Asigurarea unei atitudini mentale pozitive

Asigurarea unei atitudini mentale pozitive

Efectul unei atitudini pozitive

Multi considera ca stiu care este importanta unei atitudini mentale pozitive - o atitudine de tarie interioara care ne aju­ta sa trecem de perioadele grele. Cei mai multi insa nu si-o vor testa asa cum a facut-o acum doisprezece ani trainerul de la NLP Comprehensive, Gary Faris.

Dupa un seminar de NLP in Santa Cruz, California, Gary s-a dus sa alerge. La treizeci si opt de ani se antrena pentru a concura in cursa de un sfert de mila, la categoria seniori. in acea zi, s-a hotarat sa alerge pe un drum de tara pavat, margi­nit de campuri inverzite de anghinare. O camioneta a aparut de nicaieri in spatele lui, circuland cu o viteza de peste 100 de kilometri pe ora. Soferul nu 1-a vazut din cauza unei mici ri-dicaturi de pe drum. A incercat sa franeze, dar viteza era prea mare si 1-a lovit pe Gary, aruncandu-1 la 40 de metri departa­re in camp.

Doctorii de la camera de garda nu au fost la inceput siguri daca avea sa supravietuiasca. I-au facut doua dintre cele sase operatii pe care avea sa le suporte Gary. Cand a fost in afara oricarui pericol, cativa dintre medicii de la urgenta l-au vizi­tat, l-au spus ca singurul motiv pentru care mai era inca in viata a fost conditia sa fizica atat de buna. Parerea lor era ca

nu va mai merge niciodata normal si, cu siguranta, nu va mai putea sa faca jogging si cu atat mai putin sa alerge.

in urmatorii doi ani Gary a urmat un tratament de recupe­rare. Si-a refacut trupul distrus, invingand atat dureri fizice incredibile, cat si indoielile doctorilor sai. Astazi Gary alear­ga si se antreneaza cu regularitate la nivel competitional.

Ce s-a intamplat? Daca ar fi fost acolo dr. Bernie Siegel, autorul cartii Love, Mediane, and Mir ades {Iubire, medicina si miracole), poate ca ar fi atras atentia asupra faptului ca doctorii nu faceau altceva decat sa faca uz de cele mai bune evidente statistice pe care le aveau la indemana. Cand Gary a fost adus pe targa in camera de garda, ei nu stiau ca avea sa se dovedeasca un pacient exceptional.

Gary este o persoana care a utilizat NLP pentru a depasi o stare de deteriorare fizica ce ii ameninta viata. Ati citit deja despre cum utilizam NLP pentru a studia "superperforme-rii', cum gasim calitatile care fac posibile realizarile acestor oameni si apoi ii invatam pe altii sa aiba aceleasi calitati. Gary a utilizat aceste principii pentru a-si reface corpul, min­tea si spiritul.

Gary fusese dintotdeauna un sportiv interesat de obtinerea unei conditii fizice bune. Cu toate acestea, dupa accident a dobandit o noua motivatie personala, si imperioasa, de a stu­dia reabilitarea prin sport in urma accidentelor. Gary a decis ca in loc sa se planga de nedreptatea vietii, sa faca o lista cu cei pe care ii putea da in judecata sau sa se gandeasca la cat de substantiala era alocatia pentru handicap la care avea drep­tul, ar fi mai bine sa caute caracteristicile esentiale ale acelor sportivi care au trecut printr-o reabilitare reusita. S-a gandit ca pana la urma lucruri asemanatoare li se intamplasera si al­tora. Cum procedasera ei? Mai exact, ce facusera cei care isi revenisera total? Gary traia conform Presupunerii NLP: Da­ca cineva poate sa faca ceva, oricine poate sa invete sa faca acel lucru. Iar el era hoarat sa invete.

Chiar si atunci cand participa la sedintele dureroase de te­rapie vorbea cu oameni aflati in aceeasi situatie dificila. A ci­tit despre sportivi faimosi si despre ce facusera ei. A trecut dincolo de povestile si motivatia lor pentru a le cerceta atitu­dinile mentale Eforturile sale tenace i-au fost rasplatite din plin. Gary a gasit in final sase tipare mentale sau caracteris­tici diferite pe care le aveau toti sportivii care reusisera cu succes sa se refaca si a inceput sa le aplice si el.

Cand le-a impartasit descoperirile sale specialistilor in re­abilitare fizica, a fost incantat de acceptul calduros de care a avut parte. Cercetarea sa a fost pana la urma publicata in re­viste de specialitate.¹ Cand si-a impartasit descoperirile cole­gilor din domeniul NLP, a fost surprins si incantat de telefoa­nele, scrisorile si discutiile pe care acestea le-au provocat. Cand altii au folosit intuitiile lui Gary in cazul unor clienti, profesionisti din domeniul sanatatii si chiar elevi de scoala primara, au descoperit ca aceste sase tipare mentale se apli­cau la o gama larga de situatii, extrem de diferite, cum ar fi cresterea copiilor, saritura cu prajina si politica. Aceste sase tipare s-au dovedit a fi caracteristicile esentiale ale oricarei atitudini mentale pozitive. Fie ca ne uitam la sportivi, antre­prenori sau directori, cu cat e mai puternica atitudinea menta­la, cu atat mai intens sunt utilizate cele sase elemente. Jack Schwager, autorul best-seller-ului, The New Market Wizards {Magicienii noului comert),² a considerat ca aceste caracteris­tici sunt atat de importante, incat le-a inclus printre cheile semnificative ale formarii unui comerciant de succes.

Cele sase caracteristici ale unei puternice atitudini mentale pozitive

Sa cercetam aceste sase caracteristici ale unei atitudini mentale pozitive. Tineti cont de faptul ca nici o caracteristica nu este mai importanta decat alta. Ele sunt prezentate succe-

siv, dar interactiunea lor simultana este cea care creeaza si­nergia pentru o puternica atitudine mentala pozitiva.

I. Motivatia

Primul element pe care 1-a descoperit Gary a fost orienta­rea motivatiei pe care o foloseau acesti sportivi. Ei se indrep­tau inspre un scop foarte specific si se indepartau de anumi­te consecinte neplacute. Nu era vorba de imagini ca de film "Hollywood' sau stil "New Age' ale unei dorinte generale de a castiga sau de a fi cel mai bun ori de a evita ridicolul. Acesti sportivi aveau perspective personale, specifice si ire­zistibile asupra obiectivelor dezirabile sau a consecintelor neplacute. De exemplu, o liceana, o inotatoare promitatoare, se refacea dupa un traumatism. Nu numai ca dorea sa isi re­castige sanatatea, dar avea intentia sa concureze pentru a castiga o bursa la facultate. Era motivata si se indrepta inspre scopul sau. intr-un alt caz, un barbat de patruzeci si doi de ani se afla la recuperare pentru a preveni agravarea unei ar­trite. Motivatia sa era sa se indeparteze de o posibila conse­cinta a unei boli care produce un handicap. Cei mai buni sportivi folosesc totusi atat motivatia departe de, cat si pe cea de tip inspre. isi imagineaza foarte viu consecintele in­dezirabile concrete, care trebuie sa fie evitate, si apoi obiec­tive dezirabile si valoroase care ii imping inainte. Procedand in acest mod, ei ating un maximum de motivare.

