|
Populatiile limfocitare si markerii lor de suprafata
din totalul celulelor seriei albe, limfocitele reprezinta cam 25-40%, ceea ce corespunde unei valori absolute de 1500-4000 de limfocite pe mm3
din punct de vedere morfologic, se impart in:
1. Limfocite mici
aproximativ 80-85% din totalul limfocitelor periferice
diametru 6-9 µm
raport nucleu/citoplasma supraunitar
subvarietati:
a. limfocite T
b. limfocite B
2. Limfocite mari
10-15% din totalul limfocitelor periferice
diametru 10-16µm
prezinta ciplasma foarte abundenta ce inconjoara de jur imprejur nucleul
in citoplasma sunt prezente din abundenta granulatii azurofile usor de evidentiat in microscopia optica
se numesc LGL (Large Granular Limphocytes)
ea include celulele NK implicate in imunitatea naturala si RIC
1. Limfocitele mici
diferenteierea LT/LB NU poate fi facuta niciodata pe baza unor criterii morfologice
diferente din punct de vedere electronomicroscopic
diferentierea se face rapid si eficient pe baza unui test functional: testul Rozetarii (foarte vechi, consta in punerea in contact a limfocitelor raportate anterior prin tehnici de gradient cu eritrocite de oaie; singurele care angajeaza legaturi cu acestea si formeaza conglomerate celulare sunt LT)
LB NU sunt celule rozetante
LT prezinta pe suprafta lor un receptor tipic de adeziune intercelulara (CD2). El NU exista pe suprafata LB
LT NU reprezinta o populatie celulara omogena, ci este foarte heterogena din punct de vedere functional
avem 4 subvarietati de LT:
a. TH
b. TC
c. TS
d. TCS (contrasupresoare)
diferentierea dintre ele NU poate fi facuta pe baza criteriilor morfologice si nici pe baza testului rozetarii pentru ca toate rozeteaza la fel
diferentierea dintre ele se face prin evidentierea markerilor de suprafata
pe TH se afla un marker diferit de TC, TS, TCS
markerii pot fi identificati cu ajutorul unei tehnici - flaucitometrie (citometrie in flux). Ea se bazeaza pe utilizarea Ac monoclonali (artificiali, cu inalta specificitate, marcati fluorescent si recunosc tipic NUMAI 1 marker)
conteaza de fapt merkerii de suprafata, NU forma limfocitelor
Limfocitele T
Caractere generale
reprezinta populatia limfocitara majoritara prezenta in sangele periferic (68-80% din totalul limfocitelor periferice)
sunt celule cu durata de viata lunga sau foarte lunga (ani, yeci de ani, cat o viata de om)
celule intens recirculante (ele "patruleaza" continuu in intreg organismul in cautarea Ag pentru care sunt programate genetic)
I. Receptorii de suprafata ai LT
expun pe suprafata lor 3 categorii de receptori:
1. Receptori de recunoastere Ag
a. Complexul TCR-CD3
rol in recunoasterea Ag (epitopilor)
b. Coreceptori: CD4 sau CD8 (recunoasterea moleculelor prezentatoare ale epitopilor CD4 → MHC II
CD8 → MHC I
Din a. si b. => recunosc simultan atat Ag prezentat cat si moleculele prezentatoare ale acestora = recunoasterea Ag asociativa (reprezinta si principala cale de activare metabolica a LT)
2. Receptori cu rol accesor in activarea LT:
o CD28
o CD45
3. Receptori de adeziune intercelulara
permite stabilirea de contacte LT - alte tipuri de celule
o CD2
o LFA1 (CD11A/CD18)
CD = titulatura de catalog a receptorilor prezenti la suprafata limfocitelor. CD urmat de un numar = un singur receptor prezent la suprafata LT. s-a recurs la aceasta titulatura, pentru a se inlocui titulaturile mai vechi, descriptive. Unele se mai pastreaza (LFA1 - antigen asociat functiei leucocitare; VLA - antigen cu aparitie foarte tarzie, el apare dupa ce LT au fost activate, deci apar foarte tarziu; ICAM - molecule de adeziune intercelulara)
