|
|
|
TEHNOLOGII SI INOVARE - TESTE GRILA ORIENTATIVE
1. Prin sistem inTelegem un ansamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat
2. Un sistem se caracterizeaza prin structura, prin funcTiuni si prin insusiri
3. Principalele insusiri ale unui sistem sunt:
a. integralitatea
b. unicitatea
c. diversitatea
4. Principalele insusiri ale unui sistem sunt:
a. convexitatea
b. autostabilizarea
c. concavitatea
5. Principalele insusiri ale unui sistem sunt:
a. dispersia
b. focalizarea
c. autoorganizarea
6. Principalele insusiri ale unui sistem sunt:
a. ierarhizarea
b. dispersia
c. unicitatea
7. Structura macrosistemului tehnologic este alcatuita din:
a. tehnologiile generale
b. tehnologiile simple
c. tehnologiile complexe
8. Structura macrosistemului tehnologic este alcatuita din:
a. tehnologiile convexe
b. tehnologiile aplicative
c. tehnologiile conexe
9. Structura macrosistemului tehnologic este alcatuita din:
a. produsele realizate
b. produsele vandute
c. produsele exportate
10. Teoria sistemelor permite inTelegerea interacTiunii intre diferite parTi constructive ale sistemului economic si a sistemului tehnologic
11. Tehnologia industriala reprezinta totalitatea cunostinTelor despre metodele si mijloacele de prelucrare a materiilor prime in procesul de producTie al intreprinderilor industriale.
12. Procesul de producTie sau sistemul de producTie reprezinta totalitatea activitaTilor unei
intreprinderi industriale desfasurata cu scopul realizarii unor produse finite.
13. Procesul tehnologic este definit in forma generala ca: ansamblul complex, de cunostinte, utilaje si proceduri organizat in scopul de a realiza un anumit produs pornind de la anumite materii prime.
14. Succesiunea in timp si spaTiu a operaTiilor unitare parcurse de catre materia prima in curs de transformare poarta numele de flux tehnologic
15. Timpul necesar pentru ca materiile prime sa parcurga toate operaTiile procesului tehnologic constituie:
a. timpul operaTional
b. timpul de baza
c. ciclul de fabricaTie
16. Materia prima se defineste ca fiind orice material sau forma de energie care intra intr-un:
a. proces de transformare
b. proces tehnologic
c. proces de modificare
17. Produsele care constituie obiectivul procesului de producTie sunt: produsele principale
18. In funcTie de gradul de prelucrare si de destinaTie produsele principale ale unui proces
tehnologic se subclasifica in:
a. produse intermediare
b. semifabricate
c. produse complexe
19. In funcTie de gradul de prelucrare si de destinaTie produsele principale ale unui proces
tehnologic se subclasifica in:
a. produse de baza
b. produse simple
c. produse brute
20. In funcTie de gradul de prelucrare si de destinaTie produsele principale ale unui proces
tehnologic se subclasifica in:
a. produse finite
b. produse simple
c. produse complexe
21. Clasificarea tehnologiilor dupa tipul transformarilor include:
a. tehnologiile neconvenTionale
b. tehnologiile convenTionale
c. tehnologiile de transformare
22. Clasificarea tehnologiilor dupa tipul transformarilor include:
a. tehnologiile complementare
b. tehnologiile auxiliare
c. tehnologiile de prelucrare
23. Clasificarea proceselor tehnologice in funcTie de scopul urmarit include:
a. procesele tehnologice de baza
b. procesele tehnologice independente
c. procesele tehnologice interdependente
24. Clasificarea proceselor tehnologice in funcTie de scopul urmarit include:
a. procesele tehnologice deterministe
b. procesele tehnologice auxiliare
c. procesele tehnologice stochastice
25. Clasificarea proceselor tehnologice in funcTie de scopul urmarit include:
a. procesele tehnologice comandate
b. procesele tehnologice necomandate
c. procesele tehnologice de deservire
26. Clasificarea tehnologiilor dupa nivelul de dezvoltare tehnologica include:
a. tehnologiile nucleare
b. tehnologiile termo-electrice
c. tehnologiile emergente
27. Clasificarea tehnologiilor dupa nivelul de dezvoltare tehnologica include:
a. tehnologiile evolutive
b. tehnologiile disipative
c. tehnologiile non-disipative
28. Clasificarea tehnologiilor dupa nivelul de dezvoltare tehnologica include:
a. tehnologiile simple
b. tehnologiile complexe
c. tehnologiile mature
29. Clasificarea tehnologiilor dupa nivelul de dezvoltare tehnologica include:
a. tehnologiile de prelucrare
b. tehnologiile in declin
c. tehnologiile de asamblare
30. Criteriul de baza pentru aprecierea eficienTei automatizarii il constituie:
a. timpul de recuperare a cheltuielilor efectuate pentru casarea utilajelor uzate
b. timpul de recuperare a cheltuielilor efectuate pentru achiziTionarea de utilaje noi
c. timpul de recuperare a investiTiilor efectuate pentru automatizare
31. Clasificarea tehnologiilor dupa flexibilitate ia in considerare capacitatea proceselor de fabricaTie de a se adapta la volume diferite de producTie.
