TEMATICA EXAMEN LICENTA –Pomicultura

1. Clasificati soiurile de prun dupa comportarea lor in procesul polenizarii.

a.    soiuri autosterile, soiuri protandre, soiuri autofertile

b.    soiuri autosterile, soiuri partial autofertile, soiuri autofertile.

c.     soiuri protogine, soiuri protandre, soiuri homogame.

2. Care este cauza autosterilitatii soiurilor de prun?

a.   fenomenul de dichogamie.

b.   procentului scazut de graunciori de polen germinat.

c.    androsterilitatea

3. Dati exemple de soiuri de cires autofertile.

a.    Boambe de Cotnari si Van.

b.    Germersdorf si Hedelfinger.

c.     Stella si Stella Compact.

4. Dati exemple de soiuri de visin autosterile.

a.   Timpurii de Cluj, Timpurii de Pitesti, Crisana.

b.   Engleze timpurii, Nana, Schattenmorelle.

c.    Nana, Schattenmorelle, Oblacinska.

5. Care este cauza autosterilitatii soiurilor de mar?

1. androsterilitatea;
2. fenomenul de dichogamie.
3. anomalii cromozomale la soiurile triploide.

6. Care este cauza autosterilitatii soiurilor de nuc?

1. androsterilitatea;
2. fenomenul de dichogamie.
3. anomalii cromozomale la soiurile triploide.

7. Cum se comporta in procesul de polenizare-fecundare soiurile de prun Tuleu gras, Centenar, Renclod Althan, Tuleu timpuriu, Superb?

a.     soiuri autofertile.

b.     soiuri autosterile.

c.      soiuri partial autofertile.

8. Care sunt elementele care definesc sortimentul de mar?

1. Perioada de maturare a fructelor, tipul de fructificare, directia de valorificare, rezistenta la boli si daunatori.
2. Perioada de maturare a fructelor si tipul de fructificare, directia de valorificare, aderenta pulpei la sambure.
3. Perioada de pastrare a fructelor, tipul de fructificare, directia de valorificare, procentul de miez.

9. Dati exemple de soiuri de toamna la mar.

1. Poiana, Centenar, Bella di Giugno, T 195, Pitestean, Ialomita, Untoasa de Gioagiu, Crimsongold.
2. Prima, Voinea, Ardelean, Gloria, Pionier, Auriu de Bistrita, Falticeni, Frumos de Voinesti, Parmen auriu.
3. Parmen auriu, Rosii de Bistrita, Negre de Bistrita, Monica, Magic, Mihaela, Germisara.

10. Dati exemple de soiuri de mar cu rezistenta la boli.

1. Generos, Pionier, Poiana, Remus, Romus 1, 2, 3, Prima, Florina.
2. Euras, Florina, Highland, Timpurii de Osoi, Premial, Benton.
3. Haydeea, Radaseni, Jerseyand, Sibisel, Getica, Izverna, Mara.

11. Dati exemple de soiuri de iarna la mar.

1. Ciprian, Golden delicious, Idared, Generos, Jonathan, Poiana, Kaltherer Bohmer, Radaseni, Starkrimson.
2. Williams rosu, Republica, Nikitski, Flavortop, Umberto, Red Melba, Clasic, Ponoare, Senga Sengana.
3. Sam, Rivers timpuriu, Rivan, Bing, Pescarus, Aurii, Moldovenesti

12. Dati exemple de soiuri de vara la par.

1. Williams rosu, Republica, Nikitski, Flavortop, Umberto, Red Melba, Clasic, Ponoare, Senga Sengana
2. Bella di Giugno, Napoca, Triumf, Daciana, Argessis, Carpica, Favorita lui Clapp, Getica, Williams.
3. Carpica, De Constantinopol, Champion, Rivan, Untoasa Bosc, Pitic de Iasi, Silva, Sulmona, Sirena.

13. Dati exemple de soiuri de vara la mar.

1. Frumos de Voinesti, Declicios de Voinesti, Auriu de Bistrita, Negre de Bistrita.
2. Cea mai buna de Ungaria, Cardinal, Williams, Razvan, Carpica.
3. Remus, Romus 1, Romus 2, Romus 3, Aromat de vara, Red Melba, James Grieve.