CD = cluster of designation
= class du differention
= clasa de diferentiere
1. Receptori de recunoastere Ag
Caracteristicile recunoasterii Ag realizata de LT
i. LT recunosc Ag NUMAI dupa structura lor primara (secventa de aa). Recunosc in mod tipic doar Ag hidrofili
ii. LT recunosc NUMAI Ag prezentat pe suprafata APC in complex cu molec MHC (LT, spre deosebire de LB NU recunosc niciodata Ag solubile)
iii. Recunoasterea realizata de LT e prin definitie o recunoastere asociativa
a. Complexul TCR-CD3
pe suprafata LT aflate in repaus exista in jur de 60000 de asemenea complexe
TCR (receptorul celulei T pentru Ag)
heterodimer constituit din 2 lanturi transmembranare (α si β) orientate cu capetele N-terminale afara si cele C-terminale in interiorul LT
lanturile sunt elaborate dupa codul unor gene diferite: α - Cz 14, β - Cz 7
in segmentul extracelular α si β se asociaza intre ele prin punti disulfurice
membrana LT strabatuta de lanturi separa 3 segmente in cele 2 lanturi
a. segmentul extracelular
lanturile NU sunt liniare, ci adopta o configuratie imunoglobin-like (sunt organizate in bucle sau domenii situate simetric)
pe cele 2 lanturi exista cate 2 domenii, fiind de principiu formate din 100-110 aa
domeniile N-terminale sunt constituite din secvente de aa variabile/hipervariabile. Ele se noteaza cu Vα si Vβ
Vα si Vβ se asociaza intre ele si constituie o cavitate de dimensiuni mici = situs combinativ pentru Ag (SCAg)
celelalte 2 domenii sunt constituite din secvente de aa constante ca structura pe majoritatea limfocitelor. Se noteaza cu Cα si Cβ
dintre cele 2 perechi de domenii, cele mai importante din punct de vedere functional sunt cele variabile. Ele formeaza SCAg si pentru aceasta ele sunt responsabile de recunoasterea Ag
desi Vα si Vβ sunt implicate in recunoasterea Ag, ele NU angajeaza niciodata contacte cu Ag prin intreaga lor secventa de aa, ci realizeaza contacte cu Ag care sunt punctiforme, realizate prin intermediul unor mici secvente de aa (8-15) rezultate in urma plicaturarii Vα si Vβ. Aceste segmente sunt situate in varful plicaturilor si protruzioneaza adanc in cavitate, realizand legaturi cu Ag prin potrivire de forma sau complementaritate => ele se numesc CDR (regiuni determinante ale complementaritatii)
domeniile variabile Vα, Vβ
circular prin plicaturare
plicaturile exista prin intermediul celor 3 punti disulfurice intradomeniu
secventele din varful plicaturilor sunt doar ele responsabile de contactul cu Ag (8-15 aa). Ele se numesc CDR
pe fiecare domeniu exista 3 CDR. Ele constituie paratopul
restul secventelor = zona scheletala (FR - framework regions)
recunoasterea Ag se face prin stabilirea de contacte diferentiate intre CDR si complexul MHC - epitop
LT recunosc doar Ag care sunt prezentate pe suprafata APC
APC expun prin moleculele MHC un epitop
CDR1 - CDR2 angajeaza legaturi NUMAI cu moleculele MHC, recunoscand din acestea doar domeniile polimorfe (MHC I - α1,α2, MHC II - α1, β1)
CDR3 sunt singurele care asigura legaturi cu epitopul prezentat
e recunoscut atat epitopul, cat si prezentatorul acestuia, deci se realizeaza o recunoastere Ag asociativa intrareceptoriala (1 receptor - 2 molecule recunoscute)
domeniile constante Cα, Cβ
portiunea din segmentul extracelular al TCR intre domeniile intern si membranar = zona balama
in aceasta portiune (ZB) lanturile α si β se asociaza intre ele prin punti disulfurice => heterodimerul
