Industria agroalimentara din Romania

Industria agroalimentara din Romania

Productia de bunuri alimentare dispune intr-adevar de un potential de dezvoltare asigurat in primul rand de bogatia materiilor prime de origine vegetala si animala, de capacitatile de productie instalate si de resursele umane existente.

Activitatea domeniului agroalimentar este organizata in 10 subramuri principale, inregistrand dupa anul 1990 o crestere substantiala a numarului de agenti economici privati urmare a evenimentelor din decembrie 1989.

Pe subramuri, structura industriei agroalimentare (pe baza Raportului anual al MAA din 1997) in anul 1997 se prezinta dupa cum urmeaza:

Industria carnii

Detine 14 % din volumul industriei alimentare.

Numarul agentilor economici care desfasoara activitati in domeniu a cunoscut o crestere permanenta, in prezent acesta fiind de circa 4000.

Peste 71 % din productie se realizeaza in sectorul privat, in timp ce in sectorul de stat aceasta a inregistrat o scadere substantiala.

Productia realizata in 1997 a fost de 445 mii tone, gradul de utilizare a capacitatii fiind de doar 31 % (1457 mii tone), la preparate din carne, 107 mii tone fata de 331 mii tone (32 %) si la conserve si semiconserve din carne, 13 mii tone fata de 73 mii tone capacitate (15 %).

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie in sectorul de stat este sub 20 %.

Capacitatile de productie ale societatilor comerciale cu capital de stat au o vechime de 20-25 de ani, dotate in principal cu instalatii indigene, ale caror tehnicitate si fiabilitate sunt scazute, fapt ce a condus la obtinerea unor randa- mente scazute, costuri ridicate si realizarea unor produse necompetitive.

Industria laptelui

Numarul agentilor economici care desfasoara activitati in domeniu a crescut, in prezent fiind de circa 500.

Productia fizica realizata in anul 1997 este de : lapte consum 2734 mii hectolitri; produse lactate proaspete 1393 mii hectolitri; unt 9812 tone; branzeturi 45.288 tone; lapte praf 10.683 tone.

Aceasta productie exprimata in lapte materie prima reprezinta 11,5 milioane hectolitri, fata de o capacitate instalata de 28,0 milioane hectolitri de lapte (41%).

In ceea ce priveste activitatea de retehnologizare si investitii in industria laptelui, acestea au cunoscut o crestere cu 13 % fata de anul 1996, in principal prin dotare cu: linii pentru fabricarea prin extrudare a inghetatei, pentru freezarea si ambalarea acesteia; instalatii pentru pasteurizarea si imbutelierea laptelui; utilaje si echipamente pentru producerea branzeturilor proaspete si fermentate si ambalarea acestora sub vid.

Industria de morarit si panificatie

Numarul agentilor economici producatori de produse de morarit, panificatie si fainoase a crescut an de an, atingand aproape 5000, din care 75 cu traditie si de mare capacitate si peste 4900 de societati mici cu capital privat.

Productia fizica realizata in anul 1997: macinis de grau - 2611 mii tone; macinis de porumb - 50 mii tone; panificatie - 2410 mii tone; paste fainoase - 47 mii tone; biscuiti - 68 mii tone.

Capacitatile de productie din acest sector de activitate sunt folosite astfel: macinis de grau - 2900 mii tone - 72 %; panificatie - 3400 tone - 53 %; paste fainoase - 70 mii tone - 43 %; biscuiti 135 mii tone - 34 %.

Retehnologizarile si investitiile in acest domeniu au cunoscut o cres- tere fata de anul 1996 cu 13 % in activitatea de morarit si panificatie si cu 7 % in productia de paste fainoase si biscuiti.

Industria uleiului

Acest sector a cunoscut o evolutie ascendenta, datorata in principal cresterii constante a productiei de floarea soarelui si a cererii constante de ulei brut de floarea soarelui pe piata externa, de 100 mii tone.

in industria uleiului numarul societatilor comerciale a crescut, in prezent functionand un numar cfe 3S2 umtafr'cfe procfucpe.

Acestea au produs in 1997: ulei brut de floarea soarelui - 413 mii tone; ulei brut de soia - 23 mii tone; ulei brut de in - 1000 tone; ulei rafinat - 247 mii tone; srot de floarea soarelui - 409 mii tone; srot de soia - 101 mii tone.

Indicele de folosire'a capacitatilor de productie in anii 1996-1997 a fost de: 82 % pentru uleiul de floarea soarelui, 26 % pentru uleiul de soia; 53 % in cazul uleiului rafinat.

in anul 1997, retehnologizarea si investitiile in industria uleiului au fost de 48 miliarde lei si au constat in principal in retehnologizarea operatiilor de extractie, vinterizare, de lecitinizare si rafinare, precum si in procurarea de tehnologii si instalatii pentru producerea de emulgatori cu continut ridicat de monogliceride, instalatii de fabricare a plantolului.