32. Clasificarea tehnologiilor dupa flexibilitate ia in considerare capacitatea proceselor de fabricaTie de a se adapta _____ _______ ______ ______________ la o innoire a produselor.
33. Clasificarea tehnologiilor dupa flexibilitate ia in considerare capacitatea proceselor de fabricaTie de a adapta mijloace de productie diferite la fabricarea aceluiasi produs
34. Din punct de vedere al flexibilitaTii tehnologiile se pot clasifica in urmatoarele categorii:
a. sisteme cu flexibilitate naturala
b. sisteme cu flexibilitate limitata
c. sisteme cu flexibilitateextinsa
35. Din punct de vedere al flexibilitaTii tehnologiile se pot clasifica in urmatoarele categorii:
a. sisteme rigide de tip plan
b. sisteme rigide de tip reglementat
c. sisteme rigide de tip spaTial
36. Din punct de vedere al flexibilitaTii tehnologiile se pot clasifica in urmatoarele categorii:
a. sisteme rigide de tip determinist
b. sisteme rigide de tip stochastic
c. sisteme rigide de tip automatizat.
37. Din punct de vedere al flexibilitaTii tehnologiile se pot clasifica in urmatoarele categorii:
a. sisteme cu flexibilitate globala
b. sisteme cu flexibilitate artificiala
c. sisteme cu flexibilitate limitata
38. Indicatorii tehnico-economici sunt definiTi ca expresii numerice cu ajutorul carora se
caracterizeaza modul de desfasurare a proceselor de producTie
39. BilanTurile de materiale intocmite pentru parTi din procesul tehnologic se numesc
bilanturi partiale
40. BilanTul intocmit pentru tot procesul tehnologic se numeste bilant total sau bilant global.
41. BilanTurile de materiale si energie descriu in mod CANTITATIV un proces tehnologic.
42. Consumul specific este reprezentat dintr-un numar care ne arata cantitatea dintr-o
materie prima data necesara pentru obTinerea unei unitaTi de produs principal.
43. Dupa materia prima la care se refera se disting consumuri specifice pentru:
a. materii prime principale
b. materii prime exportate
c. materii prime importante
44. Dupa materia prima la care se refera se disting consumuri specifice pentru:
a. materii prime ieftine
b. materii prime auxiliare
c. materii prime scumpe
45. Dupa materia prima la care se refera se disting consumuri specifice pentru:
a. energie, petrol, utilitaTi
b. energie, lemn, utilitaTi
c. energie, apa, utilitaTi
46. Consumul specific teoretic reprezinta limita minima de consum pentru realizarea
unui produs
47. Consumul specific normat reprezinta __________ ____________ admisa de consum pentru realizarea unui produs
48. Conversia este definita ca fiind procentul din materia prima care sufera transformari
la o parcurgere a fluxului tehnologic
49. Indicatorii de utilizare exprima prin valori numerice modul in care sunt exploatate utilajele
50. Indicatorii de utilizare pot fi:
a. indicatori de utilizare minima
b. indicatori de utilizare maxima
c. indicatori de utilizare intensiva
51. Indicatorii de utilizare pot fi:
a. indicatori de utilizare speciali
b. indicatori de utilizare specifici
c. indicatori de utilizare extensiva
52. Uzura morala reprezinta invechirea unui utilaj prin comparaTie cu un utilaj similar mai nou, care are indicatori tehnico - economici superiori
53. Efectele uzurii fizice se pot atenua prin operaTiile de intretinere
54. Calitatea se defineste ca fiind ansamblul de proprietati si caracteristici
ale unui produs sau serviciu care ii permit acestuia sa satisfaca nevoile explicite sau implicite ale utilizatorilor
55. FuncTiile produsului sunt:
a. funcTia principala
b. funcTia determinista
c. funcTia aleatoare
56. FuncTiile produsului sunt:
a. funcTiile numerice
b. funcTiile auxiliare
c. funcTiile exterioare
57. FuncTiile produsului sunt:
a. funcTiile interne
b. funcTiile externe
c. funcTiile de vanzare
58. FuncTiile produsului sunt:
a. funcTiile inutile
b. funcTiile interne
c. funcTiile externe
59. FuncTiile produsului sunt evaluate prin intermediul caracteristicilor produsului
60. Ingineria valorii este o metoda tehnico-economica de analiza a modului de concepTie,
proiectare si execuTie a unui produs
61. Ingineria valorii este o metoda care consta intr-o serie de procedee si sisteme orientate catre realizarea funcTiilor necesare ale produsului cu un cost minim, fara diminuarea calitaTii, fiabilitaTii si performanTelor produsului.