ea e portiunea din TCR dotata cu maximum de flexibilitate. In jurul ZB TCR executa in mod continuu miscari de baleiere, care favorizeaza recunoasterea Ag (contactul cu complexul MHC - epitop prezentat pe suprafata APC)
b. segmentul transmembranar
constituit din 22-25 aa
c. segmentul intracitoplasmatic
este extrem de scurt - 5-12 aa
Functiile TCR
realizeaza recunoasterea Ag
genereaza semnale activatoare care apar secundar recunoasterii Ag
NU poate realiza transmisia sau transductia semnalelor catre sistemele enzimatice din profunzime. Ea se realizeza prin a doua componenta a complexului TCR-CD3, adica prin CD3
CD3
complex pentameric, format din 5 lanturi:
3 lanturi scurte si groase care prezinta segmente intracitoplasmatice destul de reduse (notate γ, δ, ε). Au GM de aproximativ 21-25kda si sunt elaborate dupa gene prezente pe cromozomul 11
la cele 3 lanturi scurte si groase se asociaza 2 lanturi foarte lungi si efilate care cel mai frecvent sunt identice intre ele (notate ℓℓ, au GM de 16kda, fiind elaborate dupa codul unor gene aflate pe cromozomul 1)
cele 5 lanturi se asociaza intre ele prin punti disulfurice si se asociazi la TCR
complexul heptameric TCR-CD3
CD3 trimite semnalele activatoare catre lanturile ℓ, ele avand acces la sistemele enzimatice de profunzime
CD3 fixeaza localizarea membranara a unor enzime foarte importante pentru activarea metabolica a LT. Ea se face la nivelul unor secvente mici de aa prezente in portiunea intracitoplasmatica a tuturor lanturilor CD3 - se numesc ITAM (motive activator imunoregulatorii tirozinice)
b. Coreceptori
CD4
coreceptor de recunoastere Ag
GM - 60kda
elaborat dupa codul unor gene prezente pe Cz 12
distributia: CD4 e distribuit tipic pe suprafata TH
el e considerat marker definitoriu pentru TH
TH = LT - CD4+
e o glicoproteina transmembranara orientata cu capatul N-terminal afara, C-terminal inauntru
exista 3 segmente:
a. segmentul extracelular
organizat in bucle sau domenii
4 bucle diferite intre ele (D1 D2 D3 D4)
E implicat in recunoasterea moleculelor prezentatoare de Ag
Contactele se stabilesc cand LT coopereaza in vederea recunoasterii Ag cu APC, care expun MHC cu epitop
Receptorul recunoaste NUMAI moleculele MHC II, contactandu-l prin D1, NUMAI domeniul monomorf al moleculei MHC II - α2
b. segmentul transmembranar
c. segmentul intracitoplasmatic
este foarte lung
prin el contribuie esential la activarea TH
CD4 se afla in contact fizic cu o enzima (proteintirozinkinaza - PTK1). Varietatea tipica pentru TH e PTK p56lck
p56 - proteina 56kda
lck - titulatura protooncogenei responsabila de sinteza acestei proteinkinaze (kinaza caracteristica leucocitelor)
CD8
glicoproteina transmembranara heterodimerica: 1 lant α si unul β
orientata cu capetele N-terminale afara si cele C-terminale la interior
elaborata dupa codul unor gene de pe Cz 2
particularitate: in segmentul extracelular prezinta cate un domeniu
domeniile sunt pozitionate simetric => conformatie Ig-like
segmentele intracitoplasmatice sunt foarte lungi
CD8 e prezent pe suprafata TC si TS (LT CD8+)
functii realizate diferit prin segmetul extracelular si cel intracitoplasmatic
segmentul extracelular: cooperarea intre TC/TS si APC (cooperarea se face cu ocazie prezentarii si recunoasterii Ag. In timpul cooperarii CD8 recunoaste specific NUMAI moleculele MHC I, angajand legaturi NUMAI cu domeniul monomorf al MHC I - α3). Are rol important in activarea TC/TS
segmentul intracitoplasmatic: se afla in contact cu aceeasi PTK p56lck
Cei 4 receptori (TCR, CD3, CD4, CD8) realizeaza recunoasterea Ag asociativa.
