|
|
|
ANALIZA COMPARATIVA INTRE IMAGINATIE SI AFECTIVITATE
1.Introducere:
In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu, sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific.
Din interactiunea si organizarea acestor componente rezulta, sub actiunea factorilor socio-culturali, trasaturile de personalitate. Personalitatea definite ca sistemul bio-psiho-socio-cultural determina un mod specific de adaptare la mediu.
In contextul eforturilor de adaptare, a aparut imaginatia prin care se largeste campul cunoasterii. In incercarea de satisfacere a trebuintelor umane, personalitatea experimenteaza stari subiective de placere sau neplacere in functie de gradul de satisfacere la acestora.
2.Continutul:
Imaginatia este un proces cognitiv complex de elaborare de noi imagini si proiecte in baza combinarii si transformarii experientei iar afectivitatea este un ansamblu de procese psihice care reflecta relatia dintre subiect si obiect sub forma unor trairi uneori atitudinale.
3.Caracterizare:
Imaginatia detine o serie de caracteristici care o diferentiaza de celelelte procese.
Este un proces specific omului ce ii permite anticiparea drumului de parcurs si rezultatelor ce vor fi obtinute. Prin imaginatie, omul intervine in mod activ si creator, asupra lumii.
Apare pe o anumita treapta a dezvoltarii dup ace au aparut alte procese ce ii pregatesc desfasurarea.(reprezentarea, memoria, gandirea si limbajul)
Se afla in prelungirea reprezentarii, se bazeaza pe memorie si deviaza traiectoria spre gandire.
Imaginatia este libera de legi si canoane putand sa se miste atat pe terenul realului perceptibil cat si pe cel al fantasticului.
Ea cunoaste o evolutie in functie de varsta. La copii este irezistibila si exuberanta, la tineri, productiva si instrumentala, la adulti mulata pe probleme reale iar la batrani, saraca si rigida.
Imaginatia are un caracter prospective sondand cu precadere viitorul.
Procesele imaginatiei nu se reduc la simple imagini ci presupun planuri, proiecte, opera de arta avand drept caracteristici ineditul, originalitatea, atat in raport cu experienta individuala cat si cu cea sociala.
Imaginatia presupune interactiunea cu alte procese si functii psihice cum ar fi memoria, gandirea, limbajul, afectivitatea, motivatia si personalitatea.
In realizarea produselor ei, imaginatia se foloseste de o serie de procedee imaginistice cum ar fi: aglutinarea, empatia, diminuarea, antropomorfizarea, multiplicarea etc.
De asemenea, afectivitatea detine o serie de particularitati ce ii confera individualtiatea fata de celelalte mecanisme psihice.
La baza producerii proceselor afective se afla interactiunea dintre subiect si obiect.
In cadrul proceselor afective, in prim plan se afla importanta si semnificatia obiectului pentru subiect ca rezultat al raportarii proprietatilor stimulului la starile de necesitate ale subiectului.
Afectivitatea este o componenta de baza, infrastructurala a psihicului si nota lui definitorie prin care se deosebeste de masinile inteligente.
Ontogenetic si filogenetic, trairile afective preced si insotesc pe cele cognitive.
Afectivitatea este dublu conditionata atat de deficitul de informatie despre stimul cat si de semnificatia stimului.
Structura si dinamica acestui proces are un caracter polar, adica trairile afective se asociaza cu plus sau minus.
Nu exista nici un fenomen cu care afectivitatea sa nu interactioneze.(cu procesele cognitive, cu motivatia etc.)
4.Incadrare:
Imaginatia face parte din categoria proceselor cognitive superioare alaturi de gandire si memorie care impreuna cu limbajul formeaza intelectul ce se constituie sub actiunea factorilor socio-culturali, iar afectivitatea este un mecanism de stimulare si energizare a comportamentului cu functii de reglare primara.
