|
|
|
Cum va creati emotiile
Cum putem sa ne intelegem si sa ne reglam emotiile?
Mii de carti si articole au incercat sa raspunda la aceasta intrebare - dar nici un raspuns concret pana in prezent. Permiteti-ne sa va oferim un raspuns, fara a avea pretentia ca este cel perfect, si sa vedem daca reusim sa facem putina lumina.
Emotia este un proces de viata care include perceptia, miscarea si gandirea. Este o combinatie de diferite elemente aparent separate, dar in esenta, strans relationate. Faimosul neurolog, Stanley Cobb, a aratat ca emotiile includ:
1. O stare de senzatii interne, insotita, de obicei, de interpretari (ganduri) cu privire la ceea ce se intampla cu propria persoana.
2. Un ansamblu intreg de schimbari fiziologice, care va ajuta sa pastrati legatura cu mediul in care traiti si sa mentineti un echilibru intre dumneavoastra si el.
3. Modele variate de comportament activ, stimulate de mediul in care traiti si cu care se afla in interactiune permanenta; acestea va reprezinta atat starea de agitatie fiziologica cat si reactiile psihologice mai mult sau mai putin agitate.
Pentru ca oamenii reactioneaza, in special, la alte persoane, emotia acelei persoane este in mod simultan fiziologica, psihologica si sociala.
Intrebare: Este aceasta definitie a emotiilor, data de Dr. Cobb, acceptata de catre toti psihologii si psihiatrii?
Raspuns: Nu. Asa cum Horace English si Ava English, au aratat in cartea lor Comprehensive Dictionary of Psychological Terms, nu putem defini emotia fara a face referiri la cateva teorii contradictorii. Emotia nu are doar o singura cauza sau doar un singur rezultat. Ea apare dintr-un proces format prin trei cai: in primul rand, printr-un fel de stimulare fizica a centrului special al emotiilor din creierul nostru (numit hipotalamus) si a retelei nervoase din corpul nostru (numit sistemul nervos autonom). In al doilea rand, prin intermediul proceselor noastre de perceptie si miscare (numite tehnic procese senzorio-motorii). In al treilea rand, prin intermediul dorintelor si a gandirii noastre (instinctele si cognitia noastra).
In mod normal, centrii nostrii afectivi, precum si centrii perceptivi, de miscare, si de gandire sunt foarte excitabili si receptivi. Astfel, un stimul care vine in contact cu ei, are un efect asupra lor. Putem sa ne aplicam in mod intentionat acest stimul (in situatii mai putin obisnuite) asupra centrilor nostrii afectivi - de exemplu, prin stimularea electrica a anumitor parti ale creierului sau prin luarea unor medicamente excitante sau deprimante, care actioneaza asupra sistemului nervos central si autonom. Sau putem sa ii stimulam in mod indirect (asa cum facem de cele mai multe ori), prin ceea ce percepem, prin cum ne miscam si prin ceea ce gandim, actionand astfel, asupra sistemului nervos central si asupra cailor cerebrale, care, influenteaza, pe rand, centrii nostrii afectivi (hipotalamici si autonomi).
Daca vreti sa va controlati emotiile, atunci, puteti face acest lucru prin trei modalitati principale. Sa presupunem, de exemplu, ca va simtiti foarte agitati si doriti sa va calmati. Puteti face acest lucru, in mod direct, prin mijloace electrice sau biochimice - de exemplu sa consumati medicamente tranchilizante. O alta modalitate ar fi, prin intermediul sistemului dumneavoastra perceptiv-motric (senzorio-motor), practicand anumite exercitii de relaxare, dans, yoga, sau invatand tehnici de respiratie. Iar, o a treia cale, ar putea fi utilizarea proceselor de vointa-gandire, prin faptul ca va imaginati unele scene calme, sau prin faptul ca va focalizati pe anumite ganduri linistitoare.
Va intrebati cumva care este cea mai eficienta combinatie dintre aceste trei modalitati de control a starii afective? Acest lucru depinde in mare masura de cat de tulburat va simtiti si prin ce modalitati vreti sa va schimbati sau sa va controlati emotiile.
Intrebare: Daca avem trei modalitati eficiente de a controla emotiile noastre, de ce accentuati, in REBT, mai mult una dintre ele?
