Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

SCALA DE EVALUARE A AUTISMULUI INFANTIL

SCALA DE EVALUARE A AUTISMULUI INFANTIL

CAIETDENOTARE


Eric Schopler et Col.Traducere si adaptare din limba franceza:Bernadette Roce



Nume.Prenume..

Nr. de identificare

Data examinariiluna..ziua.

Data nasterii . anul . luna . .ziua.

Varsta cronologica . ani .. luni . ..zile..

Examinator



SCORUL DIFERITELOR CATEGORI I


I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

Scor total



NONAUTISM

15 - 30

AUTSIM LEJER

31 - 38

AUTISM SEVER

39 - 60


INSTRUCTUNI :

Pentru fiecare categorie utilizati spatiul prevazut dedesubtul fiecarui item pentru a nota date privind comportamentul evaluat. Cind observatia este terminata, notati comportamentele corespunzatoare fiecarui item. Pentru fiecare item, incercuiti numarul care corespunde mai bine descrierii comportamentului copilului. Este posibil sa nuantati descrierea utilizind notele intermediare: 1,5; 2,5; 3,5. Pentru fiecare item sunt furnizate criteriile de notatie prescurtate. Se raporteaza la cap. 2 al manualului pentru a lua cunostinta de criteriile de cotare in detaliu.

I / RELATII SOCIALE :

1. Fara dificultati sau anomalii in relatiile cu alte persoane.

Comportamentul copilului este apropiat virstei. Un oarecare grad de timiditate, jena sau contrarietate, legat de faptul de a fi ghidat in activitati, pot fi observate dar nu in plus fata de copiii normali de aceeasi virsta.

1.5

2. Anomalii minore in relatii.

Copilul poate evita sa priveasca adultul in ochi, poate evita contactul cu adultul sau sa se arate reticent daca interactiunea este initiata intr-o maniera fortata; este excesiv de timid, este mai putic sensibil la prezenta adultului decit ar fi normal sau se agata cel mai adesea de parinti comparativ cu marea majoritate a copiilor de aceiasi virsta.

2.5

3. Anomalii medii in relatii.

Comportamente de retragere, copilul pare insensibil la prezenta adultului. O interventie importanta si durabila citeodata este necesara pentru a obtine atentia copilului. Contactul initiat de catre copil este minim.

3.5

4. Anomalii severe in relatii.

Copilul este in mod constant retras si insensibil la ceea ce face adultul. El nu raspunde practic niciodata si nu cauta aproape niciodata contactul cu adultul; numai efortul prelungit de a atrage atentia copilului poate avea efect.

Observatii:



II / IMITATIA :

1.   Imitatia adecvata (corespunzatoare).

Copilul poate imita sunete, cuvinte si miscari care corespund nivelului sau.

1.5

2.   Imitatie anormala.

In cea mai mare parte a timpului, copilul imita comportamentele simple, ca de exemplu, bataile din miini sau reproduce sunete, citeodata, el nu imita decit dupa o aminare (intirziere).

2.5

3.   Imitatia anormala - medie.

Copilul nu imita decit din cind in cind si adultul trebuie sa insiste si sa-l ajute pentru a face acest lucru. Frecvent, copilul nu imita decit dupa o aminare cu o intirziere.

3.5

4.   Imitatia anormala - severa.

Copilul nu imita decit rar sau niciodata sunete, miscari, chiar daca este stimulat sau ajutat de adult.

Observatii :



III / RASPUNSURI EMOTIONALE

1. Raspunsuri corespunzatoare virstei si situatiei.

Copilul prezinta un tip si o intensitate de raspunsuri normale; acest lucru se manifesta printr-o schimbare la nivelul expresiei faciale, a posturii si a modului de a se comporta.

1.5

2. Raspunsuri emotionale usor anormale.

Copilul prezinta uneori un tip si un grad de reactii emotionale necorespunzatoare; raspunsurile au uneori putine legaturi cu obiectele sau evenimentele prezente.

2.5

3. Raspunsuri emotionale anormale - medii.

Copilul prezinta semne inadecvate in timpul si in intensitatea raspunsurilor emotionale. Reactiile pot fi relativ inhibate sau exagerate, fara legatura cu situatia respectiva. Copilul poate avea grimase, poate ride sau se poate incapatina daca nimic din ce-l inconjoara nu-i provoaca in mod obligatoriu emotie.

