Programul Phare in Romania

Programul Phare in Romania

1. Prezentare generala

Programul Phare este unul din instrumentele de asistenta financiara nerambursabila acordata de Uniunea Europeana tarilor candidate la aderare. Initiat in anul 1989 pentru a sprijini tranzitia la o economie de piata, Programul Phare a fost extins in 1996 la statele candidate din centrul si estul Europei. Prin programul Uniunea Europeana sprijina tarile candidate prin asistenta financiara pentru  dezvoltare institutionala, consolidarea legislatiei necesare asigurarii compatibilitatii cu acquis-ul comunitar, investitii si asigurarea coeziunii economice si sociale.

Uniunea Europeana sprijina Romania prin programul Phare inca din 1991, alocand, in perioada 1991-2001 aproximativ 1,7 miliarde Euro pentru asistenta financiara nerambursabila.

Incepand cu anul 1998, sprijinul PHARE in Romania este alocat in proportie de 70% pentru investitii si de 30% pentru constructie institutionala. Prin "constructie institutionala" se intelege procesul de sprijinire a tarilor candidate de a-si dezvolta structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare dobandirii capacitatii de a pune in aplicare o legislatie armonizata cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.

In cadrul fiecarui program anual Phare se finanteaza proiecte care sa asigure pregatirea Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana, urmarindu-se domeniile prioritare, asa cum sunt acestea identificate in Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de intarire a capacitatii administrative si a capacitatii de asumare a obligatiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar in diferite domenii).

Programul Phare furnizeaza sprijin pentru indeplinirea cerintelor primului criteriu de la Copenhaga, anume stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor.

A doua prioritate, "investitii", imbraca doua forme: investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare necesare pentru a asigura conformitatea cu legislatia comunitara si investitii directe legate de legislatia comunitatilor europene. Alinierea la normele si standardele Uniunii Europene presupune investitii pentru dotarea institutiilor cheie, a caror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuie intarita.

Investitiile in coeziunea economica si sociala impun prin masuri similare celor finantate in statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si al Fondului Social European (FSE). Aceste investitii contribuie la dezvoltarea unei economii de piata functionale si la dezvoltarea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana.

Pe langa aceste prioritati, programul Phare include anual alocari pentru proiecte in cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria si Ungaria, precum si pentru participarea la programele comunitare.

Implementarea programelor Phare se realizeaza in momentul de fata pe baza Ghidului Practic pentru Proceduri Contractuale aplicat contractelor finantate din bugetul general al Uniunii Europene in contextul actiunilor externe (PRAG).

Memorandumurile de Finantare Phare prevad o perioada de implementare a proiectelor de trei ani: in primii doi ani fondurile alocate trebuie contractate, in caz de necontractare fondurile putand fi pierdute, iar cel de-al treilea an este destinat efectuarii platilor, sumele contractate dar neplatite in interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de Finantare putand fi de asemenea pierdute.

Fondurile alocate prin Programele Phare National 2001 si Phare 2001 de cooperare trans-frontaliera Romania-Bulgaria si Romania-Ungaria au insumat 261,89 milioane euro si au fost contractate in procent de 96,9%.

Din bugetul Phare 2002, Romania a beneficiat de o alocare totala de 279 milioane euro, distribuita astfel: 265,5 milioane euro pentru Programul Phare National, 13 milioane euro pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria si 0,5 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

Fondurile Phare alocate Romaniei din bugetul Comunitatii pentru anul 2003 insumeaza 284,5 milioane euro, din care:

265,5 milioane euro pentru Programul Phare National,

11 milioane euro destinate celor doua Programe de cooperare trans-frontaliera, cu Ungaria si Bulgaria

5,6 milioane euro prin Initiativa pentru Frontiera Externa (EBI)

2,885 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

Alocarea prin Programul Phare National 2004 insumeaza 405,3 milioane euro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 21 decembrie 2004.

Perioada de implementare a proiectelor dureaza pana la 30 noiembrie 2007.

Tot la data de 21 decembrie 2004 a fost semnat si Memorandumul de finantare al Programului Phare orizontal pentru Securitate nucleara, prin care au fost alocate Romaniei 1,959 milioane euro.

2. Structura institutionala

In Romania, programul Phare este implementat in cadrul Sistemului de Implementare Descentralizata (SID). In esenta, sistemul implica transferul responsabilitatii administrarii programului (licitatii, contractari si plati) autoritatilor din Romania, dar sub supravegherea Comisiei Europene prin Delegatia sa din Bucuresti.

