Aditivi alimentari - prezentare generala

Aditivi alimentari - prezentare generala

I. Introducere

1.1           Introducerea in tema 

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avind sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.

Numeroase organizatii internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarindu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. In tarile din Europa numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III" impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti

1.2           Actualitatea temei

O lucrare ce aduce in prim-plan problema aditivilor alimentari nu poate fi decit binevenita in conditiile in care in prezent "practic nu exista nici o reteta care sa nu contina conservanti, antioxidanti, coloranti, amelioratori. In plus, chiar daca pentru fiecare aditiv alimentar este stabilita, prin legislatia in vigoare, doza admisa pe unitate de produs si alimentele la care poate fi folosit, complexitatea ingredientelor esentiale si facultative ce mareste posibilitatea utilizarii unei game mai mari a aditivilor chiar cu pericolul necunoasterii efectului sinergetic al utilizarii aditivilor alimentari in asocieri multiple."

Mai mult decit atit, trebuie mentionat ca Republica Moldova nu detine suficiente laboratoare pentru analiza chimica. Astfel posibilitatea de detectare a practicilor incorecte ale unora dintre producatori, distribuitori si comercianti cu privire la adaosurile de aditivi alimentari interzisi prin lege sau ne permisi intr-un anumit aliment este destul de redusa. Raspunderea verificarii tipului si proportiei de aditivi alimentari introdusi intr-un aliment nu este atribuita clar unei institutii anume, aceasta osciland intre sferele de activitate ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei , Oficiului pentru Protectia Consumatorului sau Directiei Sanitar-Veterinare.

1.3           Obiectivele lucrarii

sa descriu unele produse cu efecte negative

sa studiez existenta unor substituienti pentru aditivi alimentari

sa cercetez consecintele aditivilor sintetici

sa specific cei mai periculosi aditivi

sa elaborez o descriere a aditivilor de origine neorganica

II. Expunerea continutului lucrarii 

In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atit de 'firesti', incit aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real.

'Aditivii alimentari' sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avind sau nu o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare.

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in rindul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari (conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni. In multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara, cei mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica cei obtinuti prin procedee chimice nenaturale.

Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decit atit, multe chimicale au fost considerate pina in prezent 'nevinovate'. Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.

Pe etichetele produselor alimentare se pot intalni urmatoarele inscriptionari : emulgatori, gelatina, stabilizatori, grasimi, spumanti, coloranti, antioxidanti, gelifianti, emulsifianti.

Atunci cand lecitina este extrasa din soia, lucrul acesta este specificat : lecitina(soia).

Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai multe cazuri in spatele lor se ascund componenti si aditivi alimentari cu origine necurata.

Din cate se cunoaste pana acum, in magazinele evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din R. Moldova .

In tarile musulmane si in Israel, se foloseste gelatina bovina. In restul lumii se foloseste gelatina porcina.

2.1           Descrierea unor produse cu efecte negative   

In Republica Moldova, nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente.

Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cit mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvint aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E" urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Republica Moldova, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Ø           Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cind untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pina acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizind hepatita.

Ø           Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in singe, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creindu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamini, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decit in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.

O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atit de bogat in calorii pe cit s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Ø           Supele concentrate si boala Alzheimer

Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pina rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, brinzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, ciinilor si maimutelor.

Ø           Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamiie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.

Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.

2.2           "Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta "

In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decit cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional. Victoria Virgolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: "In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare ". Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. "Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plingeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwustii se colora. Cu ajutorul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste ĢEģ-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE", spune Victoria Virgolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.

2.3           Consecintele aditivilor sintetici

Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt citeva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intimplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator.

Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei?