5.Comparatie:
La o prima comparative dupa criteriile continutului informational reflectoriu, forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii, rezulta ca atat afectivitatea cat si imaginatia sunt procese psihice.
Ele poseda un continut informational specific: imaginatia reflecta obiectele si fenomenele din experienta individual ape cand afectivitatea reflecta relatia dintre subiect si obiect.
Forma reflectarii este si ea deosebita deoarece imaginatia se soldeaza cu imagini, proiecte iar afectivitatea cu trairi subiective uneori atitudinale.
Ambele procese interactioneaza cu celelalte fenomene psihice cu care se diferentiaza. In procesul imaginativ, procesarea se realizeaza cu procedee imaginistice si combinatorica lor.
In afectivitate, individual vibreaza cu intregul organism, starile subiective avand componente psihice organice si comportamentale.
In formele superioare, aceste procese sunt specifice omului. Afectivitatea este componenta infrastructurala a psihicului care ne deosebeste de masinile inteligente.
Produsele lor prezinta o serie de insusiri. In cazul afectivitatii, trairile subiective au o serie de capacitati: expresivitate, convertibilitate, durata, intensitate, valoare motivationala. Produsele imaginatiei sunt complexe, inedite si originale.
Atat imaginatia cat si afectivitatea poseda forme proprii, o dinamica si un rol specific care le individualizeaza.
5.Relatii:
Intre afectivitate si imaginatie exista o relatie de interactiune reciproca atestata de roul uneia in desfasurarea celeilalte.
Rolul active al afectivitatii in imaginatie poate fi evidentiat prin contributia ei la realizarea diferitelor forme ale imaginatiei, atat voluntare cat si involuntare.
De exemplu in visul din timpul somnului, imaginile ce au un carcater scenic prezinta o incarcatura energetica datorita asocierii cu trairi afective, dorinte sau asteptari nesatisfacute in stare de veghe.
In cazul reveriei, prin satisfacerea prin satisfacerea iluzorie a dorintelor se diminueaza tensiunea negative acumulata de neindeplinirea lor.
De asemenea, in imaginatia creatoare, forma cea mai activa si complexa a imaginatiei, realizarea produselor este sustinuta si potentate energetic de afectivitate si motivatie.
Deci, in raport cu imaginatia, afectivitatea se comporta ca un mechanism de stimulare si energizare ce influenteaza productivitatea imaginatiei.
La randul ei, afectivitatea este influentata de imaginatie.
Trairile afective pot fi provocate de unele imagini ce se produc in plan mintal.
De exemplu se produc emotii variate atat in imaginatia reproductiva cat si creatoare. Proprietatile trairilor afective evidentiaza legatura cu imaginatia.
Expresivitatea ce consta in exteriorizarea trairilor prin expresii emotionale poate fi folosita pentru a produce anumite efecte si a genera anumite imagini.
De exemplu, un actor isi foloseste expresiile emotionale, facandu-l pe spectator sa anticipeze imagini in legatura cu personajul pe care il interpreteaza.
Intensitatea trairilor subiective isi pune amprenta asupra prouctivitatii imaginatiei.
Exista o legatura stransa intre emotiile puternice si imaginile vii si bogate.
Insasi clasificarea trairilor afective implica imaginatia. De exemplu tonul afectiv al proceselor cognitive include o serie de trairi provocate de imaginatie.
Trairile de provenienta organica, atunci cand sunt constientizate duc la anticiparea unor imagini legate de evolutia si tratarea unor boli.
Afectele pot bloca procesul imaginative si gandirea, ducand la savarsirea unor acte necugetate.
De asemenea dispozitiile afective sunt insotite de imagini corespunzatoare.
Se spune ca oamenii bine dispusi vad viata in roz iar pesimistii vad viata in negru.
6.Concluzie:
Imaginatia ca proces predilect al creativitatii si afectivitatea, componenta de baza al sistemului psihic uman, contribuie alaturi de celelalte componente psihice la afirmarea personalitatii ca o realitate unica si irepetabila.