Raspuns: Din mai multe motive. In primul rand, noi nu suntem specializati in medicina sau in biofizica, si din acest motiv nu punem accent pe metodele medicale, bioelectrice, sau altele de aceasta natura. De multe ori, ii trimitem pe clientilor nostrii la alte persoane, cum ar fi medici, fizioterapeuti, maseori, si alti indivizi specializati in aceste stiluri de tratament; si chiar sprijinim combinarea unora dintre aceste metode cu REBT. Dar ele nu reprezinta domeniul nostru de specialitate.
In al doilea rand, suntem de acord cu faptul ca mijloacele fizice diverse de reducere a tensiunii si de schimbare a comportamentului uman - precum yoga, dansul, si masajul - pot avea efecte benefice. Dar, ramanem sceptici in fata raspanditelor afirmatii, frecvent facute cu privire la aceste tehnici. Ele constau, in mare parte, in distragerea atentiei, ajutandu-va sa va concentrati mai mult pe propriul corp, si nu pe gandurile si ideile care va tulbura si pe care ar fi bine sa le schimbati. Prin urmare, ele va calmeaza, dar nu va duc spre o vindecare profunda. Va ajuta sa va simtiti bine, dar nu sa va faceti bine, si, de putine ori, duc spre schimbari filosofice elegante, care presupun modificari profunde la nivelul credintelor centrale disfunctionale pe care le aveti, cum ar fi de exemplu culpabilizarea propriei persoane sau catastrofarea. Acestea au o putere limitata daca nu sunt combinate cu metode de gandire-dorinta. Ideea este ca puteti utiliza medicamente sau tehnici de relaxare pentru a va reduce starea de depresie. Dar atata timp cat nu incepeti sa ganditi intr-un mod mai clar si nu renuntati la unele credinte irationale, veti ajunge sa va deprimati din nou, odata ce veti inceta sa mai luati medicamente sau sa faceti exercitii. Pentru a avea efecte pe termen lung si adanc inradacinate, schimbarile filosofice par a fi solutia cea mai buna.
Acest lucru nu inseamna ca nu ii incurajam pe clientii nostrii sa utilizeze medicatie, tehnici de relaxare, terapie prin miscare, exercitii de yoga, sau alte metode de natura fizica. Dimpotriva, consideram ca, de multe ori, aceste tehnici sunt de ajutor. Asa cum vom arata mai incolo, si noi ii invatam pe clienti numeroase metode pornind de la cele emotive, dramatice, fanteziste, de auto management, si pana la cele de modificari comportamentale. Comparativ cu alte scoli de terapie, REBT utilizeaza metode de tratament cuprinzatoare si comprehensive.
Dar, sustinem in continuare ca, daca doriti sa va schimbati emotiile dezadapative, in intregime si pe o perioada lunga de timp, ar fi indicat sa folositi din plin rationamentul. Ar fi bine sa faceti asa, deoarece, o mare parte (chiar daca nu toata) din emotiile dezadaptative (daunatoare) sunt create de gandirea nerealista, ilogica si compromitatoare.
Intrebare: Presupunand ca, intr-adevar, terapiile biologice si senzoriomotorii sunt limitate, nu putem spune atunci ca si metodele rationale sunt la fel de superficiale? Nu au stabilit, de mult timp deja, psihanalistii faptul ca procesarile inconstiente sunt cele care creeaza cea mai mare parte din emotiile noastre? Cum putem, atunci, invata sa ne controlam si sa ne schimbam gandurile care se afla in spatele emotiilor cand aceste ganduri sunt puternic inserate in inconstientul nostru?
Raspuns: O buna constatare! Si una la care nu putem raspunde printr-un cuvant. Asa cum va vom mai arata pe parcursul acestei carti, ceea ce psihanalistii mentionau mereu ca fiind "ganduri inconstiente profunde", sunt de fapt ceea ce Freud a denumit initial ca fiind idei preconstiente. Aceste ganduri si emotii nu sunt usor accesibile constiintei noastre. Dar putem invata cum sa le descoperim, urmarind emotiile si comportamentele care le insotesc.
Indiferent ce tulburare emotionala ati avea, REBT va arata cum sa va descoperiti gandurile care stau la baza ei, si prin urmare cum sa descifrati mesajul "inconstient" pe care vi-l transmiteti. Odata ce incepeti sa va observati, sa va intelegeti si sa va disputati credintele irationale care apar odata cu emotiile dezadaptative, va dati seama si de gandurile "inconstiente" pe care le aveti, reusind mai usor a va motiva si a le schimba pentru a va reduce, astfel, tulburarile.