62. Ingineria valorii a fost elaborata in anul 1950 in Statele Unite ale Americii de catre economistul L. D. Miles
63. Metoda "zero-defecte" este o metoda care isi propune:
a. sa elimine ulterior defectele printr-un control riguros al produselor realizate
b. sa diminueze semnificativ numarul defectelor
c. sa evite apariTia defectelor
64. Fiabilitatea se defineste ca fiind probabilitatea ca produsul sa indeplineasca funcTia pentru care a fost creat ____________ ___________, un anumit interval de timp.
65. Sistemul calitaTii totale este definit de standardele ISO 9000, ca ansamblu de structuri
organizatorice, responsabilitaTi, proceduri-procedee si resurse, pentru punerea in aplicare a managementului calitatii
66. Lucrarile de intreTinere (mentenanTa) corespunzatoare maresc probabilitatea ca produsul sa nuse defecteze.
67. In domeniul industrial, inovarea s-a impus datorita unor restricTii dintre care menTionam:
a. nevoia imperativa de a dezvolta sau pastra poziTia ocupata de intreprindere pe piaTa
b. nevoia imperativa de a informatiza sau pastra poziTia ocupata de intreprindere pe piata
c. nevoia imperativa de a restructura sau pastra poziTia ocupata de intreprindere pe piaTa
68. In domeniul industrial, inovarea s-a impus datorita unor restricTii dintre care menTionam:
a. cererea pieTii de a-si moderniza producTia
b. cererea pieTii de a-si mari producTia
c. cererea pieTii de a-si diversifica producTia
69. In domeniul industrial, inovarea s-a impus datorita unor restricTii dintre care menTionam:
a. obligativitatea de a cunoaste normativele impuse de guvern, legislaTie, cerinTe sociale
b. obligativitatea de a se alinia la normative impuse de guvern, legislaTie, cerinTe sociale
c. obligativitatea de a contribui la normative impuse de guvern, legislaTie, cerinTe sociale
70. In domeniul industrial, inovarea s-a impus datorita unor restricTii dintre care menTionam:
a. nevoia de a face faTa unei scaderi a materiilor prime
b. nevoia de a face faTa absenTei materiilor prime
c. nevoia de a face faTa importurilor de materii prime
71. In domeniul industrial, inovarea s-a impus datorita unor restricTii dintre care menTionam:
a. nevoia de a face faTa scumpirii materiilor prime
b. nevoia de a face faTa excesului de materii prime
c. nevoia de a face faTa necesarului de materii prime
72. Creativitatea reprezinta capacitatea de a identifica noi legaturi intre elemente (obiecte,
evenimente, legi) aparent fara legatura intre ele.
73. Inovarea se defineste ca fiind transferul unei noi idei sau a unui nou concept pana la stadiul final al unui nou produs, proces sau activitate de service acceptate de piaTa
74. Din punct de vedere al obiectului se disting urmatoarele tipuri de inovare tehnologica:
a. inovare de detaliu
b. inovare de ansamblu
c. inovare de produs
75. Din punct de vedere al obiectului se disting urmatoarele tipuri de inovare tehnologica:
a. inovare de succes
b. inovare de performanTa
c. inovare de process
76. Dupa gradul de intensitate tehnologica deosebim inovaTii:
a. de perspectiva
b. complexe
c. de ameliorare
77. Dupa gradul de intensitate tehnologica deosebim inovaTii:
a. de adaptare
b. simple
c. complexe
78. Dupa gradul de intensitate tehnologica deosebim inovaTii:
a. autohtone
b. externe
c. de ruptura
79. InovaTiile de ruptura sunt cele care schimba total sistemul pornind de la alte principii, ceea ce le permite obTinerea unor performanTe net superioare
