|
|
|
Rasa Baltata cu negru romaneasca (BNR)
Rasa s-a format in conditiile tarii noastre, pe baza taurinelor Holstein Friza, introduse in Romania incepand cu anul 1961, cand s-au facut importuri de juninci si tauri cat si material seminal congelat din Canada, Anglia si Polonia, intensificandu-se in perioada 1967-1978 din Israel, Danemarca, Olanda, Germania, S.U.A., Suedia, Italia etc. Astfel, s-au adus un numar total de 54.443 juninci, in special din Danemarca si Olanda, cele mai putine din Israel. Taurii au patruns in Romania atat prin import de animale - 126 capete, cu precadere din Danemarca si Olanda, cat si prin material seminal congelat - 135.820 doze, in special din Olanda - 43.187 doze, Suedia - 22.336 doze si S.U.A. - 17.201 doze.
Materialul biologic importat a fost crescut in rasa curata si a constituit in permanenta sursa pentru producerea de taurasi, care s-au utilizat la ameliorarea raselor locale. Ca urmare, la formarea rasei BNR s-au folosit incrucisari de absorbtie cu rasele Rosie dobrogeana, Bruna, Baltata romaneasca si Pinzgau.
In zona Moldovei, primele importuri cu rasa Friza s-au facut in anul 1967, din Danemarca, la S.C.D.C.B. Dancu, judetul Iasi. Insamantarile cu rasa Friza in Moldova s-au practicat inca din anul 1967, prin folosirea taurilor: Dulma 67, Expert 99, Eduard 121, Eftimie 145, Efesws 119, Benbur etc. In prezent, materialul biologic apartinand rasei BNR pastreaza o asemanare genetica de 8 % cu rasele substituite si 92 % cu rasele participante la incrucisarile de absorbtie.
Populatia a fost omologata ca rasa in anul 1987 (O.M. nr. 125/1987), sub denumirea "Baltata cu negru romaneasca" (BNR - fig. 1). Rasa BNR nu poate fi confundata cu nici o rasa de tip Friza deoarece are tendinta de izolare reproductiva si drum evolutiv propriu.
Figura 1. Rasa Baltata cu negru romaneasca (BNR)
In anul 2005, totalul vacilor de rasa BNR inscrise in controlul oficial al productiei a fost de 48.630 capete iar tauri - 50 capete.
Inainte de anul 1989, rasa BNR si metisii acesteia a reprezentat 1.200.000 capete, efectiv care a scazut considerabil pana in anul 2001 dupa care s- a inregistrat o usoara crestere.
Aria de raspandire a rasei este mare, ocupand, in principal zona de campie din sud-estul si sudul tarii, respectiv zonele mai joase si colinare din Moldova.
Efectivul actual reprezinta aproximativ 35 % din efectivul total de taurine al tarii.
Rasa este asemanatoare ca aspect exterior si insusiri cu taurinele de tipul Friza, din care provine, insa se deosebeste prin unele caractere esentiale.
Dezvoltarea corporala este eumetrica, in medie talia la vaci este de 131 cm iar greutatea corporala de 580 -600 kg. Din cercetarile fectuate de V. Maciuc in anul 2005 a rezultat ca vacile din rasa Baltata cu negru romaneasca exploatate in zona de N-E a tarii au o buna dezvoltare corporala, talia fiind de 131,29 - 135,14 cm, lungimea oblica a trunchiului 149,15 - 159,58 cm, perimetrul toracic 198,75 - 212,36 cm si greutatea corporala de 535,5 - 624,99 kg, valori medii obtinute in primele trei lactatii pe un efectiv de 1.800 capete.
Taurinele apartinand acestei rase au o infatisare zvelta, uscativa iar privit din profil, formatul corporal se inscrie intr-un trapez cu baza mare orientata la nivelul trenului posterior. Constitutia este fin compacta si temperamentul vioi. Capul este relativ larg, cu regiunea fetei lunga si subtire, profilul este drept, exceptand regiunea fruntii, care, datorita arcadelor orbitare bine dezvoltate imprima acestuia o forma concava.
Gatul este mijlociu de lung si potrivit de imbracat in muschi. Trunchiul este lung si profund cu linia spinarii dreapta. Toracele este bine deschis in partea anterioara si larg in partea lui posterioara, continuandu-se cu un abdomen voluminos si bine dezvoltat. Peretii laterali ai cutiei toracice sunt formati din coaste potrivit arcuite, cu spatii intercostale largi si cu o orientare pronuntata spre inapoi. Regiunea salelor este dreapta, solida si larga, continuandu-se cu o crupa orizontala, dreapta, de forma patrata. Membrele sunt de structura compacta, puternice si mijlociu de lungi. Pielea este de grosime mijlocie, fina, elastica si usor detasabila. Ugerul este dezvoltat, bine prins, extinzandu-se mult inainte spre abdomen si spre inapoi. Are forma globuloasa, sfarcuri potrivit de lungi, simetrice si bine departate, defectele ugerului fiind mai putin evidente decat la restul raselor autohtone. Culoarea robei este baltata alb cu negru, petele negre si albe avand raspandire variabila pe trunchi.
Rasa are aptitudini bune pentru productia de lapte si acceptabile pentru productia de carne. Productia medie de lapte este de 4700 kg lapte, cu 3,85 % grasime si 3,35 % proteina.
Zona de NE a tarii ofera conditii de mediu favotabile cresterii taurinelor si are traditii vechi in domeniul zootehniei. In cele trei areale ecologice din zona Moldovei se cresc cu bune rezultate rasele de taurine.
V. Maciuc, 2005, analizand insusirile de productie la populatia BNR din N-E tarii, a constatat pe parcursul lactatiilor o evolutie ascendenta a productiei de lapte de la 5500 kg lapte in lactatia I-a la peste 6000 kg in urmatoarele lactatii, respectiv pana in lactatia a VII-a. De aici, rezulta ca potentialul genetic al rasei este mult mai mare decat nivelul de productie realizat pana in prezent.
Aptitudinile bune de lapte sunt evidentiate si prin viteza de eliberare a laptelui peste 1,8 kg/min, indicele de lapte - 45 %, indicele de constanta - 80 % iar consumul de hrana 1-1,1 UN/kg lapte.
In productia de carne se comporta, de asemenea, bine. Tineretul ingrasat intensiv realizeaza un spor mediu zilnic de cca 900 g, cu un consum specific de cca 7 UN iar la cea semiintensiva de 750 g cu un consum specific de 9 UN la un kg spor in greutate. Randamentul este in medie de 52-54 %. Calitatile organoleptice ale carnii sunt inferioare raselor Baltata romaneasca si Bruna.
Rasa se preteaza la exploatarea intensiv-industriala, atat pentru productia de lapte cat si de carne. Solicita insa conditii corespunzatoare de crestere si exploatare.
In perspectiva, BNR va fi principalul furnizor de lapte din tara noastra. Directia de ameliorare este pentru productia de lapte, respectiv in ponderea caracterelor economice laptele reprezinta 90 % iar 10 % se aloca persistentei lactatiei, usurintei la fatare si fertilitatii.
Obiectivele principale de ameliorare vizeaza o talie de 133 - 135 cm, greutatea corporala 650 kg, ameliorarea potentialului productiv pentru lapte la peste 6000 kg pe lactatie, reducerea consumului specific si imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic.
In acest scop se va practica sistemul de ameliorare in rasa curata, cat si incrucisari cu rase de tip Friza.