17. Valoarea standardelor inalte

Cel de-al doilea element pe care 1-a observat Gary la atle­tii aflati in recuperare a fost ca erau dedicati in totalitate re-castigarii puterii si a sanatatii. Acesta a devenit scopul lor ca­lauzitor, primul si ultimul lor standard. Conceptia lor era ca orice se afla sub acest nivel este inacceptabil. De fapt, multi dintre ei nu doreau numai sa-si recastige pe deplin puterea si sanatatea, ci mult mai mult. Vroiau sa fie intr-o forma fizica mai buna decat fusesera inainte de accident. Stiau de ce erau capabili si nu ar fi acceptat ceva care sa insemne mai putin, isi masurau rezultatele finale in functie de aceste standarde interioare. Si-ar fi putut fixa un standard mai rezonabil, dar nici unul dintre ei nu a facut-o. Trebuia sa fie cat mai buni. Citim sau auzim adesea de aceasta obsesie a sportivilor de a fi cei mai buni. Ganditi-va la acest lucru pentru cateva mo­mente. Daca ati cere maximum posibil de la dvs. insiva, si nu l-ati obtine, ati fi dezamagit. Acesti sportivi aveau de aseme­nea nevoie de o cale spre atingerea nivelului optim, ceea ce le putea motiva eforturile viitoare. Cel de-al treilea si cel de-al patrulea element ofera cheia obtinerii acestui lucru. Iata de unde incepe sa devina clar cat de important este ca aceste sase elemente sa lucreze impreuna pentru a crea o atitudine men­tala pozitiva de nezdruncinat.

III. Divizarea obiectivelor

Cel de-al treilea element cheie de care dispuneau acesti sportivi era capacitatea lor de a se concentra asupra procesu­lui de refacere a sanatatii si formei fizice, cu pasi mici.

in termeni NLP, erau capabili sa decida "marimea divi­ziunii' careia ii acordau atentie. V-ati gandit vreodata la efor­tul necesar pentru a lupta cu un handicap fizic - durerea, frustrarea, timpul, stradaniile incredibile cerute doar pentru a te intoarce de unde ai plecat? Sau ce spuneti despre condu­cerea unei companii importante - coordonarea departamen­telor, mentinerea motivatiei oamenilor, urmarirea detaliilor importante si rezolvarea micilor imperfectiuni? Daca ar fi sa va ganditi la toata munca implicata intr-un proiect de con­ducere a unei afaceri, vi s-ar parea coplesitoare. Pe de alta parte, daca abordati orice proiect divizandu-1 in segmente cat mai mici, adica pas cu pas, atunci ramaneti tot timpul impli­cat si il duceti la bun sfarsit. in cazul lui Gary Faris, el a tre­buit sa supravietuiasca inainte de a putea sta in picioare, sa

stea in picioare inainte de a putea merge si sa mearga inain­te de a putea alerga.

Acesti sportivi operau totusi cu diviziuni si mai mici. Ca­pacitatea de a face cinci miscari in loc de patru inainte sa obo­seasca, sau de a indoi piciorul cu inca o jumatate de centime­tru deveneau obiective zilnice realizabile.

"Divizarea' unei actiuni dificile sau solicitante are doua avantaje suplimentare. in primul rand, permite concentrarea asupra unor sarcini reduse, realizabile. in al doilea rand, fiecare pas mic reusit realizat genereaza satisfactie. Avand de finalizat diviziuni specifice, masurabile, sportivii experimentau succe­sul la fiecare mica borna de pe drumul catre obiectivul lor: for­ta si sanatate. Capacitatea de a se concentra asupra scopurilor concrete, realizabile, si satisfactia succesului inregistrat in urma implinirii acestora intretin motivatia de a continua.

IV. Combinarea unor cadre temporale din prezent si din viitor

Cel de-al patrulea element cheie pe care il aveau in comun sportivii care se refacusera cu succes era modul lor de rapor­tare la timp, care combina doua capacitati. Prima se refera la faptul ca atunci cand se concentreaza asupra unor diviziuni mici si a unor sarcini zilnice, sportivii de succes traiesc in pre­zent. Se gandesc doar la sarcina pe care o realizeaza in acest moment. Arnold Schwarzenegger a spus despre propriul sau antrenament ca a realiza o miscare dintr-un exercitiu complet, cu atentie, valoreaza de zece ori mai mult decat un exercitiu complet, facut fara concentrare.

Sportivii pot deveni cu usurinta neatenti si descurajati cand se gandesc la nesiguranta viitorului. De exemplu, daca se indoiesc atunci cand fac planuri pentru viitor, punand in­trebari precum: "O sa revin la capacitatile mele de dinainte?' sau "Oare o sa am succes?', s-ar putea sa isi imagineze pro­bleme si obstacole care nici nu existau - pana cand nu s-au gandit la ele. Aceste intrebari pot sa creeze o orientare nega­tiva si sa scada motivatia. Confera mult mai multa putere sa intrebi: "Ce pot face acum pentru a ajunge la urmatorul re­per?' Cand sunt constienti de situatia actuala si se implica in imbunatatirea ei, sportivii intreprind actiuni care scot la lumi­na tot ce este mai buni in ei. Acelasi lucru este valabil pentru noi toti.

Cea de-a doua categorie de capacitati legate de timp este tocmai opusul situarii complete in momentul prezent. Este vorba de capacitatea de a crede intens si deplin intr-un viitor promitator. O orientare catre viitor este uneori mult mai uti­la si mai motivanta decat situarea in prezent. Un sportiv aflat in recuperare va trece prin momente foarte dificile. in acele clipe, iti este mai de ajutor sa te gandesti la viitor pentru a trai pe deplin recompensele pentru munca staruitoare si chi­nul indurat. Durerea si efortul din prezent par un pret nesem­nificativ, daca scopul este un corp mai sanatos, o libertate de miscare sporita si intoarcerea la a face ceea ce iti place. in timp ce corpul se reface si isi recapata deprinderile in pre­zent, tu te bucuri deja de viitor. Acel scop atragator, pe ter­men lung, continua sa te impinga inainte, sustinandu-ti cu ta­rie motivatia din prezent.

