PRACTICA IN ASISTENTA SOCIALA - Metoda observatiei, Tipuri de observatie, Tehnica documentarii in asistenta sociala

UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS" ARAD

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE

MASTERAT

OCROTIREA FAMILIEI SI ASISTENTA SOCIALA

PRACTICA IN ASISTENTA SOCIALA

Actiunile de tip asistential sunt la fel de vechi precum societatea umana, insa aparitia unei profesii pe tratarea maladiilor sociale in mod stiintific si systematic este un fapt relative recent. Abia in in primele decenii ale secolului XX s-au creat sistemele nationale de protectie sociala si s-a demarat procesul construirii identitatii profesiei de asistent social. Initiativa, coordonarea si coerenta acestui program se datoreaza in mare parte statului. Obiectivele dezvoltarii asistentei sociale profesionalizate, fundamentate stiintific a impus initierea unornactiuni in mai multe directii- -dezvoltarea unui sistem de invatamant specializat, -formularea unei metodologii a interventiei asistentiale, -precizarea statutului profesiei de asistent social. Primele scoli de asistenta sociala s-audezvoltat in S.U. A., si la scurt timp au aparut si in Europa Occidentala. Romania dispune de o traditie a invatamantului de asistenta sociala cu rezultate remarcabile in formarea specialistilor. In 1929 s-a infiintat Scoala Superioara de Asistenta Principesa Ileana, cu profil universitar care a functionat pana in 1949. Dupa aceasta data si dupa 1969 a existat numai invatamant postliceal de asistenta sociala.In perioada 1970-1990 nu a mai functionat nici o forma de invatamant asistential.In aceasta perioada a regimului communist, asistenta sociala a inregistrat un regres considerabil, activitatea de asistenta sociala reducandu-se la punerea in aplicare a unor mecanosme administrative-birocratice. Dupa 1990 s-a reinfiintat invatamantul asistential universitar si postliceal si s-a demarat procesul de reformare a sistemului de asistenta sociala, a cadrului institutional si legislative, a principiilor de interventie, a statutului stiintific si professional al asistentei sociale. Asistenta sociala este un ansamblu de institutii , programe masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor si comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar i dificultate, care nu au posibilitatea de a realize prin mijloace si eforturi proprii un mod normal si decent de viata.(Zamfir, Zamfir, 1995, p.100) Scopul fundamental al asistentei sociale este acela de a restaura capacitatea de functionare sociala normala a clientilor, mobilizand in acest sens resursele umane, materiale si institutionale existente in societatea respectiva.

Metoda observatiei

Observatia este o metoda fundamentala de culegere a datelor empirice, utilizata in stiintele socioumane si in practica asistentiala. Spre deosebire de observatia spontana, folosita in contextual vietii cotidiene, observatia stiintifica este o actiune planificata, ghidata de scopuri si ipoteze, desfasurata dupa regulu precise si verificate.         

Observatia stiintifica se remarca prin urmatoarele caracteristici:                             -este fundamentata theoretic:utilizeaza concepte, scheme de analiza, teorii si modele explicative cu privire la fenomenele investigate, -este sistematica si organizata metodic, -este integrala, -este repetabila si verificabila, -are o finalitate teoretica sau o finalitate practica.

Tipuri de observatie

In literature metodologica sunt mentionate mai multe tipologii ale observatiei care au la baza criterii diferite de clasificare:                    -dupa scopul investigatiei deosebim:observatia exploratory, de diagnostic si experimentala, -dupa gradul de implicare a observatorului.observatia externa(nonparticipativa) si observatia participativa, -dupa gradul de structurare:observatie structurata si nestructurata. 1. Observatia exploratorie se utilizeaza atunci cand nu detinem informatii suficiente despre realitatea ce urmeaza a fi investigata. Observatia exploratory se realizeaza la primul contact al cercetatorului cu fenomenul social, motiv pentru care acest tip de observatie esteputin sistematizata, situandu-se la niveluldescriptiv al cunoasterii stiintifice. 2. Observatia de diagnostic consta intr-o analiza de profunzime a situatiei problematice cu care se confrunta clientul asistat, presupunand interpretarea si incadrarea cazului in tipologia consacrata a diagnozei psihosociale. Un diagnostic realizat pe baza unei investigatii stiintifice cuprinde:un diagnostic descriptv si un diagnostic explicativ. Diagnoza psihosociala este un demers complex si de durata ce presupune utilizarea unor modalitati de investigare combinate:obsrevatii si interviuri repetate, analiza documentelor. 3. Observatia experimentala este utilizata in asistenta sociala, indeosebi pe parcursul derularii planului de interventieprin care se declanseaza procese de schimbare sociala ce reunesc caracteristicile unei situatii experimentale.