14. Dati exemplu de un soi de cires cu fructe bicolore.

1. Bigarreau Donissen.
2. Germersdorf.
3. Boambe de Cotnari.

15. Dati exemple de soiuri de toamna la par.

1. Williams rosu, Delia, Ancuta, Mihaela, Cora, Triumf, Delta, Independence, Texas, Tentant
2. De Portugalia, Severin, Simbol, Bing, Armonia, Aromate, Pocahontas, Tsema, Red Lake
3. Williams rosu, Doina, Haydeea, Untoasa Bosc, Untoasa Hardy, Monica, Untoasa de Geoagiu.

16. Dati exemple de soiuri de cires cu fructe de tip «bigarreau».

1. Bigarreau Burlat, Van, Bing, Stella, Sam, Boambe de Cotnari, Germersdorf, Colina, Izverna.
2. Bigarreau Donissen, Amar de Maxut, Dacia, Tudor, Colina, Silvana.
3. Izverna, Loring, Meteor, Northstar, Schattenmorelle, Dropia, Cozia, Romavel.

17. Care sunt elementele care definesc sortimentul de prun?

1. Perioada de maturare a fructelor, directia de valorificare, Vigoarea pomilor, Comportarea soiurilor in procesul polenizarii florilor, Specificul de fructificare.
2. directia de valorificare a fructelor, Usurinta de spargere a endocarpului, Gustul semintei si continutul in lipide.
3. Forma si lungimea involucrului, Procentul de miez, Specificul de fructificare.

18. Care sunt elementele care definesc sortimentul de cires?

1. Comportarea soiurilor in procesul polenizarii si fecundarii florilor, Cerintele fata de factorii climatici, Aria de raspandire.
2. Rezistenta fata de boli si daunatori, Pubescenta pructelor, Procentul de miez.
3. Perioada de maturarea a fructelor, Directia de valorificare, Comportarea soiurilor in procesul polenizarii florilor, Culoarea si gustul fructelor.

19. Dati exemple de soiuri timpurii de prun.

1. Stanley, Gras romanesc, Congres, Flacara, Bing, Record, Goldrich, Traian, Miroslava, Velnita.
2. Jupanesti, Roxana, Gorella, Cayuga, Margaritar, Citria, Izverna, Mara, Somes, Rezistent de Cluj.
3. Rivers timpuriu, Diana, Renclod de Caransebes, Ialomita, Centenar, Baragan 17, Carpatin.

20. Care sunt elementele care definesc sortimentul de cais?

1. Perioada de maturare a fructelor, Procentul de miez, Pubescenta fructelor, Specificul de fructificare.
2. Specificul de fructificare, Continutul fructelor in lipide, Usurinta de spargere a endocarpului, Pubescenta fructelor.
3. Perioada de maturare a fructelor, Comportarea soiurilor in procesul polenizarii florilor, Vigoarea pomilor, Specificul de fructificare.

21. Dati exemple de soiuri timpurii de piersic.

1. Bella di Giugno, Timpurii de Pitesti, , Rivan.
2. CR 2-63, NJA 19, NJA 42, T120, NJC 108.
3. Springold, Springcrest, Cardinal, Collins, Jerseyland.

22. Dati exemple de soiuri de nectarine.

1. Cora, Delta, Romamer 2, Crimsongold, Independence, Flavortop, Fantasia.
2. Minerva, Aniversarea, Jeanne d’Arc, Bereczki, Fantasia, Flavortop, Fantasia.
3. Veteran, Loring, Vesuvio, Victoria, Flacara, Jerseyglo, Flavortop, Fantasia.

23. Dati exemple de soiuri timpurii de cais.

1. Sirena, Silvana, Comandor, Litoral, Sulmona.
2. Silva, Somesan, Stella, Suncrest, Springold, Springcrest.
3. NJA 42, NJA 19, Traian, CR 2-63, Tudor, Dana.

24. Dati exemple de soiuri tarzii de piersic.

1. Nectared, 2, Nectared 4, Cora, Fantasia, Delta.
2. Triumf, Victoria, Redskin, Flacara, Superba de toamna.
3. Harcot, Goldrich, Tuleu timpuriu, Vanat de Italia, Diana.