80. Inovarea de fond este o sinteza a unor noi tehnologii
81. Nisele comerciale reprezinta recombinarea de elemente cunoscute pentru a crea ceva
nou solicitat pe piaTa
82. InovaTia curenta se refera la imbunataTirea unui produs EXISTENT.
83. InovaTia revoluTionara se refera la schimbarea modului de realizare, cu pastrarea funcTiei si clientelei
84. Competitivitatea se defineste ca fiind CAPACITATEA de a infrunta concurenTa
85. Prognoza se defineste ca fiind evaluarea probabila, stabilita in mod stiinTific a evoluTiei calitative si cantitative a unui domeniu intr-un interval de timp
86. Dupa domeniul pe care il abordeaza prognoza deosebim:
a. prognoza tehnologica
b. prognoza simplex
c. prognoza stochastica
87. Resursele indispensabile oricarei activitaTi economice sunt:
a. apa si curentul electric
b. energia si curentul electric
c. energia si apa
88. Apa industriala mai puTin tratata este utilizata in procese de racire
89. Apa industriala dedurizata este apa din care s-au eliminat ionii de CALCIU si de MAGNEZIU
90. Apa industriala deionizata este apa din care s-au eliminat SARURILE
91. Gradul de recirculare al apei are valori diferite de la un proces tehnologic la altul fiind cuprinse intre:
a. 0-97%
b. 0-98%
c. 0-99%
92. Raportul dintre apa recirculata si necesarul de apa determina gradul de recirculare interna a apei.
93. Fluxul tehnologic de tratare a apelor potabile conTine urmatoarele faze: decantare, filtrare,
degazare, coagulare, filtrare, STERILIZARE
94. Epurarea mecanica a apelor reziduale se poate realiza prin:
a. decantare
b. filtrare
c. decantare si filtrare
95. Epurarea chimica a apelor reziduale se poate realiza prin:
a. coagulare
b. sterilizare
c. coagulare si sterilizare
96. Epurarea biologica a apelor reziduale se poate realiza prin:
a. saruri biodegradabile
b. oxizi biodegradabili
c. biofiltrare
97. Trecerea energiei dintr-o forma in alta se face intotdeauna cu un randament SUBUNITAR
98. Dupa cantitatea disponibila pe plan mondial, resursele de energie primara sunt:
a. insuficiente
b. suficiente
c. epuizabile
99. Dupa cantitatea disponibila pe plan mondial, resursele de energie primara sunt:
a. limitate
b. nelimitate
c. inepuizabile
100. LanTurile de transformari energetice reprezinta sirul de transformari energetice pornind de la sursa de energie PRIMARA pana la energia SECUNDARA dorita
101. Energia termica este energia care determina miscarea ATOMILOR si MOLECULELOR din care sunt alcatuite corpurile
102. Energia mecanica este energia pe care o poseda corpurile aflate in MISCARE
103. Energia electrica consta in existenTa unui CAMP care poate determina apariTia
unor curenTi electrici
104. Dupa disponibilitatea de tehnologii de valorificare a surselor de energie primara distingem:
a. surse convenTionale
b. surse epuizabile
c. surse inepuizabile
105. Dupa disponibilitatea de tehnologii de valorificare a surselor de energie primara distingem:
a. surse neconvenTionale
b. surse eoliene
c. surse geotermice
106. Formele de energie cele mai solicitate de economie sunt:
a. energia hidraulica
b. energia solara
c. energia termica
107. Dupa disponibilitatea de tehnologii de valorificare a surselor de energie primara distingem:
a. energia solara
b. energia eoliana
c. energia mecanica
108. Dupa disponibilitatea de tehnologii de valorificare a surselor de energie primara distingem:
a. energia valurilor si a mareelor
b. energia geotermica
c. energia luminoasa
109. Dupa modul in care este utilizat aburul la nivelul turbinei distingem urmatoarele tipuri de
termocentrale pe abur:
a. termocentrala cu condensaTie pura
b. termocentrala cu condensaTie orizontala
c. termocentrala cu condensaTie verticala
110. Dupa modul in care este utilizat aburul la nivelul turbinei distingem urmatoarele tipuri de
termocentrale pe abur:
a. termocentrala cu canal de aducTiune
b. termocentrala fara canal de aducTiune
c. termocentrala cu termoficare
111. Dupa modul in care este utilizat aburul la nivelul turbinei distingem urmatoarele tipuri de
termocentrale pe abur:
a. termocentrale cu lac de acumulare
b. termocentrale fara lac de acumulare
c. termocentrale cu prize
112. In energetica nucleara se foloseste energia termica degajata in urma reacTiilor de
FISIUNE a nucleelor unor elemente grele de tip uranium
113. Centralele hidroelectrice sunt instalaTii care transforma energia POTENTIALA a caderilor de apa in energie electrica.
