|
Inca din perioada de sugar, copilul cu Sindrom Down prezinta in comparatie cu media varstei, un retard in achizitii. Adica sta in sezut doar la un an, se ridica in picioare la un an ˝si merge singur la 2, vorbeste pe la 3-4 ani. Modul de a privi perspectivele educationale este de fapt eronat. Copilul cu Sindrom Down nu trebuie sa fie raportat la varstele biologice ale copiilor cu cariotip standard. El are o dezvoltare particulara, raportarea rigida la scalele dezvoltarii psihomotorii din pur interes statistic fiind un drum sigur spre discriminare. Parintii se afla in fata unei dileme: a mentine in micul «turn de fildes» al casei, crutat de priviri indiscrete si concurente neloiale copilul sau de a-l lasa intr-o lume, in care mai repede sau mai tarziu va trebui sa fie asimilat? Raspunsul nu poate fi dat decat particularizat, in fata fiecarui copil in parte. Singurul criteriu trebuie sa fie numai si numai starea confortabila si de buna evolutie in acea colectivitate a copilului. O fortare a notei poate sa faca uneori un rau ireparabil, sa demoralizeze si sa descurajeze orice aptitudine, care indiferent de calea aleasa, trebuie incurajata si stimulata.
Educatia integrata sau in sisteme specializate se recomanda de la caz la caz. Cu toate asemanarile, copiii Down sunt personalitati diferite, au nevoi diferite si capacitate diferita de a intelege. Astfel, doar o buna cunoastere a personalitatii copilului si acceptarea interesului major al copilului peste ambitiile sau dorintele personale a parintilor poate sa dea raspuns la aceasta intrebare. Toate persoanele cu Sindrom Down au anumite trasaturi fizice comune, cu toate ca nu fiecare copil cu acesta afectiune are aceleasi caracteristici. Copilul dumneavoastra va mosteni trasaturi fizice de la ambii parinti, ca si orice alt copil, dar va prezenta si anumite semne specifice Sindromului Down. Copilul dumneavoastra este unic. Anumiti parinti se intreaba daca exista o legatura intre numarul acestor trasaturi fizice si viitoarea dezvoltare a copilului. De fapt, nu se poate stabili in aceasta faza incipienta nivelul abilitatilor copilului dumneavoastra. Cromozomul suplimentar inseamna de fapt ca bebelusul dumneavoastra va fi mai lent in atingerea etapelor importante si va avea un anumit grad de dificultate de invatare, dar majoritatea copiilor cu Sindrom Down vor invata sa mearga, sa vorbeasca, sa se plimbe cu bicicleta, sa scrie si sa citeasca, sa faca in general toate lucrurile caracteristice oricarui copil, doar ca dezvoltarea lor va fi mai lenta decat este normal. Cele mai semnificative structurale privesc craniul mic si brahicefalic, protuberanta occipitala neconturata, fantele palpebrale au un aspect oblic si sunt orientate spre exterior, limba este fisurata (numita limba scrotala) cu un aspect lat si hipotonic sau ingust si ascutit, buzele ingrosate si fisurate transversal, prezenta frecventa a anomaliilor, degetele la maini sunt scurte si adeseori prezinta sindactilie. [1]
Copiii cu sindrom Down au anumite trasaturi caracteristice printre care:
Medicul specialist poate pune
diagnosticul doar printr-un examen fizic al nou-nascutului.
Tonusul muscular scazut
si articulatiile slabite sunt de asemenea caracteristice pentru
acest sindrom, copiii avand un aspect particular - la nastere copii au un
tonus crescut al musculaturii, iar acestia nu-l au, sunt moi. Desi
starea lor se poate imbunatati de-a lungul timpului, copiii cu
acest sindrom achizitioneaza mai tarziu fata de copiii sanatosi
anumite obiceiuri caracterstice varstei, cum ar fi de exemplu statul in
picioare, mersul in 4 labe, mersul. La nastere, copiii cu sindrom Down
sunt de marime medie, dar ei cresc cu o rata mai lenta si raman
mai scunzi decat copiii normali. Pentru copiii mici, tonusul muscular scazut
poate contribui la aparitia problemelor de supt si de alimentare, la
fel ca si la aparitia constipatiei si altor probleme
digestive. La copiii care merg in picioare si la cei de varste mai mari,
exista intarzieri in ceea ce priveste vorbitul si activitati
zilnice, cum ar fi mancatul, imbracatul si obisnuinta de a
merge la toaleta. Sindromul Down afecteaza
abilitatile cognitive ale copiilor in diverse moduri, dar cei mai
multi copii au retardare mentala usoara spre moderata.
Copiii bolnavi pot invata si sunt capabili sa primeasca
o calificare profesionala de-a lungul vietii. Ei ating anumite
tinte la varste mai inaintate decat normal. De aceea este foarte important
sa nu comparam un opil cu sindrom Down cu fratii sau surorile
lui sau chiar cu alti copii bolnavi de acest sindrom. Copiii
cu sindrom Down pot avea un grad larg de abilitati si nu se
poate spune de la nastere ce vor fi capabili sa faca cand vor
creste. In timp
ce unii copii cu sindrom Down nu au alte probleme de sanatate, altii
pot suferi de multe alte boli care necesita ingrijiri suplimentare. De
exemplu, jumatate din copiii nascuti cu sindrom Down au de asemenea un defect
cardiac congenital si sunt susceptibili sa faca hipertesniune
pulmonara -presiune arteriala crescuta la nivelul plamanilor-
. Medicul cardiolog pediatric trebuie sa monitorizeze aceste probleme,
care pot necesita tratamente medicamentoase sau chirurgicale. Aproximativ
jumatate din copiii cu sindrom Down au de asemenea probleme cu auzul si
vederea. Pierderea auzului poate fi legata de lichidul secretat in urechea
interna sau de probleme structurale ale urechii. Problemele de vedere
includ ambliopia -ochii lenesi-, scaderea acuitatii vizuale de
aproape sau la departare si un risc crescut de cataracta. Evaluarile
regulate facute de catre un ORL-ist si un oftalmolog sunt necesare
pentru depistarea si tratarea acestor probleme inainte de a afecta
vorbirea si abilitatea de invatare a copilului.
Alte bolii care se pot asocia frecvent cu sindromul Down sunt:
Din fericire, aceste afectiuni sunt tratabile.
[1] Emil Verza, Psihopedagogie speciala, Manual pentru clasa a XIII- a, scoli normale, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1995, pag. 28.