3.5

4. Raspunsuri emotionale anormale - severe.

Raspunsurile sunt foarte rar corespunzatoare situatiei. Cind copilul este intrebat intr-o stare emotionala determinata, este dificila o schimbare de dispoztie (de stare); invers, el poate prezenta emotii foarte diferite, chiar atunci cind nimic nu a schimbat situatia.

Observatii :




IV / UTILIZAREA CORPULUI

1.       Utilizare normala conform virstei.

Copilul se misca chiar cu dezinvoltura, obisnuit (normal) si chiar la nivelul coordonarii motorii a unui copil de virsta sa.

1,5

2.   Utilizarea corpului usor anormala.

Sunt observate usoare particularitati ca : neindeminare, miscari repetitive (stereotipii), saracia de coordonare; miscari neobisnuite pot aparea mai rar.

2,5

3.   Utilizarea corpului anormala - mediu.

Comportamentele care sunt net stranii sau neobisnuite pentru un copil de aceasta virsta sunt relevate de: miscari bizare (stereotipii) ale degetelor, posturi particulare ale degetelor sau corpului fixarea privirii pe o parte a corpului, manipularea corpului, autoagresiune, balansari, rotiri, agitatia degetelor sau mers in virful piciorelor.

3,5

4. Folosirea anormala a corpului - severa.

Miscarile descrise pina aici cu o intensitate si cu o frecventa mare corespunzind unei utilizari anormale severe a corpului. Aceste comportamente pot persista in ciuda incercarilor de a le elimina sau de a implica copilul intr-o alta activitate.


Observatii :



V / UTILIZAREA OBIECTELOR :

1.   Interes normal pentru jucarii si alte obiecte - folosirea lor corespunzatoare.

Copilul manifesta un un interes normal pentru jucarii si alte obiecte potrivite cu nivelul sau normal si le utilizeaza de o maniera corespunzatoare.

1.5

2. Interes usor - anormal pentru jucarii si alte obiecte - folosirea lor lor usor inadecvata.

Copilul poate prezenta un interes atipic pentru obiecte sau se poate juca intr-o maniera imatura (ex., loveste o jucarie sau o suge).

2.5

3. Interes normal - mediu pentru obiecte. Folosirea lor moderat - inadecvata.

Copilul poate manifesta un interes scazut pentru jucarii si alte obiecte sau poate folosi intr-un mod straniu obiectele. Isi poate localiza atentia pe o parte nesemnificativa a jucariei, poate fi fascinat de reflexele luminii de pe obiect, mobilizeaza repetitiv o parte a obiectului sau se joaca cu un singur obiect excluzindu-le pe celelalte.

3.5

4. Interes sever - anormal pentru obiecte - folosirea lor sever inadecvata.

Copilul se poate angaja in comportamentele descrise mai sus cu o frecventa si o intensitate marcata; copilul este foarte dificil de distras de la activitatile sale ciudate.

Observatii:



VI / ADAPTARE LA SCHIMBARE:

1.   Raspunsuri la schimbare apropiate virstei.

Copilul poate remarca sohimbarile de rutina si face comentarii, dar accepta modificarile fara semne stresante.

1.5

2.   Reactii usor anormale la schimbare.

Cind un adult incearca sa schimbe sarcinile, copilul poate sa continuie aceeasi activitate sau sa utilizeze acelasi material (rezistenta la schimbare).

2.5

3.   Reactii moderat - anormale la schimbare.

Copilul rezista activ la schimbarile de rutina, se incapatineaza sa continuie vechea activitate si este destul de dificil sa poata fi distras. Se poate transforma in minie (reactii coleroase) si poate deveni agitat, perturbat, atunci cind rutina stabilita este modificata.

3.5

4.   Reactii sever - anormale.

Copilul prezinta reactii multiple, severe la schimbare. Cind o schimbare este impusa, se poate supara, refuzind sa coopereze si se infurie (coleric sau minios).

Observatii :



VII / RASPUNSURI VIZUALE:

1.   Raspunsuri vizuale conforme virstei.

Comportamentul vizual al copilului este normal si adecvat virstei, vederea este

utilizata impreuna cu celelalte simturi pentru a cerceta noul obiect.

1.5

2. Raspunsuri vizuale usor anormale.

Trebuie sa i se atraga atentia din cind in cind pentru ca sa priveasca obiectele.

Copilul poate fi mai interesat de oglinzi sau de lumini, sau de ceva asemanator, poate fixa privirea in gol; poate de asemenea evita sa priveasca direct in ochi.

