|
|
|
CONDITII PEDOCLIMATICE
1.1. Conditii de sol
Pozitia geografica matematica a orasului Husi este la intersectia paralelei 46˚41 latitudine Nordica cu meridianul 28˚03 longitudine estica.
Alcatuirea geologica
Zona depresiuni Husi este alcatuita din marne argiloase, nisipuri cu intercalatii de calcare oolitice, argile, nisipuri galbui-albicioase, intercalatii lenticulare de gresii sau calcare, pietrisuri in care se gasesc numeroase fosile, reprezentate in special prin mactre, congerii, ceritium, melanopsis, specii de ape sarata salmastra etc. In depozitele de argile si nisipuri cu concretiuni de gresii dure au fost descoperite impresiuni de lemn silcifiat, peste care sunt dispuse nisipuri argiloase pe Valea Bradicesti, Valea Grecului si in cuesta Draslavat.
Cel mai frecvent este solul din clasa molisoluri, cernoziom tipic levigat, ce se gaseste in zone mai umede, relief de campie, dealuri joase la o altitudine de 550 m.
Conditiile de fenomene sunt specifice zonei de silvostepa, levigare accentuata ce determina spalarea CaCO3 la adancimi mai mari de 120 m si formarea prin migrarea partiala a argilei. Culoarea orizontului este mai inchisa decat a materialului parental, structura este prismatica, columnoid - prismatica sau poliedrica.
Din punct de vedere al ferilitatii se incadreaza in categoria solurilor brune. Deficitul de umiditate constituie o problema pentru zona Husi, problema ce se poate indeparta prin irigarea culturilor. Desi au o troficitate buna necesara aplicarii ingrasamintelor chimice si organice, se preteaza foarte bine pentru culturile zonei climatice in care se afla cu predominata vita de vie si pomi fructiferi.
La contactul dintre pante si vai apar glacisuri proluviare, coluviare, sau complexe. Acestea sunt alcatuite din materiale gresiere, putin rulate, uneori parazitand partile laterale ale teraselor. Pe podul teraselor sunt materiale transportate de vant sau degradate "in loc" sub actiunea variatiilor de temperatura de-al lungul anilor.
Varsta rocilor din depresiunea Husi este considerata levantin-cuaternara iar a paraielor din oras cuaternar-holocena. Expozitia predominanta a dealurilor este spre est, sud-est si sud-vest fapt ce permite cresterea radiatiilor solare direct valorificate de localnici in cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie.
1.2. Factori climatici
Clima din orasul Husi este temperat-continentala tipica, expersia a asezarii geografice pe glob si pe continent, a circulatiei generale a atmosferei si marimii unghiului de incidenta a razelor solare cu suprafata orizontala a terenului la solstitii si echinoctii.
1.3. Temperatura
Temperatura aerului
Valoarea unghiului de incidenta variaza la 19*50 la solstitiu de iarna, 43*19 la echinoptiul de toamna si 66*46 la solstitiul de vara. Elementele climatice variaza si in functie de factorii locali, cum ar fi: fragementarea reliefului, adancimea si orientarea vailor si expunera versantilor.
Insolatia globala este in medie de 122.5 lecal/cm 2 anual. Temperatura medie multianuala este de 9*5 cu amplitudinea medie de 22,5*C (-3,8* in ianuarie +21,7* in iunie).
Cea mai scazuta temperatura anuala a fost de 7,2*C in 1942, iar cea mai ridicata de 10,8*C in 1923 si 1936.
Media lunara cea mai scazuta a fost in februarie de - 2,6*C, iar cea mai ridicata a fost de +28*C in iunie. Amplitudinea termica absuluta este de 63,3*C cu minime absolute de -29,1*C la 1 februarie 1937 si maxima absoluta de +42,2*C la 3 august 1938.
Gerurile mari si de lunga durata din iernile anilor 1938-1939, 1941-1942 si 1953-1954 si in noiembrie 1993 se datoreaza in special influentei anticiclonului siberian ce actioneaza deasupra partilor de Est, Sud-Est si Sud a tarii noastre.
In timpul verii se manifesta secete frecvente datorate circulasiei maselor de aer de origine tropicala dinspre Africa de Nord, de origine continentala dinspre Asia Mica sau zona araba-carspica.
Suma temperaturilor zilnice de peste 10*C dintr-un an depaseste 3300*C, fapt ce favorizeaza cultura vitei de vie si a pomilor fructiferi, dar si a legumelor, cerealelor si a plantelor tehnice irigate. De obicei data medie a inghetului este in prima decada a lunii aprilie. Durata medie fara inghet este de circa 180-200 pe an. Inversiunile termice sunt putin evidente si se manifesta mai ales in lunile extreme ianuarie-iunie.