25. Care sunt elementele care definesc sortimentul de piersic?

1. Perioada de maturare a fructelor, directia de valorificare, tipul florii, culoarea pulpei.
2. Forma si marimea fructelor, Rezistenta la ger, Procentul de miez, Continutul in lipide si proteine.
3. Usurinta de spargere a endocarpului, Comportarea in procesul florilor, Forma si lungimea involucrului.

26. Care este zona de raspandire a majoritatii radacinilor absorbante la pomi?

1. zona din aproprierea trunchiului pomului.
2. zona cuprinsa intre R/2 si 3 R/2 din proiectia coroanei pe sol.
3. zona cuprinsa intre trunchi si proiectia coroanei pe sol.

27. Cum se poate reduce vigoarea de crestere a pomilor?

1. taierea severa a pomilor.
2. fertilizarea plantatiilor pomicole.
3. utilizarea portaltoilor de vigoare redusa.

28. Care sunt zonele meristematice care asigura cresterea in grosime a tulpinii?

1. scoarta si felodermul.
2. cambiul si felogenul.
3. piloriza si scufia.

29. Enumerati forme de coroana fara ax.

a.   palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajata cu brate oblice;

b.   fusul subtire, piramida etajata, piramida neetajata.

c.    Vasul ameliorat, vasul aplatizat, vasul intarziat.

30. Care sunt elementele care definesc forma de coroana la pomi?

1. alternanta de rodire, polaritatea, etajarea naturala, sistemul de ramificare.
2. unghiul de ramificare, unghiul de deschidere, distanta de ramificare, sistemul de ramificare.
3. unghiul de ramificare, alternanta de rodire, polaritatea, etajarea naturala, sistemul de ramificare.

31. Care este sistemul de ramificare intalnit la majoritate formelor de coroana?

1. bifurcat –altern-extern.
2. bilateral-altern-interior.
3. bilateral-altern- extern.

32. Enumerati ramurile de rod la mar si par?

a.   spinul, pintenul, smiceaua, ramura buchet, ramura mixta.

b.   pintenul, ramura buchet, ramura mijlocie, ramura lunga.

c.    pintenul, tepusa, smiceaua, nuielusa, mladita, bursa, vatra de rod.

33. Enumerati ramurile de rod la cires si visin?

a.     pintenul, ramura buchet, ramura mijlocie, ramura lunga, ramura pleata.

b.     spinul, pintenul, smiceaua, ramura buchet, ramura mixta, ramura pleata.

c.      pintenul, tepusa, smiceaua, nuielusa, mladita, bursa, vatra de rod, ramura lunga.

34. Prin ce se diferentiaza o ramura mijlocie de la cires de o ramura mixta de la piersic?

1. dispunerea seriala a mugurilor vegetativi si de rod.
2. modul de asezare a mugurilor vegetativi si de rod.
3. longevitate si lungimea ramurilor de rod.

35. Care este diferenta dintre ramura pleata de la visin si ramura salba de piersic?

1. se diferentiaza, dupa modul de asezare al mugurilor vegetativi si micsti.
2. se aseamana, dupa modul de asezare al mugurilor vegetativi si micsti.
3. se aseamana, dupa modul de asezare al mugurilor vegetativi si floriferi.

36. Prin ce se diferentiaza un mugur florifer de un mugur mixt?

a.   muguri floriferi sunt monofunctionali, mugurii micsti sunt bifunctionali.

b.   mugurii floriferi formeaza flori, mugurii micsti formeaza inflorescente.

c.    muguri floriferi au varful apropiat de ramura, mugurii micsti au varful departat de ramura.

37. La ce specii pomicole intalnim lastari fertili?

1. cires, visin, par, prun, piersic, arbustii fructiferi.
2. piersic, prun, visin, cais, alun, arbustii fructiferi.
3. gutui, nuc, alun, castan, arbustii fructiferi.

38. Care sunt etapele care asigura prinderea la altoire?

1. stratificare, fertilizare, irigare.
2. calusare, sudare, vascularizare.
3. fertilizare, irigare, entropie.

39. Care sunt distantele de plantare in campul I al scolii de pomi.

a)   2 – 2,5 m intre randuri, 30 –40 cm pe rand.

b)  80 –90 cm intre randuri si 15 – 20 cm rand.

c)   3 – 3,5 m intre randuri si 1,0 m pe rand.