Ca urmare, potentialii contractanti trebuie sa se orienteze acum catre Autoritatile de Implementare din intreaga tara si cele patru Agentii de Implementare (care se ocupa de licitatii si contractare).

In scopul implementarii programului Phare, in Romania functioneaza urmatoarele structuri:

(a) Fondul National (FN) administreaza fondurile alocate Romaniei. Aparitia FN, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, de care se ocupa Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii Phare (NAO National Authorising Officer) a fost gandita pentru a contribui la cresterea transparentei utilizarii fondurilor, pentru a reduce numarul structurilor paralele insarcinate cu managementul financiar, pentru a evita dispersarea fondurilor, pentru a intari rolul de coordonator al Romaniei in utilizarea fondurilor Phare alocate acesteia si pentru a corela asistenta din partea Uniunii cu co-finantarea provenita de la bugetul national.

(b) Autoritatile de Implementare (ministere / agentii guvernamentale), conduse de un Responsabil de Program (SPO - Senior Programme Officer), raspund de partea tehnica a aplicarii programului, inclusiv monitorizarea implementarii proiectelor si planificarea asistentei. In interiorul fiecarei Autoritati de Implementare functioneaza o Unitate de Implementare a Proiectelor (UIP) cu rol tehnic in coordonarea proiectelor.

(c) In ceea ce priveste organizarea licitatiilor, incheierea contractelor si executarea platilor pentru fiecare program, acestea sunt realizate de catre Agentiile de Implementare (Autoritatile de contractare).

Pentru cea mai mare parte a proiectelor, Agentia de Implementare este Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).

In Romania, OPCP a fost infiintat prin HG 865/1997 si functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice din anul 1998. Atributiile OPCP au fost statuate in Memorandumul de Intelegere semnat de Comisia Europeana si Guvernul Romaniei la 16 iulie 1998. Astfel, OPCP este responsabil cu:

aspectele procedurale si administrative privind bugetul proiectelor;

organizarea si supervizarea licitatiilor;

incheierea si administrarea contractelor;

executarea platilor;

raportarea financiara legata de achizitionarea de servicii, bunuri si lucrari in cadrul programelor Phare.

OPCP executa managementul financiar si administrativ al proiectelor, respectand regulile, reglementarile si procedurile de achizitii descrise in Manualul Sistemului de Implementare Descentralizata (Manualul SID), Ghidul Practic pentru Proceduri Contractuale pentru Phare, Ispa si Sapard pentru proiectele lansate dupa 1 ianuarie 2001 si Ghidul Practic pentru contracte de asistenta externa finantate de Comisia Europeana pentru proiectele lansate dupa 1 iunie 200

OPCP incheie cu Fondul National Acorduri de Finantare, care sa asigure finantarea proiectelor gestionate si tine evidenta stricta a sumelor transferate de la FN si a celor platite in beneficiul fiecarui program si proiect.

Pentru programele de coeziune economica si sociala, Agentia de Implementare este Ministerul Integrarii Europene (MIE) care a preluat aceasta atributie de la fostul Minister al Dezvoltarii si Prognozei. MIE are in acest domeniu aceleasi functii ca si OPCP.

Actori-cheie

Coordonatorul National al Asistentei (NAC - National Aid Coordinator) este responsabil cu asigurarea unei legaturi stranse intre procesul de aderare si utilizarea fondurilor Phare. Acesta raspunde si de programarea fondurilor Phare, de la pregatire pana la semnarea memorandumurilor financiare anuale, in colaborare cu Responsabilul National cu Autorizarea finantarii Phare (NAO), ministerele in cauza si in consultare cu Comisia Europeana.

Responsabil National cu Autorizarea finantarii Phare (NAO) este numit de Guvern. Conduce Fondul National si are responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile Phare. El ii numeste, in consultare cu NAC, pe Responsabilii cu Autorizarea Programului (PAO - Programme Authorising Officer) care conduc fiecare Agentie de Implementare (AI). PAO este responsabil pentru administrarea financiara a programului/programelor care trebuie implementat(e) de catre Agentiile de Implementare.

Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM), este format din NAO, NAC si reprezentanti ai Comisiei Europene. Se intruneste o data pe an si trece in revista toate proiectele finantate prin Phare. CMM analizeaza progresul programelor in sensul indeplinirii conditiilor aderarii si, daca este necesar, recomanda schimbari de prioritati sau realocare de fonduri Phare pentru a asigura indeplinirea acestor conditii.