2.5

3. Raspunsuri vizuale mediu anormale.

Trebuie sa se aminteasca in mod frecvent copilului sa priveasca ceea ce face; el poate privi in gol evitind sa priveasca direct obiectele; priveste obiectele dintr-un ungbi neobisnuit sau tine obiectele foarte aproape de ochi.

3.5

4. Raspunsuri vizuale sever anormale.

Copilul evita constant sa priveasca oamenii sau anumite obiecte, el poate prezenta forme extrem de particulare (ciudate) ale vizualizarilor descrise mai sus.

Observatii:



VIII I RASPUNSURI AUDITIVE:

1.   Raspunsuri auditive corespunzatoare virstei.

Raspunsurile auditive sunt normale si conform virstei. Auditia este utilizata cu ajutorul altor simturi.

1.5

2.   Raspunsuri auditive usor anormale.

Se releva o oarecare absenta a raspunsului sau o reactie usor excesiva la anumite zgomote. Raspunsurile pot fi diferite. Poate fi necesar un zgomot pentru a atrage atentia copilului; copilul poate fi distras de zgomote exterioare.

2.5

3.   Raspunsuri auditive mediu anormale.

Raspunsul copilului la zgomote poate varia; el ignora adesea un zgomot chiar de la prima prezentare; el poate sa tresara sau isi astupa urechile asteptind zgomotele auzite cu care el se confrunta zi de zi.

3.5

4. Raspunsuri auditive sever anormale.

Copilul raspunde tare sau foarte putin la zgomote; raspunsul este excesiv la citeva tipuri de stimuli sonori.

Observatii:



IX / GUSTUL, MIROSUL, PIPAlTUL (raspunsuri si moduri de explorare)

1. Raspunsuri normale la stimuli gustativi, olfactivi si tactili cu utilizarea normala a acestor stimuli.

Copilul exploreaza noile obiecte intr-o maniera apropiata virstei; in general atinge si priveste; gustul si mirosul pot fi utilizate cind acesta este adaptat; atunci cind reactioneaza la dureri minime si curente (obisnuite), copilul isi exprima inconfortul dar nu reactioneaza excesiv.

1.5

2. Raspunsuri usor anormale la stimuli gustativi, olfactivi si tactili cu utilizarea

usor anormala a acestor stimuli.

Copilul continua sa duca obiectele la gura, miroase sau gusta obiectele necomestibile, ignora o mica durere sau manifesta o reactie excesiva raportata la o simpla reactie de disconfort a unui copil normal.

2.5

3. Raspunsuri anormale medii la stimuli gustativi, olfactivi si tactili cu utilizarea

mediu - anormala a acestor stimuli.

Copilul poate fi moderat preocupat pentru a atinge, a simti, a gusta obiectele sau persoanele; copilul poate reactiona foarte puternic sau foarte putin la durere.

3.5

4. Raspunsuri sever anormale la stimuli gustativi, olfactivi si tactili cu utilizarea sever anormala a acestor stimuli.

Copilul este preocupat sa miroase, sa guste, sa atinga obiectele pentru avantajul senzatiei produse fara a se preocupa de explorarea sau utilizarea obiectelor; copilul poate ignora complet durerea sau reactioneaza foarte puternic la inconfort lejer.

Observatii:



X / FRICA, ANXIETATE:

1.   Frica sau anxietate 'normale'.

Comportamentul copilului este adecvat situatiei corespunzatoare virstei.

1.5

2.   Frica sau anxietate usor anormale.

Copilul prezinta din timp in timp frica sau angoasa prea intensa sau prea slaba comparata cu reactia unui copil normal de aceeasi virsta si intr-o situatie asemanatoare.

2.5

3.   Frica sau anxietate mediu anormale.

Copilul prezinta o frica prea intensa sau prea slaba prin raportare la reactia unui copil de aceiasi virsta intr-o situatie identica.

3.5

4.   Frica sau anxietate sever anormale.

Spaimele persista chiar dupa experiente repetate de situatii si/sau obiecte fara pericol; este extrem de dificil sa fie calmat sau reconfortat; invers, el poate reactiona intr-o maniera inadecvata la pericole pe care un copil de aceeasi virsta le poate evita.

Observatii:



XI / COMUNICAREA VERBALA

1.   Comunicare verbala normala pentru virsta si situatia data.

1.5

2. Comunicare verbala usor anormala.

Limbajul prezinta un retard global; esentialul discursului are o semnificatie, dar poate sa apara ecolalia sau inversiunea pronumelui; cuvintele particulare sau in jargon pot fi utilizate ocazional.