Trebuie sa subliniem, din nou faptul, ca o mare parte din ceea ce noi numim emotie se formeaza dintr-o combinatie de ganduri biasate, prejudecati, si ganduri puternic evaluative. Iar, ceea ce, de obicei, numim a fi gandire se compune dintr-o estimare relativ calma a unei situatii, dintr-o analiza echilibrata a elementelor sale, si dintr-o concluzie rezonabila cu privire la ele.
Astfel, daca aveti o gandire calma, si se intampla sa observati o felie de paine, cu o parte din ea mucegaita, va amintiti ca odata cand ati mai mancat paine mucegaita vi s-a facut rau, si de aceea veti taia partea mucegaita si veti manca doar restul de paine. In schimb, daca aveti o gandire sau emotie agitata, cu toate ca observati aceeasi bucata de paine, va veti aminti de experienta anterioara, atat de intens, incat veti ajunge sa va creati o stare de greata, sa aruncati toata painea si sa ramaneti infometati.
In acest caz, cand aveti o emotie, ganditi tot atat de mult ca si atunci cand ganditi, in mod adaptativ, in legatura cu painea. Dar realizati un alt gen de gandire - va ganditi ca experienta anterioara a fost atat de neplacuta incat, acum, va creati ganduri care sunt biasate, suprageneralizate si ineficiente. Cand nu va ganditi atat de agitat, va puteti folosi la maxim de toata informatia care va este disponibila - informatia cum ca painea mucegaita este daunatoare, iar painea nemucegaita este buna. Dar cand va ganditi si simtiti, intr-un mod frenetic, utilizati doar o parte din informatia disponibila - si anume ca painea mucegaita este "provocatoare de greata" si este mai bine sa nu mancati deloc din paine.
A gandi nu inseamna a fi insensibil; precum nici a avea emotii nu inseamna a nu gandi. De obicei, atunci cand ganditi sunteti mai putin biasati de experientele si gandurile nefavorabile pe care le-ati avut anterior, decat atunci cand `va lasati purtati de val`". Va folositi mai mult de informatia disponibila, faceti mai putine suprageneralizari, si deciziile pe care le luati sunt mult mai flexibile
Intrebare: Nu ar trebui sa fiti mai atenti? Dupa ce ati descris mai intai comportamentul uman ca fiind compus din patru aspecte: perceptie, miscare, gandire, si emotie, vorbiti acum de o persoana "ganditoare" si "emotiva" ca si cum nu ati fi facut niciodata distinctiile anterioare.
Raspuns: Corect! Nu exista persoane care doar sa gandeasca sau doar sa simta, de vreme ce toata lumea percepe, se misca, gandeste si simte in acelasi timp. Folosind aceiasi termeni, punctam faptul ca in timp ce unii oameni percep, se misca, gandesc, si simt, altii percep, se misca, gandesc, si simt. Cei care se incadreaza in cel de-al doilea caz, realizeaza, de obicei, un tip de gandire diferit de cei care se incadreaza in prima situatie, si anume ca se axeaza predominant pe ceea ce simt. Pe cand ceilalti, care au un tip gandire mai calm si cu mai putine prejudecati, se axeaza predominant pe ceea ce gandesc.
Un lucru si mai important: Cu totii avem emotii, dar cei mai multi dintre noi avem, mare parte din timp, emotii dezadaptative (nesanatoase), in timp ce restul au predominnat emotii adaptative (sanatoase). Indiferent cat de acurat si de puternic va simtiti emotiile, ele nu sunt desavarsite; dar, din pacate, unii terapeuti ne indruma gresit in aceasta privinta. Ei considera ca toate emotiile autentice si intense sunt "bune". Ei, nu este chiar asa! Acest lucru depinde de scopurile pe care le aveti.
Nu sunteti cu totul compusi din emotii; si nici nu simti doar asa, fara nici un motiv anume. Mai degraba, aveti emotii pentru ca evaluati lucrurile ca fiind "bune" ori "rele", sau favorabile ori dezavantajoase pentru scopurile dumneavoastra. Iar aceste emotii va motiveaza sa supravietuiti si sa va simtiti fericiti (sau nefericiti) in timp ce supravietuiti.
De exemplu, va simtiti bine cand va ganditi la viata si va simtiti rau cand va ganditi la moarte. Astfel, avand aceste sentimente, evitati sa faceti diferite lucruri, de exemplu: sa innotati prea departe in largul marii, sa conduceti masina cu 150 km la ora, sa sariti de pe stanci, sau sa consumati alimente nocive. Daca nu ati avea aceste sentimente cat timp credeti ca ati supravietui?
