|
|
|
Rolul managementului in sistemele sociale, in domeniile productiv-economic si cultural
Intr-o anume etapa, intreprinderea a fost caracterizata, in activitatea produc-
tiva generala, ca fiind un "microcosmos al economiei".
In prezent, intreprinderile sunt asezate pe segmente si pozitii diversificate din
punctul de vedere al marimii.
Ceea ce prezinta interes in mod esential este functionarea unitatilor in regi-
mul economiei de piata (privat sau mixt), in conditiile in care programarea macro-
economica, manifestandu-se indicativ, este localizata intr-un plan complementar.
Unele domenii strategice de importanta nationala pot ramane distinct in sfera
actiunii statale.
Schimbarile interne si externe intr-o tara sunt de maxima importanta, atat
pentru piata, cat si pentru capital.
Intreprinderea naste si, respectiv, sustine piata.
In economiile dezvoltate, numeroase companii sunt inglobate in concerne,
trusturi, firme transnationale s.a.
Se constata ca, pe langa functia de productie, intr-o intreprindere exista puter-
nice legaturi interne functionale, care conduc la optimizarea sistemului tehnologic
in ansamblu.
Largirea patrimoniului si a afacerilor determina, practic, un cadru adminis-
trativ, managerial, in care se realizeaza noi combinatii economice.
Justificarea operatiunilor manageriale in context organizational
Activitatile umane de-a lungul timpului si in prezent au fost si sunt orientate
spre producerea de bunuri si servicii.
O astfel de caracteristica, respectiv "orientarea" impune specializarea
activitatilor (actiunilor), planificarea, dirijarea, coordonarea si controlul punctual,
secvential liniar sau neliniar, ori pe ansamblu.
Entitatile organizationale cvasicontinuu cristalizate sunt firmele sau intre-
prinderile de productie si servicii. Acestea sunt dotate cu resurse umane, materiale,
financiare si de cunoastere.
Intre resurse se instituie raporturi, relatii si corespondente.
Administrarea entitatilor organizationale reprezinta reflexia cunoasterii umane
care anima avansul societatii contemporane.
Volumul tot mai larg si complex al operatiilor, activitatilor si actiunilor
firmei impun organizarea si conducerea, respectiv managementul sau adminis-
trarea pentru rationalizare, fezabilitate si eficienta.
Firma este supusa unui proces continuu de supravietuire.
Managementul are rolul de a diagnostica, a identifica probleme si a le rezolva.
Abilitatea manageriala tehnica este capacitatea de a folosi tehnici, metode si
cunostinte, instructiuni, experienta si educatie in procesul muncii si productie.
Abilitatea in plan uman este capacitatea de a discerne munca depusa de
oameni, comunicarea, intelegerea, atitudinile, motivatiile si supunerea sau colabo-
rarea.
Abilitatea conceptuala este capacitatea de intelegere a complexitatii de
ansamblu a firmei, comportamentul si modul de adaptare a acesteia in mediul
productiv-economic.
Intre abilitatile de mai sus este necesar sa se manifeste combinatii, articulari
si compuneri operationale.
