Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Tehnici de analiza a functiei cerere si de promovare a produsului la firma mara s

TEHNICI DE ANALIZA A FUNCTIEI CERERE SI DE PROMOVARE A PRODUSULUI LA FIRMA MARA S.R.L. BRASOV

Analiza functiei cerere

Pentru analiza cererii se vor utiliza metodele cunoscute din microeconomia aplicata si bazate pe reprezentarile sub forma tabelara, grafica, analitica sau pe baza de software consacrate. Structura concurentei se poate determina prin trei metode[1]: indicele partial de concentrare, indicele HH, indicele HT.

Pentru analiza problemelor abordate de microeconomie se folosesc o serie de metode, tehnici, procedee si instrumente, cum sunt: tabele si grafice, serii de date, indici, variabile nominale si reale, metode si tehnici matematice si alte cercetari operationale, modele economice.



Tabele si grafice

Sa presupunem ca suntem interesati in problema pretului unor produse, de exemplu, pretul argintului. Acesta il gasim in anumite publicatii statistice cum este "Statistica finantelor internationale publicata de Fondul Monetar International (I.M.F.)". Cateva date relevante se prezinta in tabelul 1.2 cu privire la pretul argintului in anul 1981 (U.S. centi/uncie, New York, medii lunare).

Tabelul 1.2

Iulie

August

septembrie

octombrie

Noiembrie

decembrie

863,1

892,1

1003,6

925,1

854,7

843,2

Sursa: S.M.F., Statistica Finantelor Internationale

Serii de date

Seriile de date pot fi serii de timp, serii de distributie s.a. Seria de timp este o succesiune de valori ale unui parametru la diferite momente, care evidentiaza cum evolueaza variabilele in timp. Aceste informatii pot fi prezentate in tabele sau grafice. Datele prezentate in tabelul 1.2 reprezinta o serie de timp.

Seria de distributie evidentiaza, la un moment, modul in care o anumita variabila difera de la un individ la altul, sau intre grupe de indivizi.

Intrucat seriile de distributie dezagregheaza datele de interes national in functie de anumite caracteristici - varsta, sex, judet, ramura etc. - ele sunt indicate pentru analiza de detaliu a unor probleme microeconomice. De exemplu, in tabelul 1.3 se prezinta somajul pe grupe de varsta.

Tabelul 1.3


GRUPE DE VARSTA


sub 18

18-19

20-24

25-34

35-44

45-54

55-59

60

Someri

370

333

593

668

407

368

224

226

Analizele macroeconomice, care analizeaza functionarea economiei ca un intreg, folosesc mai frecvent seriile de timp, care prezinta variabile agregate, de exemplu somajul la nivel national.

Indici

Se pot calcula mai multe tipuri de indici: indici numerici, indici numerici medii s.a. Indicele numeric exprima date raportate la o anumita valoare de baza.

In analizele microeconomice, frecvent se compara doua fenomene sau procese economice sub raportul ritmului lor de crestere, fara ca nivelul lor absolut sa prezinte interes. De exemplu, se poate compara evolutia fizica a productivitatii muncii cu evolutia castigului mediu. Productivitatea fizica a muncii se exprima in unitati fizice, iar castigul mediu pe persoana in unitati valorice. Fireste, ca nu are nici un sens compararea celor doua fenomene folosind date absolute.

Indicele numeric mediu se calculeaza ca o medie ponderata, inmultind indicii numerici ai elementelor componente ale unei multimi cu ponderea lor in tabel. De exemplu, evolutia in timp a indicelui pretului la produsul X fabricat in trei variante este prezentata in tabelul 1.4.

Tabelul 1.4

Varianta produsului X

Pondere in total

Indicele pretului in 1989

Indicele pretului in 1990

Indicele pretului in 1991

Indicele pretului in 1992

Y1

Y2

Y3

0,60

0,25

0,15

100

100

100

110

112

115

540

585

597

805

832

896

Total produs

1,00

100

111,25

559,80

825,40

Nota: Indicele mediu al pretului in anul 1990 fata de 1989 s-a calculat astfel:

110 x 0,6 + 112 x 0,25 + 115 x 0,15 = 111,25

Analog s-au calculat si indicii medii pentru ceilalti ani.

Intre indicii numerici medii, in analizele economice se foloseste frecvent indicele preturilor cu amanuntul. In Marea Britanie acest indice se calculeaza lunar si se urmareste de catre analisti economici. Indicele preturilor cu amanuntul este un indice al bunurilor cumparate de o gospodarie tipica, incepand cu alimentele si terminand cu distractiile. Acest indice este folosit pentru a masura modificarile costului vietii.[2]

Cresterea valorii procentuale a indicelui preturilor cu amanuntul pe durata de un an, reprezinta cea mai generala definire a ratei inflatiei.

Indicele preturilor cu amanuntul este construit in doua etape. In prima etapa se calculeaza indicii numerici medii pentru fiecare din principalele categorii de marfuri cumparate de gospodarii. De exemplu, indicele pretului la alimente apare ca medie a indicilor diverselor alimente - paine, lapte, cafea, etc.