recunoasterea e dublu asociativa:
o recunoastere Ag asociativa intrareceptoriala (realizata de TCR)
o recunoastere Ag asociativa interreceptoriala (recunosc moleculele prezentatoare)
stabilirea unui numar mare de contacte intre moleculele prezentatoare si cele prezentate
LT → leg. cu MHC (5) prin TCR si CD4/CD8
cu Epi (2) prin TCR
DAR ele se realizeaza DOAR cand e recunoscut epitopul
moleculele MHC de regula sunt molecule prezentate NUMAI pe membranele celulare => LT recunosc NUMAI Ag membranare
Ag membranare pot fi de 3 tipuri:
1) Ag prezentate
2) Ag constitutive
3) Ag atasate
LT NU recunosc niciodata Ag atasate (Ac) si Ag constitutive (Ac/NK)
LT recunosc DOAR Ag prezentate in complex cu MHC
recunoasterea Ag de LT este o recunoastere MHC restrictiva
2. Receptori cu rol accesor in activarea LT
CD28
glicoproteina transmembranara homodimerica
GM 45kda
distributie: prezent NUMAI pe suprafata TH/TC si niciodata pe TS
segmentul extracelular: cate o bucla pe domeniu
segmentul intracitoplasmatic: lung sau foarte lung
functie: favorizeaza net cooperarea dintre TH/TC si APC
in timpul cooperarii se stabilesc legaturi intre CD28 si un contraligand (CD80) - prezent NUMAI pe suprafata APC profesionale => semnale activatoare care se trimit catre profunzime, ele contand enorm pentru maturarea functionala a TH/TC
TH produce diverse tipuri de IL
TC produce CK
CD45
glicoproteina transmembranara
GM 100-200kda
pe suprafata tuturor celulelor de origine hematogena (exceptie eritrocitele si trombocitele)
pe suprafata LT e extrem de bine reprezentat (ocupa 10% din suprafata lor membranara)
NU exista ca receptor izolat
El se ataseaza prin punti disulfurice la lantul ℓ al CD3 => CD45 e activat intotdeauna ca urmare a stimularii Ag
Functie enzimatica, e o fosfataza (PTP) care ampreuna cu PTK formeaza un cuplu functional extrem de important
3. Receptorii de adeziune intercelulara
foarte importanti printre altele in cooperarea prin contact intre LT si APC
= cooperare cognitiva
CD2
receptor panT (pe toate LT) si pe suprafata celulelor NK
glicoproteina transmembranara
are GM 50kda
segmentul extracelular prezinta 2 domenii
segmentul intracitoplasmatic este foarte lung
functii: segmentul extracelular - stabilirea de contacte cu un contraligand prezent pe APC (LFA3[CD58]) - contacte prin complementaritate
segmentul intracitoplasmatic - pregatirea activarii LT, se afla in contact fizic cu o enzima PLC (fosfolipaza C)
cand se stabilesc contacte CD2-LFA3, CD2 sufera modificari conformationale ce permit translocarea PLC de la nivelul citoplasmei la nivelul membranei
LT naive = limfocite care in existenta lor NU au intalnit niciodata Ag pentru care au fost programate genetic sa il recunoasca
cuplul de adeziune CD2-LFA3 = cuplul de adeziune de linia intai (primele legaturi dintre APC si LT se stabilesc prin acest cuplu). Afinitatea reciproca CD2-LFA3 e extrem de mare
LFA1
prezent pe LT, LB, NK
2 lanturi α (CD11a) si β (CD18)
segmentul extracelular - 2 domenii (imagine de Ig-like)
segmentul intracitoplasmatic - foarte lung
functie: segmentul extracelular - stabilirea de contacte cu un contraligant prezent pe suprafata APC (din categoria ICAM)
prezent pe suprafata LT, in mod particular pe suprafata LT cu memorie (au intalnit de nenumarate ori Ag pentru care sunt programate sa il recunoasca)
cuplul de adeziune LFA1-ICAM = cuplul de linie a doua (legaturile se stabilesc mai tarziu si sunt instabile o perioada de timp)
Rolul receptorilor
stabilirea de contacte APC-LT pe arii intinse ale membranelor
aceste cupluri de adeziune favorizeaza net prezentarea si recunoasterea Ag pentru ca MHC+Epi si TCR NU sunt pozitionate fata in fata. Astfel ele au timp sa pluteasca pe membrana ti sa vina in contact unul cu altul
LT |
CD3 |
CD4 |
CD8 |
CD28 |
TH |
|
|
|
|
TC |
|
|
|
|
TS |
|
|
|
|