O motivare reusita combina de fapt aceste doua capacitati. Concomitent cu o concentrare asupra realizarii sarcinii mino­re, la indemana, va puteti inchipui acea imagine mare, lumi­noasa, a realizarii viitoare.

V. Implicarea personala

Cel de-al cincilea element al refacerii reusite si a unei atitu­dini mentale pozitive este implicarea personala. Gary a desco­perit ca sportivii, cu cat participau mai activ la propriul lor plan de refacere, cu atat mai mult se ajutau pe ei insisi, iar acest lu­cru le imbunatatea posibilitatile de recuperare completa. Desi era la fel de simplu ca incercarea de a pune gheata pe o tigaie

incinsa, procesul de a realiza acest lucru pentru ei insisi le in­tarea sentimentul de participare.

Medicina sportiva, in aceasta era a tehnologiei, a devenit extrem de complexa, cuprinzand legiuni de experti si de au­toritati in materie. Acesti doctori, fizioterapeuti, antrenori de atletism, asistenti medicali si psihologi sportivi si-au petrecut deseori cea mai mare parte a vietii profesionale formandu-si capacitatile. Autoritatea lor este deja castigata, dar uneori aceasta ofensiva a specializarii ii incurajeaza pe sportivi sa se lase in mod pasiv in mainile expertilor. Cercetarile facute de Gary arata ca aceasta este o greseala. Nici supunerea pasiva, nici rezistenta rebela nu reprezinta cai sigure catre excelenta personala. Pentru a produce tipurile de rezultate dorite, spor­tivii, si noi, ceilalti, trebuie sa colaboram activ cu expertii.

Daca va ganditi la acest lucru cateva momente, o sa ve­deti ca are un sens. Ati facut parte vreodata dintr-o echipa, fi­ind nevoiti sa stati pe tusa la un meci important? Poate ca la momentul respectiv a fost ceva normal. Chiar daca rezultatul final v-a entuziasmat, totusi probabil ca ati simtit ca nu aveti legatura cu el, ca si cum intre dvs. si actiune s-ar fi aflat un perete de sticla. Va aflati acolo, dar nu jucati. Nu participati cu adevarat. Cand participam, influentam ceea ce se intam­pla. Ne creste angajamentul personal si participarea ne cana­lizeaza atentia. Ne face mai hotarati si mai activi, lucru care conduce la o mai mare implicare personala si la o miza cres­cuta. Este important sa intreprindem actiuni pentru noi insi­ne, indiferent cat sunt de neinsemnate.

VI. Comparatiile cu sine

Cel de-al saselea si ultimul element cheie pentru o reface­re reusita a unui sportiv si pentru construirea unei atitudini mentale pozitive puternice este modul in care el isi evalueaza performanta - tipul de comparatii mentale pe care le face. Comentatorii sportivi, statisticile din ziare si fanii ii incura­jeaza de obicei pe sportivi sa se compare pe sine (si actiunile lor) cu altii, aflati in viata sau nu. Daca ies primii, se simt bine; in cazul in care comparatia nu le este favorabila, se simt inconfortabil. Aceasta tendinta este foarte adanc inradacinata in multi dintre noi. Am observat devreme in viata sau ni s-a aratat cu ostentatie la scoala, ca unii copii erau mai destepti, altii mai atletici, unii aratau mai bine, iar altii erau mai popu­lari decat noi. Poate ca ne aflam destul de sus pe o anumita scala, dar daca verificam o alta, ne gaseam pe ultimele locuri. Cand am intrat in campul muncii, aceasta tendinta de a ne compara cu altii a continuat si chiar s-a intensificat in unele cazuri. Am intalnit oameni care erau mai agresivi, mai inteli­genti sau mai priceputi decat noi in ceea ce priveste politica interna sau computerele. Ca adulti, facem frecvent aceste com­paratii in mod inconstient si automat. Ne comparam cu vedete de film, cu ultimii nonconformisti din domeniul afacerilor, cu vecinii nostri si cu stilurile lor de viata sau cu oricine altcine­va ni se iveste in cale. Suntem incurajati sa facem acest lucru la serviciu si acasa de catre mass-media si persistam sa ne comportam asa pentru ca nu stim ce pret vom plati.

Sportivii aflati in recuperare cunosc pretul. Stiu ca este foarte important sa nu cada prada acestui obicei mental. Sunt constienti ca datorita starii lor prezente "nu sunt la inaltime'. S-ar putea chiar sa fie mai slabi decat sportivii amatori. Acest lucru e descurajant, iar ei stiu asta. Gary Faris a descoperit ca in loc sa se compare cu alti sportivi, de orice nivel, cei care aveau cu adevarat succes se uitau doar la propriul lor progres. Faceau ceea ce in NLP se numeste o comparatie "cu sine'. isi puneau intrebari precum: "Cat de mult am progresat fata de ieri, sau fata de sapamana trecuta? Fata de luna trecuta? Fata de anul trecut?' Si noi putem face acest lucru. Putem invata sa ne evaluam progresul cu ajutorul propriei noastre evolutii, indiferent ca este vorba de atletism, munca sau camin.

Este una dintre acele intuitii care nu se aplica doar in ca­zul unei atitudini mentale pozitive, ci tuturor aspectelor vie­tii. Unii dintre cei mai buni profesionisti preocupati de mo-

tivatie au intrebat: "Ce ai face daca ai sti ca n-ai cum sa esu­ezi?' - o intrebare cu siguranta provocatoare si stimulativa. Cu toate acestea, oricine a incercat, invatat si apoi a stapanit un sport, o meserie sau un instrument muzical stie ca la baza succesului se afla esecuri fara numar. Va aduceti aminte cand v-ati apucat de golf, tenis, chitara sau ceva asemanator? Mintea va era probabil plina de imagini ale reusitei. Proba­bil ca vedeati mingea planand prin aer aproape fara nici un efort, sau auzeati note muzicale minunate luandu-si zborul de sub degetele dvs. Poate ati fost norocos si ati trait acel mo­ment de frumusete si acel entuziasm la inceput. Apoi, reali­tatea si-a aratat adevarata fata. Cu instrumentul ales, o bata de baseball, o racheta de tenis, un instrument cu coarde ori cu clape, erau posibile lucruri extraordinare. Pretul era insa o lunga ucenicie si dedicare fata de mestesugul ales. Unii de­cid ca un instrument muzical e prea dificil, si persevereaza in golf, tenis sau un alt sport. Asta le-a umplut viata, oferin-du-le atat frustrari, cat si recompense extraordinare. Care e diferenta intre ce am abandonat si ce am continuat? Avand drept ghid cercetarea NLP a lui Gary, cel putin o parte a ras­punsului se afla in rapiditatea cu care traim progresul. Cat de repede a ajuns acea minge sa planeze prin aer? Cat de repe­de am cunoscut primele indicii ale competentei, un senti­ment autentic de progres? Acest sentiment de progres provi­ne din compararea inceputurilor cu realizarile din prezent. Cu alte cuvinte, o comparatie cu sine.

