|
Scurt istoric al raspandirii marului in Romania
1.1. Istoricul si importanta culturii marului in Romania
Daca este sa privim istoricul marului la nivel mondial vom constata faptul ca acesta este originar din regiunea de nord-vest a muntilor Hymalaia, unde pana la altitudine de 3000 m exista paduri de mar salbatic ce ocupa suprafete foarte mari.
In tara noastra, marul se cultiva pretutindeni, de la nivelul marii pana la zonele premontane. Cultivarea marului pe pamanturile romanesti dateaza din cele mai vechi timpuri, pomicultorii romani reusind sa contribuie prin forte proprii la crearea unor soiuri de calitate superioara. In epoca moderna au patruns in tara noastra numeroase soiuri straine, multe dintre ele nu au rezistat la conditiile de clima si de sol din tara noastra.
De-a lungul anilor atat suprafata cat si structura soiurile s-au schimbat, existand mai multe perioade distincte, unele de crestere, altele de descrestere, printre care enumeram:
In perioada 1960-1980, cultura marului a cunoscut o dezvoltare semnificativa
Perioada 1089-1990 este caracterizata prin dificultati majore, dar reusindu-se cu greu mentinerea productiei in special cantitativ la nivel superior
In 1990 productia de mere si suprafetele cultivate cu mar in Romania au scazut foarte mult.
Conform datelor F.A.O. , Romania avea in 1980 cira 125 mii ha cultivate cu mar ajungand in 2001 la o suprafata de circa 75 mii ha, care a inceput sa scada avand in vedere imbatranirea livezilor, cat si nepriceperea noilor proprietari si lipsa fondurilor banesti.
Daca la sfarsitul anului 1989 productia de mere era de 718900 tone, la sfarsitul anului 1999 productia de mere era de 425000 tone mere. Cea mai mare productie de mere din ultimii 50 ani s-a inregistrat in Romania i 1993 si anume de 1097200 tone.
Scaderea productiei de mere se datoreaza atit defrisarii necontrolate si haotice cit si neglijarea efectuarii lucrarilor de ingrijire.In Rominia marul ocupa locul 2,urmind dupa specia prun si reprezinta circa 30% din totalul suprafetelor cu livezi.In prezent sortimentul de mar din tara noastra avizat pentru imultire si legiferat prin lista oficiala de soiuri,cuprinde un numar de 42 de soiuri,impartite in trei grupe si anume:soiuri de vara,soiuri de toamna si soiuri de iarna.
Importanta
Fructele au constituit fara indoiala primul aliment in hrana omului la inceputurile evolutiei sale. O analiza mai atenta dovedeste ca fructele pomilor roditori au fost si continue sa fie singurul produs fini al naturii care se consuma in starea in care se gaseste fara adaosuri altor produse sau aport de energie pentru preparare. Printre astfel de pomi se identifica si marul. Importanta pe care o are cultura marului in economia mondiala a productiei de fructe este datorita rolului pe care il au fructele in alimentatia a omului, in prevenirea si combaterea unor maladii, in sporirea venitului national si in ameliorarea conditiilor microclimatice de viata. Compozitia chimica a merelor este extrem de complexa, ele continand in medie: 84,5% apa, 14,1% zaharuri, 0,2% substante pectice, 0,6% substante grase, 90 UL vitamina A, 0,02 mg%, vitamina B2 0,1 mg%, vitamina B1 7mg%, vitamina C 7 mg%, calciu 10 mg%, potasiu cit si cantitati reduse de aluminiu, mangan, sulf, cobalt si altele. Valoarea terapeutica a merelor consta in actiunea lor asupra aparatului digestiv, absorbante ale toxinelor si microorganismelor la nivelul intestinului, tratament in afectiunile renale, diataze ureice, reumatism etc. Merele inflenteaza pozitiv hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului, au ca efect benefic in prevenirea bolilor cardiovasculare, afectiunilor respiratorii, combaterea obezitatii si au actiune anticarigena. Existenta unui mare numar de soiuri, cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitate de pastrare in stare de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna, asigura consumul de fructe proaspete in tot cursul anului, circa 10 luni din 12 ale unei an. Avand o mare capacitate mare de pastrare si o buna rezistenta la manipulare, fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari.