Industria zaharului

In anul 1989 in acest domeniu existau 33 de unitati, cu o capacitate nominala de prelucrare de 83 mii tone sfecla/24 ore; in prezent, capacitatea efectiva de industrializare este de 50 mii tone sfecla/24 de ore si se realizeaza cu numai 19 fabrici de zahar.

Productia de zahar a inregistrat un trend descendent, aceasta repre- zentand in 1997 doar 40,6 % (206 mii tone zahar rafinat) din productia anului 1989 si 87 % din cea a anului 1996, asigurand necesarul de consum al Romaniei numai in proportie de 45-50 %.

In anul 1997 coeficientul mediu de folosire a capacitatilor de productie a fost de 49 %, depasind 70 % doar in doua societati.

Actiunile de retehnologizare si investitii in industria zaharului si a produselor zaharoase au avut o dinamica ascendenta in 1997 fata de anul precedent si au fost orientate in principal spre: dotarea cu utilaje si echipamente pentru industrializarea sfeclei de zahar si pentru sectiile de ciocolata, produse zaharoase si cofetarii.

Industria vinicola

Productia vinicola a cunoscut un proces de mutatii generate in special de schimbarea structurii de proprietate a plantatiilor viticole.

Productia totala de vin brut realizata in anul 1997 a fost de 66,9 mii vagoane, din care 67 % s-a realizat in sectorul privat. Din productia totala de vin brut, 62 % s-a obtinut din soiuri nobile.

Gradul mediu de utilizare a capacitatilor de productie a fost in anul 1997 de 85 %.

In sectorul vinicol dotarea tehnica este in general depasita moral si fizic, ramanand la nivelul anilor 1960-1970. Lipsa unor tehnologii adecvate in anumite faze ale fluxului tehnologic a condus uneori la obtinerea unor vinuri albe necompetitive.

Industria conservelor de legume si fructe

in acest domeniu activeaza 95 de societati comerciale, cu o capacitate de prelucrare zilnica de 2240 tone, care fata de anul 1995 reprezinta o crestere de cea 10%.

Productia realizata in anul 1997 fata de anul 1996 inregistreaza o scadere dupa cum urmeaza: cu 44,7 % la conservele de legume, cu 55,2 % la pasta de tomate.

Gradul mediu de utilizare a capacitatii de productie in anul 1997 a fost de cea 12 %, determinat, in special, de nivelul scazut al productiei de legume, indeosebi tomate.

In anul 1997 actiunile de retehnologizare si investitii in acest domeniu au fost orientate in principal spre dezvoltarea sectorului de bauturi racoritoare, fiind aproape inexistente in sectorul prelucrarii legumelor si fructelor.

Paralel cu agentii economici din industria alimentara, functioneaza in cadrul complexelor de crestere si ingrasare a porcilor un numar de 42 abatoare, la unitatile avicole un numar de 53 abatoare, care fac obiectul restructurarii. De asemenea, la societatile comerciale agricole cu capital majoritar de stat (foste IAS) exista capacitati de producere, conditionare, invechire si imbuteliere a vinului, productie de sampanie, coniac, tuica si rachiuri naturale, branzeturi si produse lactate.

Pe ansamblu, productia alimentara a Romaniei realizata in 1997 continua degringolada din acest sector inceputa dupa anul 1990 (tabelul 9.13). Cauzele relevante ale acestei situatii sunt:

lipsa acuta de materii prime la unele grupe de produse agricole;

patrunderea pe piata romaneasca a unor produse din import similare, in conditii de concurenta neloiala, reducerea in medie a taxelor vamale cu 50 % la importul de produse alimentare, produse subventionate agresiv la export in tarile de origine;

Productia fizica la principalele produse alimentare in perioada 1989 - 1997

Tabelul 4.7

Datele operative nu cuprind productiile de la agentii economici cu mai putin de 50 de lucratori, de toti agentii economici.

** Estimarile MAA cuprind productia realizta *** UM - mii tone faina. Sursa de date Anuarele Statistice ale Romaniei.

liberalizarea preturilor si eliminarea totala a subventiilor de consum in conditiile diminuarii substantiale a veniturile reale ale populatiei au dus cum era si firesc la scaderea cererii solvabile;

supradimensionarea capacitatilor de productie, supradimensionarea sche- melor de personal, tehnologiile invechite, decapitalizarea, blocajele financiare si recesiunea economica generala nu au favorizat deloc intreprinderile cu capital de stat, ci dimpotriva, cu un potential de adaptabilitate la cerintele economiei de piata extrem de scazut ele sunt sortite disparitiei.