Dar mass-media, profesorii, antrenorii bine intentionati, si chiar alti elevi ne aduc aminte in fiecare zi ca exista per­soane care sunt mai pricepute decat noi in anumite domenii, iar altele sunt mai slab inzestrate. Daca un copil pare sa fie bun la gimnastica, toti incep imediat sa faca planuri pentru Olimpiada. Daca desenele unui copil dovedesc un talent in­nascut, unii incep sa il compare cu Picasso aflat la apogeul carierei sale.

De vreme ce societatea noastra face atat de multe compara­tii, trebuie sa existe ceva pozitiv in aceasta abordare. Realizari­le altora ne arata ce este posibil. Reprezinta modele valoroase pentru noi. Studiindu-le tiparele mentale si comportamentul fi­zic, putem afla nu numai ce e posibil, ci si cum poate fi realizat.

Oricat de valoroase ar fi, exista totodata un mare pericol in ceea ce priveste comparatiile cu altii. Cineva poate con­chide: "Nu as putea niciodata sa fac asta' sau "Probabil ca are un talent innascut' atunci cand observa o mare diferenta in privinta calitatilor. in cazul in care copilul dvs. promite, atunci cand incepe sa invete matematica sau o stiinta a natu­rii, s-ar putea sa nu mai aiba o a doua sansa, pentru ca se na­pustesc comparatiile. Se ajunge la concluzia prematura: "Pur si simplu nu sunt bun la asta.' Toate aceste lucruri pot fi ex­trem de dcscurajantc. I-ar fi demoralizat cu siguranta pe ti­nerii Picasso, Mary Lou Rctton, Albert Einstein, acel student la matematica aparent incet la minte, si chiar pe superstarul baschetului, Michael Jordan, si n-ar mai fi putut sa se auto-dcpascasca in repetate randuri.

Retineti: calea spre rezultate este masurata prin progresul nostru propriu. Cand copiii nostri au in minte aceasta compa­ratie cu sine, pot folosi realizarile altora ca surse de inspira­tie, modele ale excelentei si surse de informare de inalta cali­tate despre propriul progres, netratandu-le ca tinte ale invidiei sau geloziei. Vor invata sa se bucure de succesul altora, deoa­rece acestia reprezinta calauze si modele pentru propriile lor posibilitati. E foarte probabil ca mai tarziu si ei sa fie mode­le de success pentru o generatie viitoare. isi vor pretui cu ade­varat propriul succes pentru ca si l-au evaluat minutios. A va invata copiii sa realizeze comparatii cu sine este probabil unul dintre cele mai daruri pe care li le puteti face.

Cele sase elemente ale refacerii reusite si ale unei atitu­dini mentale pozitive puternice sunt: motivatia, valoarea stan­dardelor inalte, divizarea obiectivelor, combinarea unor cadre temporale din prezent si din viitor, implicarea personala si

comparatiile cu sine. Aceste sase elemente creeaza impreuna o imagine mentala inconstienta, irezistibila a succesului. Cu ajutorul lor este asigurata o atitudine mentala pozitiva. Reali­zarile in viata pot deveni dificile fara ele.

Atitudinea pozitiva in actiune

Sa examinam cateva exemple diferite pentru a arata cum colaboreaza aceste elemente si ce se intampla daca nu o fac. Primul este al unui barbat de treizeci si unu de ani, care s-a ac­cidentat grav in timp ce juca intr-o liga de softball. Imediat ce si-a inceput refacerea, prima sa intrebare a fost: "Cand termi­nati, sa ma pot intoarce la lucru?' Aceasta intrebare spune foarte mult despre tiparele sale mentale si despre structura sa emotionala. Singurul sau gand era sa se intoarca la munca. Este un scop admirabil in sine, si indica o motivatie inspre. Totusi, este atat de general, incat nu precizeaza daca va merge pe propriile picioare sau intr-un scaun cu rotile, schiopatand sau sanatos. Este de asemenea un obiectiv foarte mare. Nu are nici un plan care sa ii divizeze scopul si vrea o promisiune de la altcineva referitoare la cat timp va dura recuperarea. Obser­vati din discursul sau ca da dovada de lipsa de implicare per­sonala; este pasiv. "Cand terminati?', intreaba el. Vrea ca fi-zioterapeutul sa rezolve problema in locul lui. Nu isi da seama ca trebuie sa preia un rol activ. Daca nu isi schimba atitudinea, probabil ca refacerea sa va fi lunga si ineficienta.

Un alt caz este cel a unei vedete de fotbal dintr-un liceu care s-a accidentat la mijlocul sezonului, in ultimul sau an. La sosirea la spital, jura ca la urmatorul meci sa fie din nou pe te­ren. Cand doctorul si antrenorul sau il conving de gravitatea leziunilor, tanarul se descurajeaza. "La ce bun?' Se plange ca exercitiile de "refacere' sunt prea chinuitoare si refuza sa le faca sau le face cu inima indoita. Pana cand nu primeste un te­lefon de la selectionerul unui colegiu, care il intreaba cat de re­pede se va intoarce sa joace fotbal, tanarul nu se intereseaza si nu se implica in propria insanatosire si reabilitare. Motivarea eficienta reclama o viziune personala si atragatoare fie de tipul departe de o consecinta neplacuta, fie inspre un anumit obiec­tiv dezirabil. Cand tanarul a aflat ca nu putea sa continue sa joace fotbal in acel sezon, si-a pierdut motivatia. Cand facea exercitiile de refacere, nu dispunea de nici un viitor captivant care sa il distraga de la chinul sau si sa ii dea o motivatie pen­tru a-1 depasi - pana cand nu a sunat selectionerul. Atunci, cele cinci elemente care erau deja prezente, combinate cu noua puternica motivatie, au fost suficiente sa il indemne sa munceasca sarguincios in vederea recuperarii.