In functie de forma de relief in care se afla orasul Husi, putem afirma faptul ca aceasta este o depresiune de tip "hartop" inconjurata de inaltimi la Nord, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, si Sud cu deschidere mai larga spre Sud-Est, precum si de orientarea versantilor si a circulatiei generale a atmosferei intalnim urmatoarele tipuri de microclimate:
1. Microclimatul de tip urban cu specific depresionar. Temperatura variaza in functie de anotimp, mai ridicata este vara ca urmare a albedoului extins datorita culorii deschise a acoperisurilor, peretii constructiilor si a intinderilor stradale asafaltice. Ca urmare temperatura este mai scazuta fata de strazile cu orientare perpendiculara sau oblica fata de vanturile dominate. In unii ani inversurile termice aduc pagube culturilor agricole.
2. Microclimatul versantilor insoriti cu expozitie sudica spre Sud-Est sau Sud-Vest si Est. Insolatia si temperatura este mai ridicata, iar vanturile mai putin evidente. Este raspandit pe prelungirile dealurilor Lohan, repectiv dealurile Sara, Dric, Cotoi, Dobrina, Rotundoaia, Corni si Voloseni etc.
3. Microclimatul versantilor neinsoriti cu orientare spre Nord, Nord-Est si Nord-Vest. Insolatia si temperatura este mai scazuta, iar vanturile mai puternice, deoarece actioneaza nestingherite. Ca urmare, se recomanda plantatii forestiere sau pomii fructiferi rezistenti la ger. Se desfasoara in special pe cuestele Draslavat si Ochi.
4. Microclimatul de tranzitie face trecere intre dealurile joase, colinare si cele inalte. Insolatia si elementele climatice sunt moderate, optime pentru pentru viticultura si pomicultura.
1.4. Precipitatiile
Precipiatiile atmosferice sunt in medie de 581,5 mm/an cu variatii reduse in plus sau minus. Extremele au ajuns la cifre de 213,3 mm/an in 1939 si maxim de 888,2 mm/an in anul 1940. Regimul precipitatiilor prezinta 2 maxime anuale (una in mai-iunie mai accentuate, iat alta in octombrie mai redusa cantitativ) regimul minim se inregistreaza in ianuarie, februarie, martie si august-septembrie.
Pentru productia de seminte necesarul este de circa de 350-450 mm, cu repartitie mai ales in lunile iunie, iulie august. Umididatea in sol trebuie sa fie de peste 60-70%. Cerul senin circa 60 zile anual, acoperit 120 zile, iar in rest variabil.
Tipurile de precipitatii sunt variate si anume:
Ploile predominate sunt conditionate de mase de aer cu influente atlantice (dinspre Vest), uneori apar si ploi de tip adverse cu grindina (cum a fost in anul 1945).
Zapezile sunt frecvente in lunile decembrie-martie, grosimea maxima antingand 110 cm si chiar mai mult (in iarna anilor 1940 si respectiv 1945. topirea brusca a zapezilor provoaca alunecarii de teren si uneori scurgerii de gloduri.
Brumele timpurii apar in septembrie-octombrie, iar cele tarzii de primavara in aprilie-mai cand se inregistreaza efectele negative in legimicultura.
Roua prezenta in special primavara aduce beneficii in mentinerea umiditatii atmosferice.
Ceata si poleiul se intalnesc frecvent toamna, primavara, respectiv iarna.
Chiciurea se manifesta iarna cand ramurile copacilor si firele electrice sunt prea acoperite cu "floricele" ce aduc pagube.
Umezeala relativa atinge valoare de 74-76%
Nebulozitatea este de 5,5- 5.6 zecimi media anuala.
Evapotranspiratia potentiala are valori de 550-600 mm anual.
1.5. Vanturile
Dinamica atmosferica este in stransa legatura cu circulatia generala a maselor de aer deasupra continentului european. Ca urmare majoritatea vanturilor din zona orasului Husi bat dinspre Vest si Nord-Vest, mai ales primavara-vara, aducand precipitatii abundente. Iarna, vanturile de Nord-Vest aduc multe ninsori persistente, iar uneori vara, ploi reci.
Vanturile de Nord bat mai mult iarna , ca si cele de Nord-Est care produc iarna geruri prelungite si aduc putinp zapada. Uneori au viteze mari si spulbera zapada, caracteristica fiind crivatul- vara, vanturile tropicale, nord africane, favorizeaza in iulie zile prelungite, denumite popula "zilele lui cuptor". Vara bat ventricle dinspre Marea Caspica, aducand mult praf si calduri prelungite.
Viteza vanturilor rareori atinge la Husi valori ridicate de tipul furtunilor sau vijeliilor.
Acestea se datoreza "ramei" de dealuri din jurul orasului care joaca rol de adapost. Primavara si vara in zona pantelor abrute ( de tip cuesta) se resimt brizele de deal.