4. Observatia externa, nonparticipativa,este utilizata de catre jurnalisti, oameni de stiinta, medici si asistenti sociali. Observatorul se situeaza in afara mediului observat. Acest tip de observatie se recomanda in situatiile in care incadrarea investigatorului in grupul sau colectivitatea tinta este dificila, inadecvata sau imposibila.            

5. Observatia participativa presupune integrarea observatorului in comunitatea cercetata, pentru o perioada lunga de timp, in scopul unei cunoasteri in profunzime, de tip calitativ. Observatia participativa se defineste prin cateva caracteristici de baza:             

-surprinde existenta cotidiana a unei comunitati pentru a obtine o imagine autentica asupra acesteia,                                                            -este un studio comprehensive si holistic asupra unei unitati sociale, -este un demers de tip calitativ.Ipotezele si categoriile de analiza sunt flexibile, suportand modificari pe parcursul cercetarii, -se deruleaza potrivit unor principii si reguli specifice de ordin metodologic si deontologic, -identitatea observatorului poate fi dezvaluita total, partial sau deloc. Gradul de implicare in viata comunitatii poate varia dintr-o pozitie de neutralitate intr-una de actor social, -pe parcursul observatiei participativeeste necesara utilizarea unor observatory membrii ai grupului investigat sau asistat. Aceasta este tehnica participantului observatory care este solicitat de catre investigator sa culeaga informatii cu privire la activitatea propriului grup. 5. Observatia structurata face apel la grile de categorii, scale de evaluare, tabele de analiza, construite in prealabil, care ghideaza observatia si ordoneaza materialul empiric vizat. Categoriile de observatie sunt clase de fenomene sociale, comportamente, atitudini, reprezentari, formulate ca indicatorirelevanti care permit analiza cantitativa a proceselor si relatiilor sociale. Sistemul de categorii, construit pe baza operationalizarii unor concepte si ipoteze, este utilizat si sub denumirea de ghid(grila) de observatie.

In practica asistentei sociale, se utilizeaza grille de observatie care faciliteaza actiunea de investigare si diagnoza psihosociala.

Tehnica documentarii in asistenta sociala

Tehnica documentarii este utilizata in scopul culegerii de date despre un aspect al socialului la care nu avem acces prin observatie directa sau in scopul informarii teoretice, in sensul consultarii unei bibliografii si a rapoartelorde cercetare cu privire la un domeniu cercetat anerior.  Documentele sociale contin relatari despre evenimente, fapte sociale si despre reflectarea acestora in constiinta subiectilor. Un document social este orice obiect material sau text care contine o informatie comprehensibila despre o realitate oarecare,ele sunt urme ale faptelor si proceselor sociale. Urmele lasate de fapele anterioare pot fi urme directe si urme indirecte. In categoria documentelor sociale intra atat textile scrise cat si imaginile fotografice si cinematografice, inregistrarile audio, obiecte casnice, simbolice si de vestimentatie. In practica asistentei sociale, analiza documentelor sociale oficiale si neoficiale ale clientilor este o activitate curenta, reprezentand una din sursele complementare de informare utilizate in scopul unor investigatii si diagnose psihosociale cat mai complete.

Clasificarea documentelor

Principalele criterii de clasificare mensionate in literature de specialitate sunt:forma, continutul, destinatarul si emitentul.      

Clasificarea dupa criteriul formei include:documente scrise, documente oficiale si neoficiale, publice si personale si documente nescrise: documente fotografice, sonore si cinematografice.                   

Clasificarea dupa criteriul informational include documente cifrice:statistici, recensaminte si necifrice.                                                            In functie de destinatar, deosebim documente personale si publice iar in functie de emitent, oficiale si neoficiale.