Aceste sase elemente sunt clar prezente in cazul celor mai renumite istorii ale revenirilor din sport. Cei mai multi ameri­cani nu dadeau atentie curselor europene de ciclism, pana cand un american cu un nume care suna frantuzeste a castigat cel mai dificil, cel mai istovitor campionat de ciclism din lume - Turul Frantei. Castigand in 1989, Greg LeMond a dat o noua turnura recordurilor internationale de ciclism. S-a intors in Statele Unite in postura de erou, dcschizandu-le tinerilor ame­ricani un domeniu de excelenta sportiva cu totul nou. Luan-du-si o bine meritata pauza de recreerc alaturi de familie, s-a dus la vanatoare. in deja faimosul si inspaimantatorul acci­dent suferit, a fost impuscat in piept si in picior. Chiar si dupa mai multe operatii, cateva alice ramasesera in jurul inimii, deoarece era prea periculos sa fie indepartate. Legenda a sportului, erou american si victima a circumstantelor, Greg LeMond s-ar fi putut culca pe lauri si ar fi putut renunta la propria recuperare. Toti ar fi fost mandri de tanarul sportiv si ar fi tinut discursuri inaltatoare in onoarea lui. Nu si Greg Le­Mond. Urmatorii doi ani si-a asumat raspunderea pentru pro­priul program de refacere, ceea ce 1-a condus la depasirea propriilor performante din trecut. Orice alte comparatii, in afara de propriul progres, ar fi fost absurde, atunci cand Greg s-a mutat acasa din patul de spital si cand a trecut de la mer-

sul pe jos la bicicleta. Pentru o lunga perioada de timp, orice copil il putea intrece. Cu toate acestea, el a continuat, marind timpul de antrenament si rezistenta. Comentatorii sportivi si scepticii din mass-media vorbeau despre "viziunea sa de opio­man', despre eforturile sale inutile si despre umilirea sa pu­blica iminenta. El a continuat sa-si pastreze in minte propria viziune care pentru el era irezistibila. Chiar si atunci cand si-a castigat un loc in Turul Frantei, multi comentatori, desi incan­tati de spiritul sau combativ evident, au incercat sa se uite mai degraba in alta parte decat sa ii consemneze dificultatile. in etapa finala a acelei curse, Greg LeMond a zburat literal­mente cu bicicleta sa pe faimosul Champs-Elysees, cu alice­le aflandu-se in continuare in jurul inimii, si a realizat cel mai bun timp din istoria cursei, asigurandu-si cea de-a doua vic­torie in aceasta competitie.

Aceeasi atitudine mentala pozitiva puternica serveste ca baza si pentru succesul in afaceri. Morrie Mages a fost un om de afaceri din Chicago care a devenit un erou national. in urma cu ani de zile, pe strada Maxwell, la un targ de vechi­turi organizat in aer liber in weekend, Morrie vindea camasi din portbagajul masinii sale. A inceput apoi sa vanda echipa­ment sportiv. in cativa ani, ce au trecut foarte repede, isi con­cretizase calitatile de agent de vanzari si de afacerist intr-unui dintre cele mai mari magazine en detail cu articole sportive din Chicago. Aflat in "varful gramezii', cum ar fi spus el, acest om masiv, un mare cheltuitor si mare iubitor al vietii isi savura succesul la fel de mult cat ii savura Chicago-ul stilul de viata extravagant. Iar apoi, mai repede decat castigase, a pierdut totul. Multi ar fi "disparut' sau ar fi pretins ca s-au retras. in schimb, Morrie s-a intors pe strada Maxwell, van­zand din nou din portbagajul masinii sale. Ca si acei sportivi extraordinari, care si-au revenit dupa accidentari, si Morrie Mages a revenit. Astazi, supermagazinul sau este unul dintre cele mai mari si faimoase magazine en detail cu articole spor­tive din Chicago.

Chiar si prin aceasta scurta descriere, Morrie ne ofera in­dicii asupra modului in care utiliza cele sase elemente ale unei atitudini mentale pozitive puternice. Nu stim daca atunci cand a inceput dispunea de o viziune motivanta a supermaga-zinului din viitor, dar, odata ce a obtinut-o, este evident ca a pastrat-o in minte. Desi unii oameni s-ar fi simtit prea jenati sa se intoarca sa vanda pe strada, Morrie a fost asemeni unui sportiv exceptional, mai degraba imaginandu-si viitoarele bu­curii obtinute in urma eforturilor, decat sa staruie asupra si­tuatiei dureroase din prezent. Comerciant priceput, stia ca tre­buie sa vinzi fiecarui client in parte. Acesta este un excelent exemplu de atentie acordata unei sarcini mai mici din pre­zent, in cele din urma, desi realizarile celorlalti se etalau peste tot in jurul sau, si poate chiar il distrageau uneori, a tre­buit sa se intoarca la cea mai apropiata sursa de progres, el in­susi. Un barbat cald, deschis, cu o voce sincera si cu o inima inca si mai mare - daca v-ati fi uitat la el, nu ati fi ghicit gre­utatile pe care le avusese in trecut. Dar asa se intampla cu oa­menii a caror atitudine pozitiva nu le sta la dispozitie numai pentru vremurile bune, ci in permanenta. Acest tip de atitudi­ne va va ajuta pe parcursul vietii.

Atitudinile reprezinta o alegere. S-ar putea sa nu se ga­seasca imbuteliate sau sub forma unor pastile la farmacie, dar atitudinile sunt reale. Am trait cu totii vremuri cand o atitudi­ne negativa a aruncat un proiect la cosul de gunoi inainte de a fi avut sansa sa functioneze. Am vazut de asemenea cum o atitudine pozitiva a unit oamenii si s-au intamplat miracole. Urmatoarea tehnica NLP este special proiectata pentru a va ajuta sa integrati in propria viata cele sase elemente ale unei atitudini mentale pozitive puternice, despre care ati invatat in acest capitol. Aceasta este sansa dvs. de a alege o atitudine care sa va schimbe calitatea vietii. Acest procedeu este ase-

manator cu tehnica pe care ati folosit-o pentru a va schimba strategia de motivare din Capitolul II. O vom utiliza acum pentru a face din atitudinea mentala pozitiva a unui sportiv de succes o parte fireasca a gandirii si comportamentului dvs. Lasati aceasta tehnica NLP sa va ajute.

EXERCITIUL 38: ADOPTAREA UNEI ATITUDINI MENTALE POZITIVE

Gasiti un loc linistit si un moment al zilei in care nu veti fi deranjat timp de douazeci sau treizeci de minute.

1. Alegeti o situatie. Ganditi-va in primul rand la o situatie anume din viata dvs. in care v-ar placea sa aveti o atitudine mentala pozitiva puternica. Daca aveti mai multe optiuni, ganditi-va atunci la o situatie concreta in care ati dori prima oara sa beneficiati de atitudinea mentala pozitiva. Ar putea fi o situatie familiara din trecutul dvs. care se poate intampla din nou si doriti ca acum sa fie altfel. Sau ar putea fi o situa­tie viitoare pe care o asteptati sa se intample in curand. Indi­ferent pe care o alegeti, duceti-va in imaginatie intr-un mo­ment situat inainte ca acea situatie sa aiba loc, astfel incat noua dvs. atitudine mentala pozitiva sa fie deja activata chiar inainte sa aveti nevoia de ca.