114. Hidrocentralele utilizeaza o materie prima:
a. epuizabila
b. scumpa
c. inepuizabila
115. La ora actuala, in Romania, hidrocentralele produc energia electrica la cel mai:
a. mare cost
b. scazut cost
c. la un cost mediu
116. In costul de producTie al unei construcTii noi, materialele au o pondere de:
a. 60%
b. 70%
c. 80%
117. Industria materialelor de construcTii este un participant ACTIV la transportul de tehnologie
Orizontal
118. Cresterea producTiei de materiale de construcTii este posibila in Tara noastra pentru ca dispunemde o baza de MATERII PRIME indigene de buna calitate, iar BAZA TEHNICA se apropie de nivelul Tarilor avansate.
119. Cimentul este un LIANT HIDRAULIC care se prezinta ca o pulbere foarte fina obTinuta prin
macinarea de clincherului de ciment.
120. In literatura tehnica de specialitate se precizeaza ca cimentul se fabrica prin proces tehnologic
pe cale:
a. uscata
b. mecanica
c. automata
121. In literatura tehnica de specialitate se precizeaza ca cimentul se fabrica prin proces tehnologic pe cale:
a. simpla
b. complexa
c. umeda
122. In literatura tehnica de specialitate se precizeaza ca cimentul se fabrica prin proces tehnologic
pe cale:
a. semiuscata
b. semimecanizata
c. semiautomata
123. In literatura tehnica de specialitate se precizeaza ca cimentul se fabrica prin proces tehnologic pe cale:
a. complexa
b. mixta
c. semiumeda
124. ObTinerea CLINCHERULUI constituie etapa principala a fluxului tehnologic de fabricare a
Cimentului
125. ObTinerea clincherului ridica o serie de probleme majore, dintre care cele mai importante sunt cele legate de consumul foarte mare de COMBUSTIBIL si de POLUARE A MEDIULUI
126. In funcTie de raportul intre materiile prime, compoziTia acestora, temperatura si timpul de staTionare in cuptorul de clincherizare se pot fabrica mai multe tipuri de ciment. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
a. portland
b. austral
c. boreal
127. In funcTie de raportul intre materiile prime, compoziTia acestora, temperatura si timpul de staTionmare in cuptorul de clincherizare se pot fabrica mai multe tipuri de ciment. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
a. lent
b. semilent
c. rapid
128. In funcTie de raportul intre materiile prime, compoziTia acestora, temperatura si timpul de staTionmare in cuptorul de clincherizare se pot fabrica mai multe tipuri de ciment. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
a. inferior
b. hidrotehnic
c. superior
129. In funcTie de raportul intre materiile prime, compoziTia acestora, temperatura si timpul de staTionare in cuptorul de clincherizare se pot fabrica mai multe tipuri de ciment. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
a. montan
b. special
c. marin
130. In funcTie de raportul intre materiile prime, compoziTia acestora, temperatura si timpul de staTionmare in cuptorul de clincherizare se pot fabrica mai multe tipuri de ciment. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
a. umed
b. rutier
c. semiumed
131. In funcTie de raportul intre materiile prime, compoziTia acestora, temperatura si timpul de staTionmare in cuptorul de clincherizare se pot fabrica mai multe tipuri de ciment. Cele mai
frecvente sunt urmatoarele:
a. de mina
b. de cariera
c. de sonda
132. Cimenturile speciale conTin OXID DE BARIU si ALUMINIU si pot fi utilizate pentru construirea izolaTiei reactoarelor nucleare din centralele atomoelectrice
133. Ca ramura a producTiei materiale, industria construcTiilor realizeaza cladirile care reprezinta ACTIVE pentru toate celelalte domenii de activitate industriala
134. Produsul industriei construcTiilor are caracter STATIC, determinat de amplasarea
obiectivului in funcTie de destinaTia lui.