Pe langa acestea, mai simtiti, si faptul ca preferati diferite tipuri de placeri; ca va doriti sa fiti productivi si nu inactivi; ca alegeti eficienta in locul ineficientei; ca va place creativitatea; ca va face placere sa fiti captivati de scopuri pe termen lung (precum crearea unei afaceri sau scrierea unui roman); sau ca va doriti o legatura intima cu alte persoane. Observati faptul ca toate cuvintele cu italic implica emotii si ca fara ele, nu ati experimenta nici o placere, bucurie, nici o stare de productivitate, de creativitate sau de dragoste. Emotiile va ajuta nu numai sa ramaneti in viata, dar va ajuta sa fiti si fericiti pe durata cat sunteti in viata.
Prin urmare, sentimentele merg mana in mana cu valorile si scopurile personale - in special cu supravietuirea si fericirea. Atunci cand aceste sentimente/emotii va ajuta sa va atingeti aceste scopuri, noi le numim emotii adaptative (sanatoase). Atunci cand va blocheaza scopurile fundamentale, le numim emotii dezadaptative (nesanatoase). REBT va arata cum sa faceti diferenta exacta dintre emotiile negative adaptative, precum starea de suparare profunda sau de enervare atunci cand nu primiti ceea ce va doriti, si emotiile negative dezadaptative sau daunatoare, precum starea de deprimare, de furie, sau autoevaluarea globala negativa, atunci cand va aflati in aceeasi situatie.
Dupa modelul acestei departajari, REBT va ajuta sa faceti diferenta dintre gandirea rationala si gandirea irationala. Considera faptul ca gandirea rationala duce, in mod normal, la emotii adaptative si ca gandirea irationala duce la emotii dezadaptative. Ce numim noi gandire rationala? Acel gen care va ajuta (1) sa supravietuiti si (2) sa va atingeti scopurile si valorile alese de dumneavoastra pentru a va face supravietuirea mai placuta, mai frumoasa, mai valoroasa. Alese? Da, alese individual si social.
Dr. Maxie Maultsby, un psihiatru format in Terapia Rational Emotiva si Comportamentala schiteaza patru caracteristici principale ale gandirii rationale, pe care noi le-am modificat, precum urmeaza:
1. Credintele rationale (CR) accepta si respecta, in mare parte, realitatea sociala, adica "faptele" si regulile comunitatii in care alegeti sa traiti. Chiar si atunci cand nu va place, respectati, in mod rational aceste "fapte" si reguli.
2. Daca va ghidati dupa credintele rationale, veti avea mult mai mari sanse de a duce o viata echilibrata.
3. Daca tineti seama de credintele rationale, ele va vor ajuta sa va atingeti obiectivele dorite, intr-un timp mult mai scurt.
4. Daca tineti seama de credintele rationale, acestea va vor minimaliza conflictele personale interne si influentele negative din partea mediului.
Aceste credinte rationale par destul de practice, dar ele sunt, intr-o oarecare masura, individusliste. REBT sustine individualismul, dar- impreuna cu Alfred Adler - pune, de asemenea, accentul pe interactiunile sociale. De aceea noi mai adaugam:
5. Credintele rationale - plus emotiile si comportamentele adaptative - au avantaje sociale, si ajuta la conservarea, perpetuarea, si sporirea satisfactiei grupului, in care alegeti sa traiti, si a rasei umane ca intreg.
Asadar, ceea ce numim emotie, pare sa includa, in primul rand, un anumit tip de gandire robusta - un gen puternic influentat de biologia proprie si de perceptiile si experientele anterioare. In al doilea rand, cuprinde raspunsurile fiziologice intense, precum senzatiile de placere sau dezgust. Iar, in al treilea rand, include tendintele spre manifestari pozitive sau negative cu privire la evenimentele care insotesc gandirea si emotiile puternice pe care le aveti.
Cu alte cuvinte: Emotia insoteste un gen de gand (cognitie) "cald", care este puternic, viguros si daunator. Gandirea (cognitia) "rece", in schimb, este, de obicei, un gen de judecata relativ calma, mai putin biasata, si reflectiva. Astfel, daca comparam un mar cu altul, putem concluziona ca unul dintre ele are mai multa fermitate, mai putine pete, si este mai colorat, simtindu-ne, prin urmare, "bine" cu privire la el. Dar, daca am avut experiente foarte placute cu merele patate (daca noi, de exemplu, ne-am tuns scurt la una din petrecerile de Halloween, si ca si premiu am sarutat un membru atragator al sexului opus); sau daca am avut experiente anterioare neplacute cu merele nepatate (daca am mancat prea multe si ne-am simtit rau), am putea reactiona, din punct de vedere emotional, foarte diferit!