40. Care este inaltimea la care se scurteza tulpina portaltoiului in scoala de pomi?

1. 12-15 cm de la suprafata solului.
2. 1,2-1,5 cm de la suprafata solului.
3. 12-15 m de la suprafata solului.

41. In ce perioada se efectueza altoirea in campul I al scolii de pomi?

a)   15 februarie – 15 martie.

b)  20 septembrie – 20 octombrie.

c)   20 iulie – 10 septembrie.

42. Care este ordinea la altoire a speciilor pomicole ?

a.   mar, par, corcodus, mahaleb, zarzar, migdal, piersic, prun, visin, cais, alun, nuc.

b.   piersic, cires, zarzar, mar, gutui, prun, visin, cais, alun, nuc, mar si gutui vegetativ.

c.    cires, visin, par, prun, piersic, migdal, zarzar, corcodus, mahaleb, mar si gutui vegetativ.

43. Care sunt metodele de altoire utilizate in campul I al scolii de pomi?

1. altoirea in „T” cu mugur dormind, altoirea in chip budding.
2. altoirea in „T” cu mugur crescand, altoirea in chip budding.
3. altoirea sub scoarta laterala, altoirea in chip budding.

44. In ce perioada se efectueza altoirea in campul I al scolii de pomi?

a)   20 iulie – 10 septembrie                   

b)  15 februarie – 15 martie                   

c)   20 septembrie – 20 octombrie         

45. De ce este necesara defolirea pomilor inainte de scoaterea acestora din pepiniera?

1. pentru incetarea si incheierea vegetatiei pomilor.
2. pentru prevenirea deshidratarii si a consumului de substante de rezerva la nivelul pomilor.
3. pentru reducerea rezervei de agenti patogeni si daunatori.

46. Care sunt conditiile de stratificare a materialului saditor pomicol?

1. protejarea sistemului radicular si partial o portiune din tulpina.
2. protejarea  in totalitate a materialului saditor pomicol.
3. protejarea partiala a sistemului radicular la materialul saditor pomicol.

47. La ce specii pomicole este intalnit fenomenul de incompatibilitate intre altoi si portaltoi?

1. cires / mahaleb, par / franc, cais / zarzar.
2. par / gutui, prun / corcodus, cais / corcodus.
3. prun / franc, piersic / migdal, par / gutui.

48. Care sunt distantele de plantare a pomilor, in sistemul intensiv de cultura a marului?

a.   3 x 1,5 m.

b.   7 x 6 m.

c.    4 x 3 m.

49. Enumerati formele de coroana recomandate pentru plantatiile intensive de mar?

1. palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajata cu brate oblice.
2. fusul subtire, vasul aplatizat, piramida neetajata.
3. piramida etajata, piramida neetajata.

50. Prin ce se caracterizeaza sistemul intensiv de cultura al parului?

a.   distante de plantare 4 m x 2 m, forme de coroana: piramide.

b.   distante de plantare 3,5-4 m x 3 m, forme de coroana: palmete.

c.    distante de plantare 6 m x 5 m, forme de coroana: palmete.

51. Precizati distantele de plantare si densitatile ce se realizeaza intr-o plantatie intensiva de cires.

a.   8 x 6 m; 208 pomi/ha.

b.   4 x 2 m; 1250 pomi/ha.

c.    5 x 4 m; 500 pomi/ha.

52. Precizati distantele de plantare si densitatile ce se realizeaza intr-o plantatie intensiva de prun.

a.   5 x 4 m; 500 de pomi/ha.

b.   7 x 6 m; 238 de pomi/ha.

c.    4 x 2 m; 1250 de pomi/ha.

53. Cum se stabileste corect adancimea de plantare a pomilor, pe terenurile in panta?

1. in partea superioara a versantului, cu punctul de altoire la 4-5 cm sub nivelul solului, la mijlocul versantului 3-4 cm deasupra nivelului versantului, iar in aval, la 5-6 cm deasupra nivelului solului.
2. in partea superioara a versantului, cu punctul de altoire la 4-5 cm deasupra solului, la mijlocul versantului 3-4 cm deasupra nivelului versantului, iar in aval, la 5-6 cm sub nivelului solului.
3. in partea superioara a versantului, cu punctul de altoire la 4-5 cm deasupra solului, la mijlocul versantului 3-4 cm deasupra nivelului versantului, iar in aval, la 5-6 cm deasupra nivelului solului.