135. Tipizarea constructiva asigura construcTiilor industriale o utilizare raTionala a:
a. utilajelor
b. instalaTiilor
c. terenului
136. Tipizarea tehnologica Tine cont de funcTionarea:
a. instalaTiilor de climatizare
b. instalaTiilor de incalzire
c. cladirilor
137. Betoanele sunt materiale compozite, conglomerate artificiale obTinute prin intarirea unui
amestec iniTial plastic realizat din CIMENT, APA SI AGREGATE din clasa granulometrica 7-30mm.
138. Agregatele sunt materiale de umplutura, conglomerate INERTE din punct de vedere chimic.
139. Calitatea betonului este influenTata de originea:
a. cimentului
b. nisipului
c. agregatelor
140. Mortarele, sunt materiale de construcTii utilizate pentru LEGATURA diferitelor elemente de
construcTie si pentru ACOPERIREA materialelor de baza.
141. In mortare se adauga materiale TERMOACTIVE pentru a se li se asigura o calitate superioara.
142. Petrolul este o roca LICHIDA, VASCOASA, constrand intr-un amestec complex de hidrocarburi gazoase, lichide si solide.
143. Industria petrolului cuprinde trei etape succesive de valorificare, dintre care menTionam:
a. extractia titeiului
b. extracTia motorinei
c. extracTia benzinei
144. Industria petrolului cuprinde trei etape succesive de valorificare, dintre care menTionam:
a. industria materialelor de construcTii
b. industria maselor plastice
c. industria petrochimica
145. Industria petrolului cuprinde trei etape succesive de valorificare, dintre care menTionam:
a. valorificarea titeiului sub forma de fracTiuni petroliere cu utilitate energetica
b. valorificare TiTeiului sub forma de fracTiuni petroliere cu utilitate termica
c. valorificare TiTeiului sub forma de fracTiuni petroliere cu utilitate electrica
146. OperaTia de sapare a sondei poarta numele de ______ ________
147. Exista diverse tipuri de foraj dintre care menTionam:
a. de explorare
b. de aducTiune
c. de intervenTie
148. Exista diverse tipuri de foraj dintre care menTionam:
a. de transport
b. de adancime
c. de exploatare
149. In funcTie de modul cum este antrenata sapa de foraj, se disting mai multe metode de foraj, dintre care cele mai importante sunt:
a. metoda sincrona
b. metoda asincrona
c. metoda rotary
150. In funcTie de modul cum este antrenata sapa de foraj, se disting mai multe metode de foraj, dintre care cele mai importante sunt:
a. metoda turbobur
b. metoda directa
c. metoda indirecta
151. In funcTie de modul cum este antrenata sapa de foraj, se disting mai multe metode de foraj, dintre care cele mai importante sunt:
a. metoda simplex
b. metoda electrobur
c. metoda inversa
152. OperaTia de forare se incheie atunci cand puTul sapat a traversat zacamantul de TiTei si a fost tubat pe toata:
a. lungimea sa
b. suprafaTa sa
c. adancimea sa
153. Pentru a cunoaste structura geologica a stratelor pe care le strabate puTul se executa:
a. caroiaje
b. marcaje
c. carotaje
154. In prezent carotajul se face in principal prin analiza DETRITUNULUI adus la suprafaTa de noroiul de foraj ca si prin analiza gazelor conTiunte de noroi.
155. Metodele principale de refacere a presiunii in cazul extracTiei secundare a TiTeiului sunt:
a. combustia interna
b. combustia externa
c. combustia subterana
156. Metodele principale de refacere a presiunii in cazul extracTiei secundare a TiTeiului sunt:
a. pomparea de gaze naturale
b. pomparea de gaze lichefiate
c. pomparea de apa
157. Prin distilarea fracTionata (distilare atmosferica) a petrolului in rafinarie se obTin urmatoarele produse:
a. benzen
b benzina
c. acetona
158. Prin distilarea fracTionata (distilare atmosferica) a petrolului in rafinarie se obTin urmatoarele produse:
a. gaze naturale
b. gaze lichefiate
c. gaz
159. Prin distilarea fracTionata (distilare atmosferica) a petrolului in rafinarie se obTin urmatoarele produse:
a. parafine
b. uleiuri minerale brute
c. motorina
160. Prin distilarea fracTionata (distilare atmosferica) a petrolului in rafinarie se obTin urmatoarele produse:
a. bitum
b. pacura
c. uleiuri de ungere
161. Fluxul tehnologic al unei rafinarii de petrol cuprinde urmatoarele etape:
a. distilare controlata
b. distilare superioara
c. distilare atmosferica
162. Fluxul tehnologic al unei rafinarii de petrol cuprinde urmatoarele etape:
a. cracare analitica
b. cracare catalitica
c. cracare completa
163. Fluxul tehnologic al unei rafinarii de petrol cuprinde urmatoarele etape:
a. distilare analitica
b. distilare completa
c. distilare in vid
164. Cracarea este un PROCES CHIMIC, in urma caruia moleculele lungi "se rup" in alte molecule mai scurte, exacte ceea ce este necesar pentru a trece de la motorina sau pacura la benzina.