Gandirea si emotiile sunt strans conectate, dar difera in anumite momente, deoarece ceea ce numim gandire este un proces de judecata mai linistit si mai putin orientat spre activitate. Insa, ceea ce numim emotie reprezinta un proces de comportament mai putin linistit, implica mai multa activitate fiziologica, si este mai mult orientat spre actiune.
Intrebare: Puteti afirma cu adevarat ca toate emotiile reprezinta o consecinta directa a gandurilor, si ca ele nu pot exista, in nici un caz, fara gandire?
Raspuns: Nu, noi nu credem acest lucru si nici nu il afirmam in acest mod. Emotia poate exista pe o durata scurta fara cognitie. De exemplu, o persoana va calca pe degetul de la picior si dumneavoastra va enervati imediat, in mod spontan. Sau auziti o bucata dintr-o piesa muzicala si incepeti instantaneu sa va simtiti inviorati si entuziasmati. Sau primiti vestea ca v-a murit un prieten apropiat si incepeti sa va simtiti tristi. In aceste conditii, puteti sa traiti o stare afectiva, gandind putin sau chiar deloc.
Dar, ar fi posibil ca pana si in aceste cazuri, sa va ganditi cu o rapiditate de o fractiune de secunda: "Individul asta care m-a calcat pe deget este un paduche!" sau "Aceasta muzica este minunata!" sau "Ce groaznic ca a murit prietenul meu!" Probabil ca doar dupa ce ati avut aceste ganduri "inconstiente" si la foc automat ati inceput sa simtiti ca aveti o anumita stare afectiva.
In orice caz, chiar daca presupunem ca nu ati avut, chiar de la inceput, vreun gand constient sau inconstient care sa va insoteasca emotia, acest lucru se schimba atunci cand aveti o izbucnire emotionala, pentru ca ea nu poate niciodata sa aiba loc fara sa fie sustinuta de ganduri. Deoarece, daca nu aveti ganduri de genul "Acel paduche care m-a calcat pe deget nu ar fi trebuit sa faca acest lucru!" sau "Cum a putut sa-mi faca un lucru atat de oribil!", durerea pe care o aveti la deget, ar trebui sa dispara destul de repede si o data cu ea si reactia dumneavoastra emotionala.
Bineinteles, se poate intampla ca degetul dumneavoastra sa fie calcat in mod repetat, iar faptul ca va aflati in durere continua sa ajute la mentinerea furiei. Si chiar daca durerea inceteaza, dumneavoastra continuati sa va mentineti un anumit raspuns emotional datorita anumitor ganduri pe care le aveti. Poate ca starea emotionala persista pur si simplu, dar acest lucru pare putin probabil.
La fel se intampla si cu emotiile placute. Continuand sa ascultati un anumit gen de muzica si prelungindu-va, astfel senzatiile, va puteti mentine timp indelungat starile de inviorare si de entuziasm. Dar pana si atunci, va va fi dificil sa va mentineti starile afective daca nu aveti ganduri de genul: "Gasesc aceasta muzica incredibila!", "Oh, cat de mult iubesc acele viori!", "Ce compozitor minunat!" si asa mai departe.
De exemplu, in cazul mortii unui prieten apropiat sau a unei rude, va veti deprima foarte usor, pentru ca ati pierdut pe cineva la care tineati cu adevarat. Dar chiar si in aceasta situatie nu veti putea ramane in starea de depresie prea mult timp, decat daca va tot reamintiti: "Oh, ce groaznic ca a murit!" sau "Cum de a putut sa moara atat de tanara?" sau orice altceva asemanator.
In acest caz, emotiile care se mentin, trebuie supuse, in mod normal, unor evaluari repetate. Spunem "in mod normal", deoarece odata create aceste circuite emotionale, care reactioneaza la anumiti stimuli fizici sau psihologici, ele pot sa se deruleze si sub influenta proprie.