In asistenta sociala o utilitate speciala o au documentele publice oficiale cu character informative ( aspecte ala vietii politice, economice) sau prescriptive (legi, ordonante de govern, regulamente de ordine interioara). Documentele personale oficiale (certificate de nastere, casatorie, deces, bulletin de identitate, testamente, documente scolare, fise medicale etc.) servesc pentru identificareasubiectilor investigati. Documentele personale neoficiale(jurnale, memorii, scrisori) ofera asistentului social un bogat material informative. Specificul documentelor sociale consta in ambivalenta subiectiv-obiectiv, individual-social. Acestea sunt utilizate de catre psihologi si asistenti sociali pentru studierea personalitatii si a conditionarii sociale a acesteia.

Metoda interviului

In practica asistentiala, comunicarea reprezinta un aspect esential al interactiunii dintre asistentul social si client. Constituirea unei relatii coerente intre asistent si asistat depinde de calitatea procesului de comunicare. Asistentul social trebuie sa cunoasca si sa depaseasca bariere psihologice si sociale ce afecteaza comunicarea. In acest sens, el trebuie sa-si formeze abilitati de comunicare.In literature de specialitate se lucreaza cu tipologia comunicarii:                    1. In functie de mijloacele de comunicare deosebim: -comunicarea verbala (conversatia, interviul, consilierea, negocierea)

-comunicarea nonverbala (mimica, gestica, limbajul corpului)                                   -comunicarea audio-vizuala (comunicarea mass-media) -comunicarea simbolica (steaguri, semnale, formule) 2. In functie de calitatea comunicarii deosebim: -comunicarea defectuoasa (lipsa comunicarii) -comunicarea autentica (transparenta, conciliere). Dintere toate formele de comunicare verbala, interviul impune , cu necessitate, reunirea abilitatilor si principiilor specifice comunicarii autentice.

La ora actuala, metoda interviului este utilizata pe scara larga in stiintele socioumane, ca si practica diferitelor prifesii, politica, administratie, jurnalism etc. Interviul a avut un statut stiintific reusiind sa impuna o modalitate de cercetare legitima, atat din punt de vedere al rezultatelor cat si din acela al fundamntarii lui teoretice. 

Interviul este o comunicare in care o persoana obtine informatii de la alta persoana. Desi este comparabil cu dialogul, conversatia, intrevederea si interogatoriul, interviul nu se confunda cu nici una dintre acestea.    Interviul este o modalitate de investigarestintifica si de interventie sociala bazata pe comunicare verbala, avand ca scop principal intelegerea si explicarea fenomenelor socioumane. Din perspectivacunoasterii stiintifice, interviul este un important instrument de culegere a datelor si o forma de interactiune psihologica si sociala.

In literature de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu: -interviul de explorare-are scopul de a culege informatii structurate, complexe despre situatia deja cunoscuta a clientului, -interviul diagnostic-are ca scop stabilirea prin intermediul unor intrebari specifice, clar directionate, natura problemei si a resurselor. -interviul terapeutic-are ca scop sprijinirea clientului in procesul de schimbare si de rezolvare a problemei diagnosticate. Aceasta forma de interviu este utilizata cu precadere de catre psihoterapeuti.

Metoda biografica

Metoda biografica poate fi anseleasa din doua perspective:                               -clasica sau sociologaca, desemnand biografia sociala-ea este conceputa ca o metoda de inregistrare a experientei de viata a individului si de cunoastere a conditiilorsocial-economice in care traieste. In aceasta ipostaza, metoda biografica se prezinta in calitate de cercetare documentara, constand in selectarea si analiza unor biografii individuale sau de grup. -perspectiva tehnicilor de elaborare a biografiilor are in vedere procesul elaborated cercetator a unei biografii. In aceasta categorie se include: povestirea vietii, biografia redactata, istoria individuala ( studiul de caz), ancheta sociala, genealogiile sociale etc. Tipologia metodei biografice Exista mai multe criterii de evaluare a biografiilor: -dupa modul de obtinere a informatiei-provocate si neprovocate, -dupa forma de exprimare:vorbite si scrise, -dupa numarul naratorilor:povestirea unica si povestiri cumulate, in functied edimensiunile informatiei:povestea biografica, tematica si editata.