165. Din procesul de cracare rezulta, alaturi de benzina:
a. gaze naturale
b. gaze lichefiate
c. gaze de cracare
166. Procedeele industriale de reformare catalitica a benzinelor s-au dezvoltat din necesitatea de a transforma benzinele de distilare primara cu cifre octanice mici in BENZINE SUPERIOARE
167. Capacitatea antidetonanta a unei benzine se exprima prin CIFRA OCTANICA.
168. Industria petrochimica produce in principal MASE PLASTICE, obTinute prin polimerizarea unor monomeri vinilici.
169. In funcTie de modul in care se comporta la incalzire, materialele plastice se clasifica in:
a. materiale izoplastice
b. materiale termoplastice
c. materiale fonoplastice
170. In funcTie de modul in care se comporta la incalzire, materialele plastice se clasifica in:
a. materiale electroplastice
b. materiale izolatoare
c. materiale termorezistente
171. O problema foarte importanta a unui combinat petrochimic o constituie valorificarea deplina a MATERIILOR PRIME in condiTii optime.
172. In prezent, tehnologiile de extracTie a TiTeiului evolueaza pe urmatoarele direcTii principale:
a. extinderea exploatarilor "off shore", pe platformele marine continentale
b. extinderea exploatarilor "off shore", pe platformele marine adiacente
c. extinderea exploatarilor "off shore", pe platformele marine indepartate
173. In prezent, tehnologiile de extracTie a titeiului evolueaza pe urmatoarele direcTii principale:
a. punerea in exploatare a unor zacaminte situate la adancimi foarte mari, de ordinul a peste 3000 de metri
b. punerea in exploatare a unor zacaminte situate la adancimi foarte mari, de ordinul a peste 4000 de metri
c. punerea in exploatare a unor zacaminte situate la adancimi foarte mari, de ordinul a peste 5000 de metri
174. In prezent, tehnologiile de extracTie a TiTeiului evolueaza pe urmatoarele direcTii principale:
a. dezvoltarea puternica a tehnologiile de extracTie secundara
b. dezvoltarea puternica a tehnologiile de extracTie principala
c. dezvoltarea puternica a tehnologiile de extracTie mixta
175. Industria petrochimica va evolua in sensul producerii de materiale plastice care sa raspunda mai bine solicitarilor de tip MECANIC si care, in acelasi timp , sa fie usor reciclabile si chiar BIODEGRADABILE.
176. Tehnologiile neconvenTionale:
a. maresc viteza de desfasurare a proceselor tehnologice
b. micsoreaza viteza de desfasurare a proceselor tehnologice
c. nu influenTeaza viteza de desfasurare a proceselor tehnologice
177. Tehnologiile neconvenTionale:
a. maresc numaruls de faze tehnologice
b. nu influenTeaza numarul de faze tehnologice
c. micsoreaza numarul de faze tehnologice
178. Tehnologiile neconvenTionale:
a. micsoreaza consumurile de materiale si energie
b. maresc consumurile de materiale si energie
c. nu influenTeaza consumurile de materiale si energie
179. Tehnologiile neconvenTionale:
a. influenTeaza calitatea produselor
b. imbunataTesc calitatea produselor
c. nu influenTeaza calitatea produselor
180. La tehnologiile neconvenTionale energia de prelucrare se aplica:
a. dispersat
b. concentrat
c. continuu in timp
181. La tehnologiile neconvenTionale energia de prelucrare se aplica:
a. in impulsuri de scurta durata
b. in impulsuri alternative
c. in impulsuri de foarte scurta durata
182. Materialele compozite sunt materiale cu proprietaTi:
a. izotrope
b. anizotrope
c. omogene
183. Materialele compozite sunt materiale noi cu proprietaTi SUPERIOARE sau imbinari de
diferite proprietati
184. Materialele compozite sunt materiale compuse, alcatuite in general dintr-o MATRICE
(baza) si o armatura constituita din fire, fibre sau pulberi.