De asemenea, medicametele sau impulsurile electrice pot sa aiba o actiune directa, indelungata asupra circuitelor nervoase emotionale (asa cum sunt celulele hipotalamusului si a sistemului nervos autonom) mentinandu-va, in acest mod, activat emotional. Cu toate acestea, in mod normal, o stimulare directa continua a centrilor producatori de emotii, nu are loc. Le faceti sa reapara prin faptul ca va restimulati cu ideile activatoare.
Intrebare: Luand drept sigur, faptul ca, de obicei, gandurile, preced, urmeaza si mentin emotiile oamenilor, este, in acest caz, obligatoriu ca aceste ganduri sa fie, neaparat, formate din cuvinte, fraze, si propozitii pe care oamenii "si le spun lor"? Adica, sunt toate gandurile formate din autoverbalizari?
Raspuns: Nu. Se poate gandi in termeni de imagini, simboluri, si alte procese non-verbale. Dar, se pare ca odata cu atingerea varstei adulte, practic toti, ajungem sa realizam majoritatea dintre procesele importante de gandire si afective prin intermediul autoverbalizarilor sau a propozitiilor internalizate.
Oamenii, sunt niste fiinte unice creatoare de limbaj, care invata inca de mici copii sa isi formuleze gandurile, perceptiile, si emotiile prin cuvinte, fraze, si propozitii. Le este, de obicei, mai usor sa gandeasca astfel, decat prin intermediul imaginilor, sunetelor, a contactului tactil, sau prin alte metode posibile.
Pentru a ilustra acest lucru, va oferim exemplul lui Bill, care se pregateste pentru un interviu in vederea unui loc de munca (acestea se incadreaza la punctul A, si presupun Experientele lui Activatoare). Inainte de a intra pentru interviu va incepe, de mai multe ori, sa isi spuna (la punctul B, Sistemul lui de Credinte) urmatoarele randuri:
"Ma intreb daca voi primi postul acesta.Mi-as fi dorit sa nu fiu nevoit sa dau acest interviu, pentru ca nu imi place, si ei ar putea sa ma respingaDar daca nu ma prezint la interviu, atunci cu siguranta nu voi primi postulDe altfel, ce conteaza daca ma resping? Nu am nimic de pierdut prin asta.In schimb daca nu as incerca pentru acest post, as avea, probabil, mult mai mult de pierdut. In acest caz, ar fi mai bine sa ma prezint la interviu, sa scap de el si sa vad daca ma considera sau nu potrivit."
Prin faptul ca Bill isi spune aceste propozitii, se presupune ca el gandeste. Si putem sa ii denumim aceste ganduri, Credinte Rationale (CR) pentru ca il ajuta sa obtina ceea ce isi doreste - locul de munca pe care si-l cauta. Din acest motiv, el are consecinte emotionale adaptative (care se incadreaza la punctul C) si anume - determinarea de a dobandi acel loc de munca; comportamentul pozitiv de a merge la interviu; si sentimente de dezamagire si suparare daca se va afla in situatia de a fi respins.
Daca, Bill are in schimb, consecinte emotionale dezadaptative (C), acest lucru se intampla deoarece el isi spune alte propozitii, care contin Credinte Irationale (CI):
"Sa presupunem ca merg la acest interviu, dar ma fac complet de ras, si nu primesc locul de munca. Acest lucru ar fi groaznic!Sau sa presupunem ca merg la interviu, primesc locul de munca, dar apoi sunt un incompetentCe groaznic! M-as simti ca un vierme!"
Prin faptul ca Bill isi spune acest gen de propozitii, care include si evaluarea negativa irationala, "Acest lucru ar fi groaznic!" sau "Ce groaznic! M-as simti ca un vierme!" el isi schimba Credintele Rationale (CR) in Credinte Irationale (CI) cu privire la cautarea unui loc de munca. Putem vedea, asadar, ca atunci cand este vorba de anumite intentii pe care trebuie sa le aplice, credintele interne evaluative sunt cele care ii creaza reactiile emotionale. El simte aceste reactii in interiorul lui, in corpul sau (in stomac, de exemplu); dar, isi creaza, de fapt, aceste emotii, in mare masura, in mintea sa.
Prin urmare, emotiile umane pozitive, precum dragostea sau exaltarea, insotesc sau decurg, de multe ori, din credinte interne pozitive, cum ar fi "Acest lucru este bun!" Iar, emotiile negative adaptative (asemeni sentimentelor de nemultumire sau dezamagire) insotesc credintele rationale ca "Acest lucru este frustrant si rau." In mod similar, emotiile negative dezadaptative (precum depresia sau mania) insotesc credintele irationale, de genul "Acest lucru este groaznic! M-as simti ca un vierme!" Daca nu am avea - in mod constient sau inconstient - credinte atat de puternice, nu am incerca nici emotii atat de intense.