La prepararea piinei sunt folositi astfel de aditivi:

E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii;
E-341(fosfat dicalcic), sare minerala intalnita in roci si oase, produce tulburari digestive;
E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii;

E 110 (galben sunset FCF) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea inghetatelor etc. si provoaca urticarie, tumori renale, indigestii, anorexie; s-a dovedit cancerigen in unele experiente pe animale;
E 282 (propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si migrene

2.4           Articol aparut in ziarul Curentul (Romania-2001)  

Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvint aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera 'E', urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din 'E'-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

'E'-urile, sinonime cu otrava

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic  avind sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.

Cunosc situatia alimentelor din Romania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate, actualmente locuind in U.S.A. Fiind una dintre acele persoane careia ii pasa ce maninca, pot spune ca nu cumpar nimic pina nu sunt sigura ca este 100% natural sau organic. Si nu pot sa spun ca sunt foarte scumpe, din contra in ultimul timp am observat ca sunt din ce in ce mai accesibile, pe masura ce producatorii pun acum pe prim plan sanatatea consumatorului.(aici majoritatea E-urilor sunt interzise, iar cind sunt folosite, produsul contine un fel de 'avertisment') Altfel n-ar mai face fata concurentei.

Sunt insarcinata acum si, cu atit mai mult inteleg grija fata de copii, avind in vedere ca sunt principalii consumatori de bomboane, sucuri, prajituri care, din pacate, in Romania contin cantitati enorme de substante artificiale. Insa cred ca poti sa-ti protejezi copilul, invatindu-l de mic sa nu consume asa ceva, dar in acelasi timp avind grija sa-i asiguri portia de 'dulciuri' facindu-i in casa prajituri cu ingrediente naturale, sucuri din fructe, etc., dar si mai bine, sa-l obisnuiesti de mic cu fructe cit mai multe si variate. Eu nu am consumat pina nu am ajuns la facultate pepsi sau coca-cola, nu stiu ce au facut parintii, dar niciodata nu le-am cerut asa ceva. Oricum a fost un episod trecator.

2.5           Cei mai periculosi aditivi

Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a le scoate de pe piata.  

E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brinzeturi topite si creme de brinza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorindu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de "apus de soare " .

E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.

E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena. 

Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmind a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.

Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca "E"-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rind calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cit mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita eventualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pina atunci este bine ca atunci cind mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.

Lista de aditivi alimentari (E-uri) periculosi
- celebrele E-uri -

Aveti grija ce mincati!   

Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate in diverse produse alimentare pentru a le imbunatati aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera 'E' simbolizeaza faptul ca au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european. Cu toate astea cititi cu atentie ce scrie mai jos, s-ar putea sa va uitati de mai multe ori la ambalaj inainte sa mincati ceva!

Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii dintre care enumeram pe cele mai raspindite:

edulcorantii - pentru indulcit
colorantii - pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180)
acidifiantii - dau un gust usor acid
corectorii de aciditate - cresc sau diminueaza aciditatea
emulgatorii - asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare (E400-E500)
conservantii - intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. (E200-E290)
corectorii de gust si de miros - schimba / imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor
propulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje
gaze de ambalaj - asemanatoare aerului
antioxidanti - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337)

E-uri periculoase

E123 E239-sunt posibili cancerigeni
E 621 - glutamat de sodiu , se gaseste in supele instant concentrate, mezeluri, si unele condimente. Are efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe
E320 - E321, E211 - acidul benzoic si derivatii sai, cancerigeni
E251 - nitrat de sodiu, cancerigen
E252 - nitrat de potasiu, cancerigen
E120, E127, E141, E160 - alergici
E127 - eritrozina, colorant rosu pentru compoturi si alte alimente, provoaca mutatii genetice
E102 - tratrazina, colorant galben pentru bauturi , mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic  

Vitamina C din unele produse, foarte multe, e de fapt acid ascorbic de sinteza si nu este acelasi lucru cu vitamina C naturala. (mai bine luati o lamiie!)

2.6           Mini-dictionar de E-uri

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania, Republica Moldova.

E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, brinzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocind hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Republica Moldova.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe linga nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.

E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania, Republica Moldova.

E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fatala.

E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia.