185. In funcTie de materialul de baza, materialele compozite pot fi:
a. anorganice
b. minerale
c. organice
186. In funcTie de materialul de baza, materialele compozite pot fi:
a. cu matrice metalica
b. cu matrice nemetalica
c. cu matrice mixta
187. In funcTie de materialul de baza, materialele compozite pot fi:
a. ceramice
b. plastice
c. metalice
188. Materialele compozite ceramice sunt caracterizate prin proprietaTi intrinseci deosebite, datorate in principal legaturilor interatomice. Dintre aceste proprietaTi menTionam:
a. rezistenTa mecanica mare la temperaturi ridicate
b. rezistenTa mecanica mare la temperaturi scazute
c. rezistenTa mecanica mare la variaTii mari de temperature
189. Materialele compozite ceramice sunt caracterizate prin proprietaTi intrinseci deosebite, datorate
in principal legaturilor interatomice. Dintre aceste proprietaTi menTionam:
a. rezistenTa la rupere mai mare ca a otelului
b. rezistenTa la rupere mai mare ca a fontei
c. rezistenTa la rupere mai mare ca a magneziului
190. Materialele compozite ceramice sunt caracterizate prin proprietaTi intrinseci deosebite, datorate
in principal legaturilor interatomice. Dintre aceste proprietaTi menTionam:
a. densitate mare, instabila la cresterea temperaturii
b. densitate mare, stabila la cresterea temperaturii
c. densitate medie, stabila la cresterea temperaturii
191. Materialele compozite ceramice sunt caracterizate prin proprietaTi intrinseci deosebite, datorate
in principal legaturilor interatomice. Dintre aceste proprietaTi menTionam:
a. modulul de elasticitate inferior oTelului
b. modulul de elasticitate superior otelului
c. modulul de elasticitate superior fontei
192. Fibrele carbon au o rezistenTa la rupere superioara oTelului de:
a. 10 ori mai mare
b. 12 ori mai mare
c. 14,5 ori mai mare
193. In etapa actuala, intreaga industrie prezinta "SINDROMUL USURARII care a generat materiale mai usoare, vehicule mai usoare, consumuri energetice mai mici, confort sporit, poluare redusa, satisfacTii depline.
194. Tehnologia nondisipativa de resurse naturale presupune masuri cum sunt:
a. reducerea ponderii industriilor mecanice specializate excesiv
b. reducerea ponderii industriilor liniare specializate excesiv
c. reducerea ponderii industriilor mecanice, liniare si specializate excesiv
195. Tehnologia nondisipativa de resurse naturale presupune masuri cum sunt:
a. schimbarea bazei energetice prin aplicarea tehnologiilor adiacente de producere a energiei
b. schimbarea bazei energetice prin aplicarea tehnologiilor convenTionale de producere a energiei
c. schimbarea bazei energetice prin aplicarea tehnologiilor neconvenTionale de producere a energiei
196. Tehnologia nondisipativa de resurse naturale presupune masuri cum sunt:
a. extinderea rezultatelor cercetarilor de biotehnologie
b. extinderea si aplicarea rezultatelor cercetarilor de biotehnologice
c. aplicarea rezultatelor cercetarilor de biotehnologie
197. Tehnologia nondisipativa de resurse naturale presupune masuri cum sunt:
a. transformarea materiilor prime in resursa indispensabila a economiei moderne
b. transformarea materialelor compozite in resursa indispensabila a economiei moderne
c. transformarea informaTiilor in resursa indispensabila a economici moderne
198. In cadrul unui proces tehnologic nu se utilizeaza intreaga energie disponibila. Resursele
energetice neutilizate poarta denumirea de RESURSE ENERGETICE SECUNDARE
199. Cogenerarea reprezinta un procedeu tehnic de producere combinata de ENERGIE ELECTRICA si CALDURA care se realizeaza prin utilizarea caldurii aburului care s-a destins pana la un anumit nivel intr-o turbina cu contrapresiune sau cu prize regretabile si condensaTie
200. Magnetohidrodinamica reprezinta un complex de metode, tehnici si instalaTii care transforma CALDURA data de combustibil direct in ENERGIE ELECTRICA