2.5

3. Comunicare verbala moderat anormala.

Limbajul poate fi absent; chiar daca limbajul este prezent, comunicarea verbala poate fi impurificata de un limbaj dotat cu sensuri si particularitati ca ecolalia sau inversiunea pronumelui; sau limbajul poate comporta de asemenea particularitati ca intrebari repetate sau preocupari pentru subiecte specifice .

3.5

4. Comunicare verbala sever anormala.

Copilul nu utilizeaza un limbaj functional; poate emite strigate infantile, sunete stranii care se aseamana cu strigatele de animale, zgomote complexe ce se apropie de limbaj sau sa uzeze in mod bizar sau persistent de anumite cuvinte sau fraze.

Observatii:



XII /  COMUNICAREA NON-VERBALA:


1.   Comunicare non-verbala normala pentru virsta si situatia data.

1.5

2.   Comunicare non-verbala usor anormala pentru virsta si situatia data.

Comunicarea non verbala este imatura. Copilul poate ridica vag (usor) degetul sau atinge ceea ce vrea in situatiile in care copilul normal arata cu degetul sau are gesturi simple specifice pentru a indica ceea ce vrea, sau prezinta gesturi specifice pentru a indica ceea ce vrea el.

2.5

3.   Comunicare non-verbala mediu anormala pentru virsta si situatia data. Copilul

este in general, incapabil sa-si exprime nevoile sau dorintele prin gesturi; el este, de asemenea, incapabil sa indice ceea ce vrea prin gesturi.

3.5

4. Comunicarea non - verbala este sever anormala.

Copilul nu utilizeaza decit gesturi bizare sau particulare care au o semnificatie aparenta; el nu integreaza semnificatia gesturilor si expresiile faciale ale celorlalti.

Observatii :



XIII / NIVELUL ACTIVITATII:

1. Nivel de activitate normal pentru virsta si situatia sa.

Copilul nu este nici mai activ nici mai putin activ decit un copil normal de aceeasi virsta in situatii asemanatoare.

1.5

2. Nivel de activitate usor anormal pentru virsta si situatia sa.

Copilul este uneori usor agitat sau mai degraba lent; nivelul activitatii copilului nu interfereaza decit foarte lejer cu performantele sale.

2.5

3. Nivel de activitate mediu anormal pentru virsta si situatia sa.

Copilul poate fi foarte activ si dificil de controlat; el isi poate cheltui energia fara limite si nu merge de buna voie sa se culce seara; invers, el poate fi apatic si o stimulare importanta este necesara atunci pentru a-l face sa se miste.

3.5

4. Nivel de activitate sever anormal pentru virsta si situatia sa.

Copilul prezinta un nivel de activitate extrema mergind de la hiperactivitate la apatie; el poate trece de la o extrema la alta.

Observatii:  




XIV/ NIVELUL INTELECTUAL SI OMOGENITATEA FUNCTIILOR INTlELECTUALE

1. Inteligenta normala si functii intelectuale omogene.

Copilul este la fel de inteligent asemenea unui copil de aceeasi virsta si nu prezinta nici abilitati exceptionale nici probleme.

1.5

2. Functii intelectuale usor anormale.

Copilul nu are o inteligenta asemanatoare dezvoltarii unui copil de aceeasi virsta, capacitatile sale sunt egal retardate in toate domeniile.

2.5

3. Functii intelectuale moderat anormale.

In general, copilul nu are o inteligenta la fel de dezvoltata ca aceea a unui copil normal de aceeasi virsta; cu toate acestea, el poate prezenta o performanta apropiata de normal in multe domenii de functionare intelectuala.

3.5

4. Functii intelectuale sever anormale.

Atunci cind copilu nu are in general o inteligenta la fel de dezvoltata ca a unui copil de aceeasi virsta, el se arata capabil de a functiona la un nivel superior raportat la un copil de aceeasi virsta, intr-unul sau mai multe domenii.

Observatii :



XV / IMPRESII GENERALE :

1.   Copilul nu prezinta acum simptome caracteristice autismul.

2.   Autism lejer. Copilul prezinta numai citeva simptome sau grade lejere de autism.

3.   Autism mediu. Copilul prezinta un anumit numar de simptome cu un

grad mediu de simptome de autism.

4. Autism sever. Copilul prezinta multe simptome sau un grad extrem de autism.