In etapa a doua se calculeaza indicele preturilor cu amanuntul ca o medie ponderata pentru diferite grupe de marfuri. In tabelul 1.5 se prezinta ponderile folosite in Marea Britanie pentru principalele grupe de marfuri. In tabelul 1.5 sunt prezentate ponderi folosite in constructia indicelui mediu al preturilor cu amanuntul.

Tabelul 1.5

Grupe de marfuri

Ponderea

Alimente

Transport

Locuinte

Imbracaminte si incaltaminte

Alcool

Diverse produse

Servicii

Bunuri de folosinta indelungata

Combustibil si electricitate

Mese la restaurant

Tutun

0,207

0,152

0,135

0,181

0,079

0,075

0,066

0,065

0,062

0,042

0,036

Analizand datele din tabelul 1.5 se observa ca, de exemplu, cresterea pretului la alimente cu 5% va avea o influenta mai mare asupra indicelui preturilor cu amanuntul decat cresterea cu acelasi procent a pretului la tutun, deoarece alimentele au o pondere mult mai mare.

Variabile nominale si reale

Intre variabilele nominale si reale, in analizele economice, se folosesc frecvent salariul nominal si real. In tabelul 1.6 se prezinta evolutia indicelui salariului nominal si real in Marea Britanie.

Tabelul 1.6


an.

1971

an.

1973

an.

1975

an.

1977

an.

1979

an.

1981

Indicele salariului saptamanal

Indicele preturilor cu amanuntul

Indicele salariului real saptamanal

100,0


100,0


100,0

128,3


115,7


110,5

195,3


166,7


117,2

245,1


223,8


109,5

331,1


276,5


120,5

427,0


366,3


116,6

Indicele salariului saptamanal este construit pornind de la nivelul absolut al salariilor saptamanale masurate in lire. Analizand evolutia valorilor nominale se observa ca acestea au crescut in perioada 1971-1981 de peste 4 ori. Legitim se ridica intrebarea: nivelul de trai al muncitorilor in acest deceniu a crescut de peste 4 ori? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, este necesar sa se urmareasca evolutia preturilor exprimate prin indicele preturilor cu amanuntul. Analizand aceasta evolutie, in tabelul 2.6 se observa ca in perioada analizata preturile, in medie, au crescut de peste 3,5 ori, ca urmare a inflatiei. Salariul real a crescut mult mai putin decat salariul nominal numai cu 16% fata de 327%.

Asadar, salariul nominal se exprima in unitati monetare, iar salariul real se calculeaza raportand indicele salariului nominal la costul vietii, exprimat prin indicele preturilor cu amanuntul. O alta variabila urmarita in valori nominale si reale este pretul. Pretul nominal se exprima prin nivelul absolut al pretului pentru un anumit produs. Pretul real al produsului se calculeaza prin raportarea pretului nominal la indicele preturilor cu amanuntul si multiplicand rezultatul cu 100. Pretul real arata daca pretul unei marfi a crescut mai mult sau mai putin decat preturile marfurilor in general, de aceea pretul real se mai numeste si pret relativ. Daca pretul real al unui produs scade, atunci gospodariile pot consuma mai mult din produsul respectiv.

Metode si tehnici matematice, modele economice

In analiza fenomenelor economice se folosesc uzual unele metode si tehnici formulate de matematica si cercetarile operationale, pentru a evidentia evolutia unor fenomene si procese economice. De exemplu, pentru a evidentia evolutia cererii in raport cu modificarea pretului, se pot folosi functii liniare, functii logaritmice, parabolice sau polinoame de grad superior. Totodata, in analiza evolutiei fenomenelor si proceselor economice, se folosesc si modelele. In unele stiinte, experimentul este o metoda generala a cunoasterii, care poate fi aplicata in conditii foarte bune. In economie, experimentul real este mai dificil de aplicat. In consecinta, experimentul real poate fi inlocuit de experimentul cu ajutorul modelelor. Modelul economic este o simplificare a unor fenomene si procese economice reale; insa modelul prezinta similitudini, sub raport structural si functional, cu fenomenele si procesele economice reale. Utilizarea calculatoarelor personale este o realitate si in economia romaneasca si prin urmare se impune familiarizarea si cunoasterea programelor specifice precum si a software-urilor care permit simulari rapide si asigurarea posibilitatii celui care conduce in a lua decizii corespunzatoare in timp util. Modelarea cu ajutorul calculatorului ofera mijloace rapide si eficiente mai cu seama cand sistemul microeconomic este gestionat prin sisteme expert. Sistemul expert se caracterizeaza prin flexibilitatea acestuia de accepta date noi, de a le invata si a-si auto adapta elementele care impun decizia, corespunzator.

In concluzie, in studierea problematicii specifice microeconomiei se foloseste un instrumentar bogat, care permite interpretarea fenomenelor si proceselor economice, in vederea formularii unor principii si reguli care orienteaza managerii in adoptarea unor decizii economice care sa le aduca profit si eficienta.



[1] Doval, E. Analiza strategica a mediului concurential. Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003, pag. 42.

[2] Bogdan, L. Microeconomie aplicata. Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2003, pag. 17.