54. Cum se stabileste corect adancimea de plantare a pomilor, pe terenurile plane?

a)       plantarea pomilor cu punctul de altoire mai sus de nivelul solului cu 10 cm.

b)      plantarea pomilor cu punctul de altoire mai sus de nivelul solului cu 3-4 cm.

c)       plantarea pomilor cu punctul de altoire mai jos de nivelul solului cu 6 -8 cm.

55. In ce consta repichetarea terenului si cum se realizeaza lucrarea?

1. marcarea locului de plantare a pomului cu sarma gradata sau scandura de repichetare.
2. refacerea pichetarii dupa plantarea gresita si soaterea pomilor cu scandura de repichetare
3. pichetarea terenului dupa scoaterea pomilor, folosind scandura de repichetare.

56. Care sunt etapele pichetarii terenurilor plane?

1. terasarea si repichetarea terenului.
2. incadrarea terenului, pichetarea propriu-zisa.
3. trasarea curbelor de nivel, pichetarea propriu-zisa.

57. Ce sistem de intretinere a solului, in plantatiile de cires, este folosit pe terenurile in panta, in zonele cu peste 700 mm precipitatii anual

a.   ogorul lucrat.

b.   ogorul lucrat combinat cu erbicidarea.

c.    inierbarea intervalelor dintre randuri.

58. Precizati care este cel mai indicat sistem de intretinere a solului in plantatiile de mar, in zonele cu un regim scazut de precipitatii?

a)       inierbarea solului.

b)      ogorul lucrat.

c)       mulcirea solului.

59. La ce cultura este obligatorie lucrarea de mulcire a solului?

1. coacaz.
2. capsun
3. zmeur.

60. Care este influenta taierilor asupra cresterii pomilor?

1. intrarea rapida pe rod a pomilor.
2. volum de coroana mai redus al pomilor.
3. garnisire mai buna cu formatiuni de rod.

61. Care sunt criteriile utilizate pentru aprecierea starii de fertilitate a solului in vederea stabilirii dozelor de fertilizare?

1. infloritul si legarea fructelor, incetarea cresterii lastarilor, caderea frunzelor, diagnoza foliara.
2. insusirile fizico-chimice ale solului, starea vegetatiei, cartarea agrochimica, diagnoza foliara.
3. ingalbenirea si caderea frunzelor, incetarea cresterii lastarilor, diagnoza foliara.

62. Care este tehnica de administrare a ingrasamintelor in plantatiile intensive?

1. fertilizarea sub forma de benzi pe directia randurilor de pomi.
2. fertilizarea pe mijlocul intervalelor dintre randurile de pomi.
3. fertilizarea pe toata suprafata odata cu pregatirea terenului.

63. Cum se stabileste momentul de aplicare a udarilor in plantatiile pomicole?

1. la 70 % din coeficientului de ofilire.
2. la 70 % din intervalul umiditatii active.
3. la inceputul ingalbenirii si caderii frunzelor.

64. Cum se stabileste momentul optim de recoltare a merelor pentru pastrare in depozite frigorifice.

1. culoarea fructelor si a semintelor.
2. usurinta desprinderii de peduncul a fructelor.
3. testul cu iod in iodura de potasiu.

65. Enumerati operatiile de schimbare a pozitiei ramurilor, care stimuleaza formarea ramurilor de rod si grabesc fructificarea:

a.   inclinarea, arcuirea.

b.   dresarea, crestarea.

c.    subordonarea, torsionarea.

66. Care este pozitia ramurilor care asigura echilibru intre crestere, rodire, diferentiere si entropie?

1. pozitia orizontala a ramurilor.
2. pozitia inclinata a ramurilor.
3. pozitia verticala a ramurilor.

67. Care sunt principiile taierilor de fructificare a marului in perioada de maxima productie?

a.       Scurtarea ramurilor de semischelet cu varsta de 4-5 ani in lemn de 2-3 ani, rarirea ramurilor mixte la 12-15 cm si scurtarea lor atunci cand depasesc 70 cm.

b.       Normarea incarcaturii de rod, stimularea aparitiei de noi formatiuni de rod, mentinerea unui echilibru intre crestere si fructificare.

c.        Scurtarea diferentiata a ramurilor mixte pe lungimea sarpantelor si subsarpantelor.