Intrebare: Daca ceea ce spuneti este adevarat, atunci de ce doar atat de putini oameni, si doar atat de putini psihologi, observa faptul ca gandurile si emotiile merg impreuna si ca sunt, in mare parte, rezultatul credintelor interne? Este pura ignoranta din partea lor?
Raspuns: Partial, da. Multi oameni, inclusiv profesionisti ai sanatatii mentale, nu se sinchisesc sa arunce o privire mai atenta asupra emotiilor si din acest motiv nu observa si gandurile care merg impreuna cu ele. Unii privesc destul de atent, dar doar in lumina anumitor idei preconcepute, cum este cazul psihanalistilor clasici. Cativa Freudieni convinsi nu vor sa accepte nicicum posibilitatea, ca putem sa ne intelegem si sa ne schimbam emotia prin observarea si modificarea credintelor; ei fiind, asa cum Eric Hoffer s-a exprimat, asemeni unor credinciosi devotati, care nu cred in nimic altceva decat in interpretarile lor fanatice asupra `realitatii`.
Ii contrazicem foarte usor: Cognitiile si emotiile care le insotesc pot fi schimbate, prin descoperirea si modificarea credintelor fundamentale. Un lucru si mai important pe care il sustinem este ca, deseori, oamenii isi creaza, in mod inutil, emotii dezadaptative - cum ar fi depresia, anxietatea, furia, si sentimente de lipsa de valoare - dar pe care acestia le pot remodela, odata cu schimbarea modului de gandire si prin introducerea unor comportamente eficiente.
Intrebare: Pot fi eliminate toate emotiile negative daca ne controlam gandurile (cognitiile) ?
Raspuns: Putin probabil. Deoarece, in situatiile de pericol sau de pierdere a unei persoane, oamenii au, in mod inevitabil, multe emotii puternice, de frica sau mahnire. Astfel, daca va moare parintele sau copilul veti simti imediat un mare regret sau o mare durere.
Aceste emotii, care sunt justificate de amenintarile reale la adresa starii de bine, au o baza biologica si ar fi foarte greu de supravietuit fara ele. Chiar si anumite emotii negative ajuta foarte mult supravietuirii. Astfel, daca nu v-ati simti nemultumiti, intristati, cu remuscari, suparati, iritati, frustrati, sau dezamagiti atunci cand ati fi infometati, raniti, sau infranti, ati evita astfel de intamplari daunatoare? Sau, v-ati forta, in vreun fel, sa obtineti lucrurile de care aveti intr-adevar nevoie?
Mai mult decat atat, multe emotii ajuta la starea de sanatate si de fericire. Bucuria pe care o aveti cand ascultati o piesa muzicala, cand priviti un apus frumos, sau cand incheiati cu succes o sarcina dificila, toate aceste lucruri nu va fereste, neaparat, de evenimente rele. Dar o viata fara nici o emotie de acest gen ar fi trista si lipsita de satisfactii.
Din acest motiv, chiar daca ati face tot posibilul pentru a va elimina toate emotiile, acest lucru nu v-ar fi de prea mare folos. Faptul ca ati fi lipsiti de emotii v-ar dezumaniza atat pe dumneavoastra cat si pe cei iubiti. Pentru a fi sanatosi si fericiti trebuie sa cautati o semnificatie in viata dumneavoastra - o semnificatie afectiva!
Filosofii care ne indeamna sa obtinem o stare de spiritualitate" sau de ratiune pura, devenind, total, lipsiti de orice emotie, ne-ar transforma, de fapt, in roboti puri. Daca am atinge aceasta stare "superioara", am putea, asemeni calculatoarelor performante, rezolva, in mod eficient, anumite probleme. Dar, am mai si simti vreo placere sau vreo satisfactie? Nu intocmai!
Intrebare: Asadar, inteleg ca nu va incanta prea mult, ideea eliberarii lumii de emotii sau substituirea acestora cu ratiunea? Este corect?
Raspuns: Intr-adevar! Daca este ceva ce am vrea sa schimbam acest lucru ar fi sa ii ajutam pe oamenii inhibati si indiferenti sa dobandeasca emotii mai reale, la cote cat mai inalte. Suntem in favoarea experientelor intense. Suntem, insa, complet impotriva starilor afective negative coplesitoare, daunatoare, care sunt exagerate emotional, si care tind sa va saboteze scopurile de supravietuire si de fericire.