2.    Vizualizati-va. incepeti prin a va imagina pe sine ca pe un
alter ego chiar inainte de inceputul acelei situatiei. Urmariti
cum alter egoul invata acest proces. Va trebui sa fiti complet
multumit de ceea ce vedeti si auziti inainte sa intrati in po­
sesia cunostintelor acestui alter ego.

3.  Motivatia. Urmariti cum alter egoul observa ce trebuie
evitat in acea experienta, lmaginati-vi-1 foarte atras inspre
rezultatele concrete pe care le doriti. Observati apoi amandoi
ce intentionati sa evitati si lucrurile pe care vi le doriti, in ca­
drul unor filme pline de viata, colorate, incitante si cuceritoare. Va creati efectiv propriul viitor; stabiliti o directie a motivatiei si fixati obiective interioare.

4. Standardele inalte. Acum, pastrand in minte imaginea
acestui alter ego, continuati sa il urmariti perfectionandu-si
obiectivul prin stabilirea unui standard de succes inalt.
Ganditi-va: "Mai putin de-atat este inacceptabil.' Imaginati-va
acel alter ego plin de o dorinta de succes care il atrage mai
departe in acea directie, aproape ca un magnet. Va dati sea­
ma ca aceasta valoare exista atunci cand sesizati in corpul sau
o hotarare calma si ochii ii scanteiaza de bucurie.

5.  Divizarea obiectivelor. Observati cum alter egoul exersea­
za intai vizualizarea "imaginii de ansamblu' si apoi se con­
centreaza asupra unui aspect specific pe care l-ar putea rea­
liza acum. Vizualizati-1 resimtind satisfactie la finalizarea
fiecarui pas, pe drumul catre obiectivul global. Urmariti si
ascultati totul ca si cum in fata dvs. s-ar derula un film.

6.    Combinarea unor cadre temporale din prezent si din
viitor. Observati cum alter egoul poate ramane cu usurinta
in prezent atunci cand se concentreaza asupra diviziunilor
si sarcinilor mai mici. Iar in timp ce el lucreaza la ceva di­
ficil sau chinuitor, poate sa prevada viitorul pentru a expe­
rimenta din plin unele dintre cele mai mari recompense
pentru disconfortul si eforturile din prezent. Urmariti cum
aceste calitati de manager al timpului sunt puse in aplicare
in nenumarate randuri de catre alter egoul dvs. Bucurati-va
de rezultate.

7.      Implicarea personala. Priviti cum alter egoul isi asuma
reponsabilitatea propriei sale vieti si se implica personal in
rezolvarea problemelor si avansarea catre succes. Observati
ca da dovada de o hotarare si de o concentrare din ce in ce
mai mari, legate de o participare mai intensa.

8.    Comparatia cu sine. Priviti si ascultati cum alter egoul
dvs. intreaba: "Cat de mult am progresat fata de ieri? Dar
fata de saptamana trecuta? Dar de la prima etapa? Dar de

cand am inceput?' Vedeti ca e multumit si incurajat de acest progres cuantificabil.

9. Corectia. Acum, lasati sa coboare o ceata care sa ascun­
da imaginea alter egoului. intelepciunea inconstientului dvs.
poate sa combine aceste capacitati cu alte laturi ale gandu­
rilor, sentimentelor si vietii dvs. intr-un mod care va induce
o atitudine mentala pozitiva puternica. Fiecare persoana
este unica din punct de vedere al modalitatii in care poate
utiliza la maxim cele sase elemente ale unei atitudini men­
tale pozitive. Oricine are nevoie sa isi ajusteze modul exact
in care transpune in lumea reala aceste elemente. Majorita­
tea acestor retusuri vor avea loc inconstient, asa ca nu este
nevoie sa descifrati in mod constient nimic. Priviti pur si
simplu ceata in timp ce toate laturile personalitatii dvs. cer­
ceteaza cum sa utilizeze la maxim informatia pe care a asi­
milat-o alter egoul.

Cand acest proces de integrare este terminat, ceata se ridi­ca treptat, astfel incat sa vedeti alter egoul dvs. in posesia deplina a acestei noi atitudini, intr-un mod care va da satis­factie. Daca acest proces dureaza doar cateva clipe, nu-1 mai repetati. in cazul unor persoane, majoritatea elementelor se aflau deja la locul lor, asteptand sa se uneasca. in cazul al­tora, acestea reprezinta cunostinte noi, extraordinare, iar a le acorda timp sa se integreze perfect este cel mai eficient mod de a le permanentiza.

10. Verificarea. Atunci cand va uitati la alter ego, remarcan-
du-i atitudinea mentala pozitiva, ati dori sa deveniti acea
persoana, cu aceleasi calitati si atitudini? Daca nu, lasati cea­
ta sa revina si sa-1 invaluie, astfel incat orice alte calitati im­
portante sa poata fi adaugate acum.

11. Integrarea. Daca va convine sa deveniti acel alter ego, la-
sati-1 sa vina spre si in dvs., astfel incat capacitatile lui sa se
afle in interiorul dvs. si sa se integreze pe deplin. Unii oameni
descopera ca, daca pot sa intinda mainile si sa traga alter
egoul in interiorul lor, efectele cresc. Atunci cand se intampla
asa, unii simt o furnicatura sau un alt tip de senzatie placuta.

Indiferent de modalitatea prin care l-ati integrat deplin, ati in­cheiat acest proces si posedati acum aceste capacitati.

12. Planificarea viitorului. Singurul lucru care a ramas este sa decideti cand si unde doriti sa fiti sigur ca acest set de ati­tudini mentale pozitive sa fie activ. Cand veti dori cel mai mult sa aveti aceasta atitudine? Remarcati raspunsul in timp ce va ganditi Ia acea situatie viitoare si bucurati-va de senti­mentul de a avea mai multe optiuni, ca rezultat al acestei ati­tudini pozitive.

Multi oameni doresc sa stie, dupa ce au terminat acest exercitiu, cum pot mentine aceasta schimbare in viitor. Vor sa stie daca trebuie sa aplice procedeul tuturor amintirilor si asteptarilor lor. in primele zile ale NLP, trebuia uneori sa repetam o tehnica de nenumarate ori, parcurgand un numar suficient de amintiri vechi pentru a capata sentimentele sau atitudinile pe care sa le generalizam corespunzator. Facand apel la progrese mai recente in domeniu, a devenit posibila modificarea in cateva minute a unor ani de sentimente nepla­cute, atitudini inutile si convingeri limitate. Tot ce trebuie este o stare de activare puternica a resurselor personale si cu­noasterea modului in care o persoana isi organizeaza timpul, in urmatorul exercitiu, puteti descoperi organizarea experien­telor intr-o succesiune temporala, numita si linia vietii.