Continutul in substante hranitoare, precum si echilibrul zahar-aciditate specific, asociat cu substantele aroamate si cu o coloratie variata, face ca marul sa constituie o imbinare fericita de prorietati alimentare si organoleptice. Armonia gustului, parfumul subtil si textura placuta a merelor sunt unanim apreciate si le situeaza in categoria alimentelor solicitate de toate meridianele si paralele globului
1.2. Zonarea culturii marului in Romania
Aria de raspandire a culturii marului la nivel global ocupa o suprafata de peste 4,5 milioane hectare, raspandite in ambele emisfere si in toate continentele.
Cea mai mare densitate a culturii marului o are in zona dealurilor de nord, din regiunile administrative Maramures si Cluj unde exista bazine si centre pomicule importante, ca cele de la Baia Mare, Seini, Somcuta, Copalnic, Beclean, Nasaud, Bistrita etc.
In centrele pomicule Sibiu, Sighisoara, Miercurea Ciuc etc, marul se cultiva pe suprafete mari.
In Romania exista conditii naturale de clima si sol foarte favorabile pentru cultura marului, care ocupa in prezent 78 mii hectare, amplasate preponderent in regiunile ce corespund arie naturale de raspandire a speciei Malus silvestris- marul paduret. Principalele regiuni producatoare de mere din tara noastra sunt situate in acelasi areal, respectiv pe dealurile subcarpatice, in zona padurilor de stejar si fag.
Conform unor analize amanuntite a productiei pe tara, cultura marului este cel mai bune reprezentata in judetele din nordul tarii si anume: Bistrita Nasaud, Arges, Maramures, Valcea si Suceava, care asigura aproximativ 40% din recolta totala a tarii. Centrele cele mai importante din aceste judete, in acre cultura marului ocupa primul loc, depasind prunul, sunt: Baia Mare, Somcusa, Seini, Beclean, Bistrita, Radaseni. Alte renumite centre, fara ca marul sa predomine, sunt: Ramnicu Valcea, Horezu, Cimpulung-Muscel, Curtea de Arges, Merisani, Maracineni.
1.3. Cultura marului in Romania
Livezile de mar din Romania sunt concentrate in zona subcarpatica meridionala a judetelor: Arges, Valcea, Dambovita si Prahova; de asemenea, in nord-vestul tarii in judetele: Bistrita Nasaud, Maramures, Salaj, Cluj, Satu Mare, Bihor; in nordul Moldovei, judetul Suceava. Importante suprafete de mar se mai afla amplasate si in judetele: Mures, Sibiu, Bacau, Iasi, Buzau, Dolj, Caras-Severin, Timisoara si Arad. Altitudinea la care se gasesc amplasate livezile de mar in Romania este cuprinsa, in cea mai mare parte, intre 350 si 600 m. In mod exceptional, in microzone favorabile, intalnim livezi si la 800 m altitudine (Bilcesti - Arges), ca si la altitudini mai mici de 350 m.
Principalii factori climatici din zonele amintite, au valori ce se incadreaza in cerintele de cultura ale marului. Temperatura medie anuala fiind cuprinsa intre 8°C si 9°C, media temperaturilor maxime din luna iulie, cuprinsa intre 24°C si 26°C, media minimelor din ianuarie-februarie de -7°C si -8°C.
Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 700 mm si 800 mm, iar frecventa accidentelor climatice (grindina, bruma si ingheturi tarzii de primavara) este redusa. Sistemul de cultura dominant in livezile comerciale dupa anul 1965, a fost sistemul intensiv care se pastreaza si astazi.