In functie de gradul de interventie a cercetatorului si de amploarea investigatiei:povestea vietii si istoria individuala sau studiul de caz. Povestea vietii este o expunere a experientei de viata a unei personae, din perspective sa proprie. Povestea vietii este o tehnica care ne conduce la descoperirea unui real al individului, la o constructie si o reconstructiesubiectiva a evenimentelor. In aceasta categorie se inscrie s iautobiografia care este un document personal neoficial, semistandardizat utilizat in vederea cunoasterii unei personae. Istoriile individuale sunt studii de caz care vizeaza o persoana, darn u numai din perspective propriilor sale relatari, ci si din perspective unor informatii pe care cercetatorul le dobandeste prin documentare, observatie participativa si intervievarea unor peroane din proximitatea subiectului investigat.

Studiul de caz trebuie sa reuneasca urmatoarele categorii de informatii:   

1. Date biopsihosociale

-date biografice                 -date psihologice -date pedagogice -date profesionale

2. Aspecte particulare ale cazului                   3. Prezentarea metodologiei de abordare a cazului 4. Interpretarea datelor Ancheta sociala-ofera tabloul sintetic al unei investigatii sociale complexe si de durata, realizata prin studiul de caz si avand o finalitate practica imediata. Ancheta sociala este un inscris , un document oficial, prin care se specifica situatia concreta a persoanei. Genograma este o diagrama similara arborelui genealogic, care vizualizeaza relatiile intergenerationale dintr-o familie. Ecomapa este un instrument cu ajutorul caruia asistentul social reprezinta graphic locul individual si al familiei in contextual social si se realizeaza cu ajutorul unor coduri si simboluri. Principalele momente ale realizarii povestirii autobiografice sunt: -elaborarea problematicii -construirea esantionului -culegerea datelor -transcrierea povestirii -analiza si interpretarea datelor.

Studiu de caz

I.Date de identificare a copilului

Nume si prenume: V.E.R.

Data si locul nasterii: 1989, 08, iunie

Religia: ortodoxa

Etnia: romana

Nationalitatea: romana

Institutia de ocrotire: Centru Terapeutic si Educational pentru copiii HIV seropozitivi din Arad "Casa Izvor", in regim saptamanal

II.Descrierea copilului

1.Descrierea fizica:-Talia - 1,61

-Greutatea - 61 kg

-Culoarea ochilor - negri

-Culoarea parului - negru

-Semne particulare -

2.Istoricul dezvoltarii

.Mediul in care a fost crescut copilul: minora V.E.R. s-a nascut la data de 8.06.1989 in Arad, avand ca parinti pe F.E. si V.S. A locuit in Vladimirescu, str. V. Milea la bloc, impreuna cu parintii si cei 4 frati. A urmat cursurile Scolii Generale din Vladimirescu in clasa I, pana la descoperirea infectiei cu HIV.

Datorita faptului ca parintii minorei locuiau la data cand aceasta s-a nascut, intr-o camera de camin, pe str. Ursului din Arad impreuna cu alti 4 copii, minora V.E.R. a fost internata in Leaganul de copii, str. V. Babes din Arad. In anul 1993 familia fetei a primit un apartament cu 4 camere in localitatea Vladimirescu, judetul Arad. De la varsta de 4 ani, minora locuieste impreuna cu parintii in Vladimirescu. Din 5 ianuarie 2000 V.E.R. a venit la "Casa Izvor" din Arad in regim saptamanal.

3.Descrierea deprinderilor insusite de copil Deprinderile de igiena corporala de folosire a hainelor, de alimentare si de folosire a aparaturii casnice sunt insusite corespunzator varstei.

4.Aspecte ale dezvoltarii psihomotorii

-dezvoltarea afectiv emotionala: este o persoana prietenoasa, deschisa

-dezvoltarea intelectuala: este in limite normale. La scoala are un nivel mediocru.

-comportament social: s-a integrat foarte bine in colectivitate la "Casa Izvor" din Arad, facandu-si multi prieteni. Este comunicativa cu colegii si personalul. Participa cu placere la distractiile de grup, ii place sa mearga in excursii si tabere.

-abilitati, aptitudini, interese: ii place sa citeasca si sa asculte muzica.