Linia vietii dvs. reprezinta modul fundamental in care or­ganizati evenimentele si experientele pe care le-ati avut in trecut si sperati sa le aveti si in viitor. Doar ca un singur exemplu, daca viitorul se afla in fata dvs., aproape, atunci cand stabiliti obiective, ele vor fi chiar acolo unde le puteti vedea. Veti fi mai motivat sa le realizati decat daca viitorul s-ar afla departe, la limita vederii periferice, unde de-abia le observati. Multe alte aplicatii ale liniei timpului si ale modu­lui in care o puteti schimba in vederea unor rezultate specifi-

ce sunt descrise in alta parte.³ Pentru moment, dorim sa utili­zam un alt aspect al liniei vietii: continuitatea.

Linia vietii descrie exact modul in care viata dvs. repre­zinta o succesiune continua de evenimente experimentate de aceeasi persoana. O atitudine sau o trasatura de personalita­te de orice tip, fie ca este pozitiva sau negativa, rezista de-a lungul timpului. Cei mai multi dintre noi trec prin tot felul de situatii, experiente si procese de gandire si totusi isi mentin acelasi sentiment de sine si aceeasi atitudine a spiritului. Ma­joritatea oamenilor descriu cu cea mai mare usurinta un exem­plu in acest sens atunci cand se gandesc la o dispozitie proas­ta sau la o atitudine negativa, dar in cazul uneia pozitive procedeul este identic. Conform cunostintelor noastre de NLP, creierele ne-au codificat atitudinile sau dispozitiile cu­rente pe linia vietii, fie ca sunt pozitive sau negative. Daca dorim o atitudine mentala pozitiva, atunci acesta este codul pe care trebuie sa il adaugam.

EXERCITIUL 39: DESCOPERITI-VA PROPRIA LINIE A VIETII

Rezervati-va cel putin zece minute pentru a face acest exer­citiu. Gasiti-va intai o pozitie confortabila si relaxati-va.

1.     Sarcina zilnica. Limpeziti-va mintea intr-o secunda sau
doua. incepeti prin a va gandi la un lucru banal, pe care il fa­
ceti regulat, cum ar fi spalatul pe dinti sau cititul ziarului. Ar
trebui sa fie ceva relativ neutru, ceva care nu va trezeste sen­
timente puternice.

2. Trecutul. Atunci cand aveti ceva in minte, ganditi-va la
un moment anume din saptamana trecuta cand ati facut acel
lucru; ganditi-va apoi la un moment de acum doua luni, apoi
la un moment de acum sase luni, apoi de acum un an, apoi
de acum trei ani si, in final, de acum zece ani. Cand le aveti la dispozitie pe toate, ganditi-va la ele concomitent. Obser­vati cum vi se ordoneaza in imaginatie atunci cand va gan­diti la toate sase in acelasi timp.

in cazul multor persoane, imaginile mentale formeaza o linie, in care cele mai recente amintiri se afla cel mai aproape si pe masura ce sunt tot mai vechi, din ce in ce mai departe. Pentru multi, aceasta linie se extinde spre stanga. Pentru altii, continua in spatele lor si trebuie sa se uite de jur imprejur pentru a-si vedea trecutul. Unii au trecutul in partea dreap­ta. E in regula, indiferent de cum procedati; este modul pe care creierul dvs. 1-a gasit util pentru a va pune in ordine timpul vietii.

3.    Viitorul. Unde se afla viitorul dumnevoastra? De data
aceasta, veti proceda in mare masura la fel ca inainte, cu ex­
ceptia faptului ca acum veti gasi evenimente obisnuite pe
care le asteptati sa aiba loc in viitor. Alegeti din nou ceva ce
faceti in mod obisnuit si va asteptati sa faceti in viitor. intai,
peste o saptamana, apoi peste doua luni, apoi peste sase luni,
apoi peste un an, apoi peste trei ani, apoi peste zece ani.
Ganditi-va acum la toate concomitent si descoperiti cum sunt
organizate in spatiu pentru a forma segmentul de viitor din
linia vietii dvs. Observati directia pe care se ordoneaza aces­
te imagini inspre viitor. Pentru unii, viitorul se intinde spre
dreapta. Pentru altii, este chiar in fata lor. Putini au viitorul
spre stanga. Oricum procedati, sesizati cum vi se indreapta
linia vietii spre viitor.

4.    Propria linie a vietii. Luate impreuna, trecutul si viitorul
formeaza linia vietii, cu dvs. in prezent. Linia vietii poate
avea forma majusculei V, cu dvs. la baza F-ului, partea stan­
ga fiind alcatuita din amintiri, iar partea dreapta din astep­
tari. Sau linia vietii poate fi o linie dreapta ori putin curbata,
care trece prin dvs., cu viitorul in fata si trecutul in spate.
Cativa oameni au chiar linii ale timpului ondulate sau cu bu­
cle. Oricum este organizata, va aflati acum in posesia unuia
dintre cele mai eficiente mijloace de schimbare personala
descoperite vreodata.

Reevaluarea trecutului, prezentului si viitorului

Acum, din moment ce puteti sa va reprezentati linia vietii, utilizati aceasta informatie pentru a schimba modul in care ganditi si simtiti in legatura cu propria persoana, asa cum ati evoluat in timp. Aceasta este ideea din spatele urmatoarei teh­nici NLP, "Anihilatorul de decizii', a lui Richard Bandler, nu­mita asa pentru ca a dezvoltat-o pentru a ajuta oamenii sa-si anihileze deciziile proaste luate mai devreme in viata lor. Acest lucru se realizeaza invatand cum sa plasati in amintiri o decizie mai buna inaintea uneia nefavorabile, anihiland-o in acest fel. Vom folosi acelasi principiu pentru a plasa in trecu­tul, prezentul si viitorul dvs. acea atitudine mentala pozitiva puternica pe care tocmai ati creat-o. Rezultatul va fi ca va veti simti ca si cum ati fi avut deja de multa vreme aceasta atitu­dine extraordinara si veti continua sa va bucurati de ea o lun­ga perioada de timp de acum inainte.

Exercitiul care urmeaza va utiliza noua dvs. atitudine men­tala pozitiva puternica din Exercitiul 38 si ceea ce stiti despre propria dvs. linie a vietii din Exercitiul 39. Daca nu ati facut cele doua exercitii anterioare, realizati-le acum, inainte de acest exercitiu. Nu va grabiti. Urmati procedeul si bucurati-va de rezultate.