Incurajam, de asemenea, faptul ca doriti sa va delimitati emotiile una de cealalta, intr-un mod sincer, deschis, fara judecati de valoare - dar, atata timp cat nu considerati ca trebuie sa le delimitati la perfectie. Deoarece, de multe ori, ceea ce simtiti cu adevarat si precis, nu poate fi clar determinat. De exemplu, va infuriati, cu privire la faptul ca un prieten v-a dezamagit. Apoi va simtiti vinovati pentru ca il detestati. Apoi, dintr-o data, va amintiti de toate "relele" pe care vi le-a facut si continuati sa va mentineti mania fata de el, lucru care va este folositor, de fapt, pentru a va ascunde sau a va indeparta vina. Si atunci ce simtiti cu adevaarat in situatia aceasta? furie? vina? ura pentru a va apara? suparare? regret? ura fata de sine?
Cine poate spune cu precizie? Pentru ca sunteti o fiinta umana sunteti foarte sugestibila. Puteti, cu usurinta, sa va ascundeti sau sa va intensificati, emotiile. Intr-adevar, dispozitiile dumneavoastra reactioneaza usor la o multime de factori precum, alcoolul, drogurile, mancarea, diferite cuvinte sau stari sufletesti, si multi alti factori influenti. Toate aceste lucruri implica faptul ca va puteti schimba starea, dintr-un moment in altul, fie ca vreti sa faceti acest lucru, fie ca nu. Toate emotiile dumneavoastra (pentru simplul fapt ca le simtiti cu adevarat) sunt autentice. Dar nici una dintre ele nu este "adevarata", in mod sigur si absolut.
In orice caz, ar fi bine sa va identificati, cat mai sincer si corect, emotiile de baza pe care le aveti. Vi se intampla sa simtiti, in anumite momente ca iubiti, urati, sau ca va simtiti indiferenti? furiosi sau hotarati? ingrijorati, anxiosi sau neangrijorati? Cum va puteti da seama care din ele? Puteti sa va dati seama ce simtiti exact, doar daca va acceptati in totalitate pe dumneavoastra, indiferent de tipul de emotii pe care le-ati avea; si doar daca faceti, in mod clar, diferenta dintre "bunatatea" sau "rautatea" emotiilor dumneavoasrta si "bunatatea" sau "rautatea" dumneavoastra .
REBT va ajuta, sa puteti face diferenta dintre emotiile pe care le aveti, invatandu-va cum sa nu va mai evaluati propria persoana pentru simplul fapt ca aveti aceste emotii (sau pentru ca nu le aveti). A gandi rational inseamna, in primul rand, ca puteti sa va acceptati pe dumneavoastra impreuna cu emotiile pe care le aveti - chiar daca acestea sunt daunatoare precum depresia sau ura. Apoi, ca stiti sa fiti atenti la emotiile dumneavoastra. Ca puteti sa spuneti: "Ce interesant, (in loc de: Ce groaznic) ca o persoana atat de inteligenta ca mine continua sa se manifeste stupid si negativ!" Ca puteti alege, in mare parte, sa va creati starile de autoevaluare globala negativa, dar ca puteti alege sa le si schimbati daca vreti cu adevarat.
Puteti, de asemenea, sa distingeti intre emotiile adaptative (de satisfactie) si cele dezadaptative (de culpabilizare). Puteti sa faceti diferenta dintre sentimentele de nemultumire (cu privire la anumite comportamente pe care le-ati facut) care sunt constructive si dintre sentimentele de groaza, care sunt distructive. Puteti sa faceti diferenta dintre sentimentele de dezamagire fata de comportamentul altora si sentimentele de furie, prin care le cereti acestora sa si isi schimbe comportamentul.
Cu alte cuvinte, REBT, va ajuta sa va constatati emotiile intr-un mod mai amplu si mai deschis, sa recunoasteti ca ele exista, sa va acceptati impreuna cu ele, sa le gasiti utilitatea, si in cele din urma sa alegeti sa simtiti ceea ce doriti sa simtiti, astfel incat sa va si ajute sa obtineti cat mai mult din ceea ce vreti de la viata. In mod destul de paradoxal, metodele sale rationale, va ajuta si sa va delimitati mai bine emotiile, dar si sa reactionati mult mai afectiv, decat v-ati ingaduit anterior.
