentrata sub cele doua aspecte (cantitativa si calitativa):

- la intrarea in lucru sub aspect cantitativ 90 puncte - clasa valorica 'sub medie'.

- sub aspect calitativ 928 puncte - clasa valorica 'medie'.

Atentia concentrata la sfarsitul programului sub aspect cantitativ 100 puncte - clasa valorica ' medie', sub aspect calitativ 833 puncte - clasa valorica ' sub medie'

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica (Anexa nr.15)

Testul Toulouse Pieron

Ocupatia: Lacatus mecanic

Varsta: 49 ani

Studii: Liceu

Vechime:33 ani

Atentia concentrata sub cele doua aspecte (cantitativa si calitativa):

- la intrarea in lucru sub aspect cantitativ 75 puncte - clasa valorica 'sub medie'

- sub aspect calitativ 974 puncte - clasa valorica 'buna'.

Atentia concentrata la sfarsitul programului sub aspect cantitativ 97 puncte - clasa valorica 'medie', sub aspect calitativ 923 puncte - clasa valorica 'medie'.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica (Anexa nr.16)

Testul Toulouse Pieron

Ocupatia: Electrician

Varsta: 47 ani

Studii: Liceul Industrial

Vechime: 29 ani

Atentia concentrata sub cele doua aspecte (cantitativa si calitativa):

- la intrarea in lucru sub aspect cantitativ 68 puncte - clasa valorica 'nesatisfacatoare'

- sub aspect calitativ 660 puncte - clasa valorica 'sub medie'.

Atentia concentrata la sfarsitul programului sub aspect cantitativ 56 puncte - clasa valorica 'nesatisfacatoare', sub aspect calitativ 588 puncte - clasa valorica 'nesatisfacatoare'.

Determinarea si aprecierea activitatilor profesionale cu solicitare predominant neuropsihica (Anexa nr.17)

Testul Toulouse Pieron

Locul de munca: Sef de tura

Varsta: 51 ani

Studii: Scoala profesionala

Vechime:25 ani

Atentia concentrata sub cele doua aspecte (cantitativa si calitativa):

- la intrarea in lucru sub aspect cantitativ 61 puncte - clasa valorica 'nesatisfacatoare'

- sub aspect calitativ 859 puncte - clasa valorica 'medie'.

Atentia concentrata la sfarsitul programului sub aspect cantitativ 63 puncte - clasa valorica 'nesatisfacatoare', sub aspect calitativ 900 puncte - clasa valorica 'medie'.

Bibliografie

1. Alexandru Darabont, Steluta Nisipeanu, Doru Darabont- Auditul securitatii si sanatatii in munca, Editura Agir, Bucuresti, 2002;
2. Cocarla A., Tefas L., Petran M. - Manual Medicina Muncii, Ed. Universitara I. Hatieganu Cluj, 2000
3. Cordoneanu C, Silion I- Sistemul nervos si medicina muncii, Editura Pin Iasi, 2003;
4. Cordoneanu C, Silion I- Bazele medicinei muncii, Editura Pin Iasi, 2003;
5. Dienes D- Munkaorvostan, Editura Mentor, Tg.Mures, 2001;
6. Fleischer G- "Gut hören - Heute und Morgen', Median Verlag, 2000;
7. Marcel Ghita, Marin Popescu- Auditul intern al institutiilor publice teorie si practica, Editura Ceccar, Bucuresti, 2006;
8. Maue J.- "0 Dezibel + 0 Dezibel = 3 Dezibel. Einführung in die Grundbegriffe und die quantitative Erfassung des Lärms", Schmidt-Verlag, 1999;
9. Marks S.- Es ist zu laut! Ein Sachbuch über Lärm und Stille, Fischer, Frankfurt am Main, 2003;
10. Mehra, S.R.: "Lärmpegelverteilung bei Kreisverkehrsanlagen." IBP-Mitteilung 30 (2003), Nr. 428;
11. Mihalache C., Constantin B., Oprea V. - Notiuni practice de Medicina Muncii, Litografia UMF Iasi, 1996;
12. Niculescu T., Toma I., Pavel A. - Medicina muncii, vol.I, Ed. MEDMUN, Buc. 1999;
13. Niculescu T., Toma I., Pavel A. - Medicina muncii, vol.II, Ed. MEDMUN, Buc. 2001;
14. Niculescu T., Toma I., Pavel A. - Medicina muncii, vol.III, Ed. MEDMUN, Buc. 2002;
15. Pauncu E- Medicina muncii, Editura Orizonturi universitare, Timisoara, 2004;
16. Pavel A. - Manual de medicina muncii, Ed. Europa Noua, Bucuresti, 2002;
17. Payer P.- Vom Geräusch zum Lärm. Zur Geschichte des Hörens im 19. und frühen 20. Jahrhundert. In: Wolfram Aichinger, Fanz X. Eder, Caludia Leitner (Hg): Sinne und Erfahrung in der Geschichte. Querschnitte 13, Studien Verlag, Innsbruck 2003, S.173-192;
18. Silion I., Cordoneanu C. - Bazele medicinei muncii. Teorie si practica, ed.II, Ed. Moldogrup, Iasi, 2002;
19. Spitzbarth M.-Irrelevant Sound Effekt-Auswirkungen gruppierter Hintergrundschalle auf die serielle Behaltensleistung, Hamburg; 2001;
20. Todea A - Boli profesionale in actualitate, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2000;
21. Weitz J-Psychological research needs on the problems of human stress, in J. McGrath, Social and psychological factorus in stress, New York, Holt, Rinehart and Winston, 1970;
22. Zorlentan T, Burdus E, Caprarescu G- Managementul organizatiei, Bucuresti, Ed.Holding Reporter, 1995, p134;
23. xxx- Hotararea Guvernului nr.493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot- Publicata in M.O. nr. 380 din 03/05/2006;
24. xxx- Hotararea Guvernului nr.1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca;
25. xxx - Legea 90/1996 privind protectia muncii+Normele metodologice de aplicare;
26. xxx - Legea nr.90/1996, republicata in M.O. nr.47/29.01.2001;
27. xxx - Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca- Publicata in M.O., Partea I. Nr.646 din 26/07/2006;
28. www.nonoise.org;
29. www.epa.nsw.gov.au/
30. www.ms.ro
31. http://agency.osha.eu.int;
32. www.sanatateocupationala.ro;
33. www.inspectiamuncii.ro;
34. www.protectiamuncii.ro.