E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in Republica Moldova .

E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania si in Republica Moldova.

E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania si in Republica Moldova.

E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice.

III. Cercetarea stiintifica a E-urilor

3.1         Ierarhia compusilor toxici pe baza studiului efectuat in Germania

Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul. Prezentam in continuare, lista 'E'-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de periculoase.

- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477

- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124

- Adaosuri toxice:

- produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224

- afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466

- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233

- suprima din organism vitamina B12: E 200

- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina)

- ataca sistemul nervos: E 311, E 312

- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamiie - cel mai periculos adaos cancerigen)

-adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)

Exemple ce pot contine aditivi alimentari

Nota : Toate produsele alimentare ambalate contin aditivi care pot fi de origine biologica (animala sau vegetala), pot fi substante chimice obtinute prin sinteza chimica, sau pot fi agenti fizici (de exemplu radiatii ionizate).

Regula generala : controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va de aditivii din tabel !

Cateva exemple de produse alimentare

paine ambalata (specialitati)

fulgi de cereale

cornuri cu ciocolata

bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat

lapte praf, margarina, branza topita, inghetata, iaurturi, frisca animala si vegetala

toate produsele instant (cacao, etc.)

bauturi racoritoare.

Alimente neambalate, fara etichete ce pot contine aditivi alimentari

paine alba care ramane pufoasa mai mult de 2 zile

specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)

paine neagra sau integrala cu seminte (de consistenta elastica)

toate produsele de patiserie

toate produsele de cofetarie

produse de tip "fast food" : paine, maioneza, branza topita

toata inghetata din comert

Lista ramane deschisa

E-uri extrem de periculoase :

- E 211 si E 330 (in sucuri)

- E 621 si E 622 (in condimentele sintetice)

- E 250 (in mezeluri)

- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite, creme de branza) - acesta este cel mai cancerigen)

- E 110 (in dulciuri, prafuri de budinca)

- E 102 (dulciuri, budinci

3.2        Clasificarea si efectul aditivilor neorganici

IV. Concluzie

Progresul continuu al societatii umane a dus la o omniprezenta a tehnologiei in toate domeniile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul tehnologiilor si procedeelor moderne, iar cererea tot mai mare care se inregistreaza duce la o supraproductie si o oferta variata din partea producatorilor alimentari. Astfel "se face tot posibilul ca alimentele sa aiba succes, sa poata fi conservate pe perioade cit mai lungi, sa aiba culori cit mai atractive, sa fie cit mai bogate in vitamine chiar daca sunt obtinute pe cale artificiala."

In urma cercetarii acestui domeniu putem spune ca aditivii alimentari sunt intrebuintati de catre producatori numai pentru scopuri personale,de a obtine un profit in schimbul sanatatii noastre.Astfel colorantii ce permit a bucura ochii cu culori atragatoare,conservanti ce dau posibilitate produsului de a se pastra mai mult,corectorii de gust ce schimba mirosul si gustul alimentelor supune organismul ce se hraneste cu alimente ce contin asfel de substante la un bobardament chimic. In urma acestuia sunt afectate organele interne,slabirea sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.

Trebuie de remarcat ca oamenii de stiinta au afirmat ca consumul alimentelor cu aditivi in cantitati mici nu constituie un pericol pentru organism, dar important este ca aceste unele din aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene.

Asadar recapitulam

- aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;

- aditivi alimentari care afecteaza vasele de singe: E250, 251, 252;

- aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;

- aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;

- aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;

- aditivul care distruge vitamina B12: E200.

V. Bibliografie

1.       Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Springen - Verlag, Berlin, 1992

2.       Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behr's - Verlag, Hamburg, 1998

3.       Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann - Verlag, Bonn, 1985

4.       Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V. 1135/1998

5.       Smith E.G. : Animal ingredients A to Z - E.G.Smith Press, Ohio, 1995

6.       Internet www.alimentatie.ro

www.google.ro