III.Starea de sanatate

.Antecedente familial patologice

Familia nu este cunoscuta cu boli cronice sau infectioase contagioase (Nici cei 4 frati si nici parintii nu sunt infectati cu HIV). V.E.R. este infectata cu HIV si mai prezinta si afectiuni ale tubului digestiv si afectiuni pulmonare. Incepand din 5 Ianuarie 1999 minorei V.E.R. i s-a administrat tratamentul antiretroviral: 2 INTR+INNRT CU RETROVIR Videx si Viramune. Stadiul bolii la inceputul tratamentului era infectie sistematica stadiul B3. Evolutia in cadrul bolii datorata tratamentului este favorabila, constatandu-se o ameliorare a bolii.

IV.Educatia

Forma de invatamant frecventata in prezent - este in clasa a saptea la Scoala Generala nr. 7 din Arad

Referinte, aptitudini scolare si extrascolare

V.E.R. are un nivel mediocru, ii place mai mult literatura decat matematica.

Atitudinea copilului fata de scoala - tinerei ii place sa mearga la scoala si este activa la cursuri.

V.Istoric al institutionalizarii minorului

In urma anchetei sociale efectuate la domiciliul tinerei V.E.R. in Ianuarie 2000 s-a ajuns la concluzia ca este mai bine pentru minora sa fie institutionalizata la "Casa Izvor" din Arad pentru a putea frecventa scoala. La "Casa Izvor" beneficiaza de regim saptamanal cu posibilitatea de a-si vizita familia la sfarsit de saptamana si in vacante. Aici beneficiaza de hrana, haine, rechizite si tratamente medicale.

VI.Plasamente ale copilului efectuate pana in prezent: -

VII.Atitudinea minorului fata de reintegrare

Tanara s-a integrat bine in colectivitate, si-a facut prieteni si comunica cu colegii si personalul.

VIII.Date despre familia copilului

1.Date despre parintii copilului

2.Date despre fratii minorei: 1.V.G. nascut in data de 7.08.1979

2.V.P. nascut in data de 24.03.1981

3.V.S. nascut in data de 24.12.1984

4.V.A. nascut in data de 7.06.1987

3.Date despre familia largita

Bunicii au decedat

4.Istoricul social al copilului si al familiei

V.E.R. este al cincilea copil al familiei. Parintii fetei sunt divortati in acte dar in fapt nu s-au despartit niciodata. Mama este casnica iar tatal presteaza munci ocazionale. Venitul familiei se compune din salariul pe care-l primesc pentru intretinerea minorei V.E.R. la care se adauga alocatiile copiilor minori.

5.Relatia minorului cu familia in perioada institutionalizarii

V.E.R. isi viziteaza familia la 2-3 saptamani si in vacante.

6.Situatia materiala a familiei

Locuinta este proprietate personala: apartament cu 4 camere mobilate, bucatarie, hol, 2 bai. Apartamentul este conectat la reteaua electrica.

IX.Plan de actiune

Scopuri, obiective - pregatirea minorei pentru reintegrarea in societate prin activitati de educatie si scolarizare, prin administrarea in mod continuu a tratamentelor medicamentoase, prin consiliere familiala si psihoterapie individuala si de grup, prin consiliere in ceea ce priveste calificarile profesionale compatibile si prin alimentatie corespunzatoare.

X.Concluzii

Tanara V.E.R. este din 1999 la "Casa Izvor" din Arad, in regim saptamanal. Aici beneficiaza de tratament medical corespunzator, de hrana, de scolarizare, de consiliere si psihoterapie, integrandu-se bine in colectivitate. La 2-3 saptamani merge in Vladimirescu la parinti si frati unde este bine primita.

BIBLIOGRAFIE

1.Bocancea C., Neamtu G., Elemente de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, 1999

2.Chelcea, S., Metodologia cercetarii sociale. Metode cantitative si calitative, Editura Economica, Bucuresti, 2001

3.Manoiu, F., Epureanu V., Asistenta sociala in Romania, Editura All, Bucuresti, 1996

4.Neamtu George, Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, 2003

5. Zamfir C., Zamfir E., Politici sociale. Romania in context European, Editura Alternative, Bucuresti, 1995