68. In ce constau taierile de fructificare la soiurile de mar de tip „spur”.

a.       rarirea, scurtarea buchetelor de mai si ramurilor mijlocii de vigoare redusa.

b.       taieri de reductie a vetrelor de rod si rev igorarea ramurilor de semischelet.

c.        suprimarea buchetelor de mai, suprimarea ramurilor lungi, scurtarea buchetelor de mai si ramurilor mijlocii.

69. In ce constau taierile de fructificare la soiurile de mar de tip III (standard).

a.   scurtarea diferentiata a ramurilor mijlocii pe lungimea sarpantelor si subsarpantelor si scurtarea lor atunci cand depasesc 70 cm.

b.   scurtarea ramurilor de semischelet cu varsta de 4-5 ani in lemn de 2-3 ani, rarirea ramurilor mixte la 12-15 cm si scurtarea lor atunci cand depasesc 70 cm.

c.    normarea incarcaturii de rod, stimularea aparitiei de noi formatiuni de rod, mentinerea unui echilibru intre crestere si fructificare.

70. Ce interventii se fac asupra ramurilor de semischelet?

1. scurtarea si suprimarea ramurilor de semischelet.
2. arcuirea sau entropia ramurilor de semischelet.
3. palisarea si degarnisirea ramurilor de semischelet.

71. In ce consta realizarea unui echilibru intre ramificatiile unei sarpante?

a.     ramurile trebuie sa aiba vigoare descrescanda de la baza la varful sarpantei.

b.     ramurile au toate aceeasi lungime pe sarpanta.

c.      ramurile sunt mai lungi decat prelungirea sarpantei.

72. Enumerati doua principii de baza a taierii de fructificare a ciresului in perioada de maxima productie.

a.       Rarirea, scurtarea buchetelor de mai si ramurilor mijlocii de vigoare redusa.

b.       rarirea ramurilor mijlocii, scurtarea ramurilor lungi cu 1/3 din lungime si regenerarea semischeletului garnisit cu buchete de mai.

c.        suprimarea buchetelor de mai, suprimarea ramurilor lungi, scurtarea buchetelor de mai si ramurilor mijlocii

73. Enumerati doua principii de baza a taierii de fructificare a caisului in perioada de maxima productie.

a.       scurtarea ramurilor de semischelet cu varsta de 4-5 ani in lemn de 2-3 ani, rarirea ramurilor mixte la 12-15 cm si scurtarea lor atunci cand depasesc 70 cm.

b.       normarea incarcaturii de rod, stimularea aparitiei de noi formatiuni de rod, mentinerea unui echilibru intre crestere si fructificare.

c.        scurtarea diferentiata ramurilor mijlocii pe lungimea sarpantelor si subsarpantelor.

74. Enumerati care sunt cele trei metode folosite in taierea de fructificare a piersicului.

a.   dresarea, scurtarea, suprimarea.

b.   clasica, moderna, mixta.

c.    obisnuita, sectoriala, clasica.

75. Care sunt principiile de baza in taierile de intretinere si fructificare la prun?

a.     rarirea ramurilor de semischelet cu varsta de 4-5 ani, scurtarea buchetelor de mai si ramurilor mijlocii de vigoare redusa.

b.     scurtarea ramurilor de semischelet cu varsta de 4-5 ani in lemn de 2-3 ani, rarirea ramurilor mixte la 12-15 cm si scurtarea lor atunci cand depasesc 70 cm.

c.      scurtarea diferentiata ramurilor mijlocii pe lungimea sarpantelor si subsarpantelor.

TEMATICA PENTRU ESEURI

1. altoirea si utilizarea ei in pomicultura

2. Alegerea terenului pentru infiintarea unei plantatii pomicole.

3. Obiectivele generale ale taierilor de intretinere si fructificare la speciilor pomicole.

4. Tipuri de fructificare la mar (caracteristici si exemple de soiuri).

5. Caracteristici, indici si parametri care definesc un sistem tehnologic de cultura a pomilor.