Norme de protectie a muncii si P.S.I. - servirea mesei

Norme de protectie a muncii si P.S.I. - servirea mesei

Principalele sarcini comune pentru personalul din restaurant pe linia respectarii normelor de protectie a muncii sunt:

sa respecte normele de protectie a muncii la locul de munca si pe intreg teritoriul unitatii potrivit specificului fiecarui compartiment;

sa se prezinte odihnit si corect imbracat la inceperea programului, pentru a-si realiza in mod corespunzator sarcinile de serviciu;

sa participe cu regularitate la instructaje si sa-si insuseasca normele de protectie a muncii corespunzatoare activitatii pe care o desfasoara;

sa respecte tehnologia de lucru specifica functiei si sa indeplineasca dispozitiile sefilor ierarhici;

sa verifice inainte de inceperea lucrului starea de functionare a instalatiilor, utilajelor si ustensilelor, folosindu-se numai cele care prezinta securitate deplina;

sa poarte echipamentul de protectie si de lucru specific conditiilor in care isi desfasoara activitatea;

sa anunte conducatorul unitatii in cazul in care constata functionarea necorespunzatoare a unor utilaje din dotare;

sa respecte normele de igiena a muncii si sa se prezinte atat la examenul medical pentru angajare cat si la cele periodice;

sa respecte normele de tehnica securitatii muncii specifice activitatii unitatilor de alimentatie publica;

sa execute lucrarile tehnologice specifice numai in spatiile destinate profilului operatiunilor respective;

sa respecte fluxul tehnologic din unitate, potrivit destinatiei si organizarii initiale stabilite prin proiect; o atentie deosebita se va acorda respectarii circuitului pentru servire si debarasare, cat si depozitarii gunoiului menajer, astfel incat sa nu se interfereze circuitele salubre cu cele insalubre;

sa nu manuiasca utilajele din dotare (aparate pentru dozarea berii, aspiratoare, masina pentru taiat paine-mezeluri, carucioare pentru flambat, expresso, aparate de dozat sucuri si inghetata, masini de rasnit cafea, loveratoare, placi sofante, masina de spalat vesela etc.) fara a fi fost instruit in prealabil asupra modului de functionare;

sa manipuleze cu atentie obiectele de servire, evitand producerea de accidente sau infestarea lor cu microbi;

sa depoziteze gheata prin stivuire in cruce numai in locurile special destinate, pe gratare de lemn;

sa respecte regulile de efectuare a lucrarilor de intretinere si curatenie si cele privind serviciul propriu-zis.

Accidentul de munca consta in vatamarea violenta a organismului sau in intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau deces.

Clasificarea accidentelor de munca este urmatoarea:

1.     dupa graviditate:

accidente cu incapacitate temporara de munca;

accidente ce produc invaliditate;

accidente mortale.

2. dupa numarul persoanelor:

individuale;

colective.

3. dupa natura factorilor generatori:

accidente mecanice;

accidente termice;

accidente chimice;

accidente electrice.

1.4.1.. Primul ajutor in accidentele termice

In general, accidentele se datoreaza atingerii suprafetelor incalzite ale utilajelor sau contactului intamplator cu aburi, apa fierbinte, flacara s.a. Efectele accidentelor termice sunt arsurile si socul termic .

Pentru prevenirea arsurilor, se vor izola termic, cu azbest, vata minerala sau de sticla, portiunile puternic incalzite ale utilajelor si instalatiilor . In acest fel, se realizeaza si o atmosfera mai buna de lucru prin reducerea caldurii ambiante .

Manipularea pieselor fierbinti se va face prin prinderea lor cu diferite scule sau obiecte izolante .

Socul termic este provocat de radiatiile calorice ale corpurilor incalzite la peste 60⁰ C, sau expunerea indelungata la efectul razelor solare. Aceste socuri se manifesta prin supraincalzirea corpului, dureri de cap, accelerarea pulsului si respiratiei, cresterea temperaturii corpului pana la 40⁰ C , aparitia convulsiilor si chiar pierderea cunostintei, mai ales la cei care nu sunt obisnuiti cu munca la temperaturi ridicate .

Pentru preintampinarea socurilor termice, este necesar sa se ia urmatoarele masuri - izolarea surselor de caldura cu diferite dispozitive pentru micsorarea radiatiilor, ca perdele de apa, paravane din tabla captusita cu azbest sau alt material;

folosirea dusurilor de aer proaspat, care micsoreaza actiunea daunatoare a radiatiilor calorice;

intrebuintarea echipamentului de protectie corespunzator, care sa retina razele calorice si sa permita transpiratia ;

consumare de apa carbogazoasa salina;

camerele in care se lucreaza la cald sa fie cat mai aerisite si lipsite de igrasie .

1.4.2. Masuri de prim ajutor in arsuri

Arsurile se trateaza in functie de gravitatea lor .

Eritemul fara basici sau rani deschise (arsuri de gradul I) se trateaza cu jecolan, dupa care se aplica un bandaj steril . Daca se formeaza basici sau rani deschise, se distruge epiderma (arsuri de gradul II), se procedeaza identic dupa care accidentatul este trimis la cabinetul medical .

Cand arsurile sau oparirile afecteaza mai mult de o treime din suprafata corpului sunt considerate accidente grave (arsuri de gradul III) .

In general, arsurile se vindeca greu din cauza distrugerii tesuturilor .

In insolatii sau in soc termic, se izoleaza bolnavul intr-un loc racoros, i se da sa miroase amoniac si se cheama medicul sau se transporta la un punct sanitar .

1.4.3. Primul ajutor in caz de degeraturi

In cazul degeraturilor, posibile, mai cu seama, in restaurantele aflate la altitudine, unde pot sosi excursionisti de pe munte cu mainile sau picioarele degerate, nu se recomanda frictionarea cu zapada deoarece gheata si nisipul pe care aceasta le contine pot zgaria pielea degerata .

Pentru frictionarea partilor degerate ale corpului, se recomanda folosirea manusilor calde si uscate .

In camera, membrul degerat poate fi cufundat intr-un lighean sau intr-o caldare cu apa la temperatura camerei. Treptat, temperatura apei va creste, pana cand ajunge la temperatura corpului (37⁰C) .

Dupa ce locul degerat se inroseste va fi uns cu o grasime (ulei, untura, alifie boricata) si legat cu un pansament cald (din stofa, etc). Dupa pansare, mana sau piciorul degerat va fi tinut ridicat, pentru a reduce durerea si a preveni complicatiile .

1.4.4. Primul ajutor in accidentele chimice

Accidentele chimice sunt consecinta actiunii agresive a unor substante chimice sub forma de gaze, vapori, solutii sau pulberi asupra corpului omenesc;

Ele se manifesta prin arsuri chimice, intoxicatii sau otraviri .

Caile prin care substantele toxice patrund in organism sunt organele respiratorii, digestive si pielea .