Acest exercitiu incepe de la o atitudine sau amintire pozi­tiva pe care o poarta prin toate experientele dvs. de viata, ras­pandind-o, astfel incat sa se integreze si mai bine in identita­tea dvs., asa cum se modifica ea de-a lungul timpului. Asa se creeaza in mod natural atitudinile mentale pozitive puternice. Cu ajutorul NLP, puteti sa va re-ercati trecutul pentru a dis­pune de ceea ce ati dorit intotdeauna sa fie acolo, un depozit de amintiri pozitive influente care sa va apropie in prezent de succes -, in care toti traim, muncim, ne distram si cream.

EXERCITIUL 40: ANIHILATORUL DE DECIZII⁴

1. Amintirea care confera putere. Pentru a incepe acest pro­cedeu NLP, va trebui mai intai sa va ganditi retrospectiv la o puternica amintire pozitiva. Ar trebui sa fie atat de puterni­ca, incat sa va influenteze chiar si astazi comportamentul.' Este genul de experienta care v-a convins de o calitate de-a dvs., de pilda ca sunteti atletic, agreabil, talentat. Stiti ca este adevarat; nu va indoiti de acest lucru. Aceste ex­periente au de obicei loc cand sunteti tanar sau adolescent, desi vi se pot intampla oricand in viata. Amintirea a lasat o amprenta pozitiva in creier. Atunci cand gasiti amprenta unei amintiri pozitive, evocati-o complet, traind-o ca si cum vi se intampla acum.

2.  Amintirea obisnuita. Ganditi-va acum la o amintire obis­
nuita, care nu va afecteaza prea mult viata, cum ar fi mersul
la cumparaturi sau cititul corespondentei.

3. Submodalitati ale unei amintiri puternice. Comparati
aceste doua amintiri pentru a alia ce submodalitati generea­
za puterea din amintirea dvs. Puteti descoperi ca o amintire
puternica este mai mare, mai vie, mai colorata decat o amin­
tire obisnuita. Presupuneti ca aveti de gand sa faceti pe baza
ei un film adevarat, si observati-i calitatile cinematografice:
submodalitatile sale vizuale si auditive. Observati marimea,
luminozitatea si localizarea imaginilor interioare, calitatile
sunetului. Observati caracteristicile vizuale si auditive care
fac o amintire importanta. Daca va ajuta sa le aveti in per­
manenta in vedere, faceti o lista cu ele.

4. Generarea unei amprente mentale pozitive ca o aminti­
re puternica. Ganditi-va acum la atitudinea mentala poziti­
va pe care ati creat-o in Exercitiul 38. Amintiti-va de mo­
mentul imediat urmator integrarii ei. Plasati-va imaginile
legate de atitudinea mentala pozitiva in acelasi loc din ima­
ginatie ca si amintirea puternica. Atribuiti-i acelei atitudini
pozitive exact aceleasi calitati, aceleasi submodalitati vizua-

le si auditive ca ale amprentei pozitive la care tocmai v-ati gandit. Transformati-va atitudinea mentala pozitiva in am­prenta unei amintiri puternice.

5. Calatoria in timp. Acum sunteti pregatit sa faceti o cala­torie mentala de transformare. Pastrandu-va atitudinea men­tala pozitiva cu valoare de amprenta, imaginati-va plutind in afara corpului si pe deasupra liniei vietii pe care ati descope­rit-o in exercitiul precedent. Puteti sa va intoarceti cu doar cativa ani in urma sau puteti sa va intoarceti in vremea cand erati destul de tanar, cautand un moment din trecutul dvs. in care v-ar fi fost cu adevarat de ajutor o atitudine mentala po­zitiva, un moment in care realizarea schimbarilor v-ar fi in­fluentat pozitiv restul vietii.

Cand ati gasit o anumita amintire, alunecati pe linia trecu­tului pana cand ajungeti intr-un moment inainte de acea amin­tire, pastrandu-va atitudinea mentala pozitiva cu valoare de amprenta. incepeti acum sa avansati rapid de-a lungul liniei vietii. Vedeti, auziti si simtiti cum este transformat acel eveni­ment din trecut de catre amprenta atitudinii mentale pozitive. Continuati acum sa va miscati repede prin toate amintirile, catre prezent. Simtiti cum aceste evenimente din trecut sunt schimbate si imbogatite instantaneu de atitudinea dvs. men­tala pozitiva cu valoare de amprenta. Continuati sa va miscati rapid pe linia vietii pana in prezent si opriti-va acolo. Vizualizati acum, dispunand de amprenta atitudinii mentale pozitive, experientele viitoare, transformandu-le si pe ele. Este un viitor extraordinar, plin de experiente care va imbo­gatesc, chiar si mai mult acum, deoarece noua dvs. atitudine este imprimata in el.

Unora le place sa repete integral, de cateva ori, acest exerci­tiu pentru a-i mari si mai mult beneficiile.

O trecere in revista a ceea ce ati invatat

Daca ati incheiat exercitiul din acest capitol, tocmai ati creat o atitudine mentala pozitiva puternica si ati imprimat-o in amintiri si asteptari. Sintetizand, ati recreat viata, inclu­zand mai multe posibilitati de actiune. Puteti apela la aceeasi tehnica pentru a implica alte resurse de succes si realizare in tot ceea ce faceti, construind o baza si mai solida pentru viitor.

Suntem totalitatea experientelor noastre. Cand invatam sa ne modificam experientele din memorie, ne schimbam viata. Integrandu-ne in trecut o noua atitudine, oferim un nou sens istoriei personale, iar in prezent ni se deschid noi posibilitati. Vechile convingeri eronate dispar in mod firesc, iar un nou sentiment legat de sine iese la lumina din adancul nostru - un sine care este de la natura optimist, increzator si fericit.

in acest capitol, ati invatat:

Importanta unei atitudini mentale pozitive;

Cele sase elemente care, in combinatie, creeaza aceasta
atitudine;

Cum sa va integrati acum in viata o atitudine mentala po­
zitiva;

Cum sa schimbati deciziile din trecut in resurse valoroa­
se si sa le raspanditi de-a lungul liniei vietii.

Unii ar putea spune: "Dar totul este in mintea mea. Nu am facut nimic.' Pentru moment, este o afirmatie adevarata. Totusi, cum va hotarati ce doriti sa faceti? Apare o idee, o dorinta sau un vis, sau dati de ceva in lumea reala, chiar in fata dvs., si in­cepeti sa-i intrevedeti posibilitatile. Acesta este momentul in care atitudinea dvs. are o importanta fundamentala. Atitudinea poate fi aleasa. A aparut sansa de a trai viata pe care ati visat-o. Orice vis devine actiune datorita unei atitudini.