Activitatea CMM este sprijinita de sub-comitete sectoriale de monitorizare formate din reprezentanti ai NAC, PAO si ai Comisiei Europene, care trec in revista in detaliu progresele inregistrate de programele din sectorul respectiv. Aceste sub-comitete raporteaza CMM si pregatesc un raport general asupra tuturor programelor inainte de fiecare intalnire anuala a CMM.

3. Tipuri de contracte, licitatii si proceduri de acordare a contractelor

Tipuri de contracte

Exista patru tipuri de contracte folosite in implementarea programelor Phare:

Contracte de servicii

Contractele de servicii sunt contracte care ofera asistenta tehnica, studii, know-how, instruire, etc. Notiunea de "furnizor de servicii" se refera la orice persoana fizica sau juridica care ofera servicii.

Contracte de furnizare de bunuri

Contractele de furnizare de bunuri implica proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea si comandarea de bunuri, pe langa alte activitati specificate in contract, spre exemplu servicii de intretinere, reparatii, instalare, instruire, precum si servicii post-vanzare. "Furnizorul" poate fi orice persoana fizica sau juridica care furnizeaza bunuri.

Contracte de lucrari

Contractele de lucrari finanteaza lucrari de inginerie (infrastructura, constructii etc). "Contractantul" poate fi orice persoana fizica sau juridica care desfasoara aceste lucrari.

Granturi (ajutoare financiare nerambursabile)

Ajutorul financiar nerambursabil este o plata de natura necomerciala efectuata de Agentia de Implementare catre un anume beneficiar, in vederea realizarii unor obiective compatibile cu politicile Uniunii Europene. Ajutorul financiar nerambursabil se acorda in baza unui proiect propus de solicitant (potentialul beneficiar).

In cadrul programelor Phare si Ispa desfasurarea licitatiilor si acordarea contractelor se face conform Ghidului Practic pentru Proceduri Contractuale aplicat contractelor finantate din bugetul general al Uniunii Europene in contextul actiunilor externe (PRAG). Ele sunt derulate in sistemul de implementare descentralizata (SID), ceea ce inseamna ca autoritatile romanesti sunt responsabile cu punerea in aplicare a programelor. Comisia exercita insa un control preventiv pana la semnarea contractelor, ea fiind in ultima instanta responsabila in fata Statelor Membre cu privire la modul in care banii sunt cheltuiti.

Derularea licitatiilor presupune urmatoarele etape:

Publicarea anuntului de licitatie

Anuntul precizeaza Autoritatea Contractanta, scopul licitatiei, termenul limita de depunere a ofertelor si adresa de unde poate fi obtinut dosarul de licitatie.

Elaborarea dosarului de licitatie

Dosarul de licitatie contine informatii asupra scopului licitatiei de proiecte, regulile privind eligibilitatea solicitantilor, proiectelor si costurilor, precum si criteriile de evaluare, mentiuni cu privire la documentele ce trebuie anexate, informatii asupra procesului de evaluare (calendarul provizoriu al evaluarii), conditiile contractuale aplicate celor care vor castiga licitatia.

Depunerea ofertelor

Evaluarea proiectelor

Ofertele sunt evaluate de un Comitet de Evaluare numit de Autoritatea Contractanta si aprobat de Delegatia Comisiei Europene in Romania. Atat membrii Comitetului de Evaluare, cat si eventualii observatori semneaza declaratii de impartialitate si confidentialitate.

Procesul de evaluare cuprinde urmatoarele etape:

Depunerea si inregistrarea ofertelor

Sedinta de pregatire

Respectarea cerintelor formale

Evaluarea conformitatii administrative si a eligibilitatii (sesiune publica cu exceptia contractelor de servicii si a celor de granturi)

Evaluarea tehnica

Evaluarea financiara

Alegerea ofertantului (ofertantilor) calificat(ti) pentru executia contractului;

Aprobarea raportului de evaluare

Acordarea contractului si anuntarea castigatorului

Dupa ce raportul de evaluare este aprobat de catre Delegatia Comisiei Europene, Autoritatea Contractanta il anunta pe candidatul castigator si pregateste contractul pentru a fi semnat. Contractul se redacteaza in trei exemplare, pe care Autoritatea Contractanta le semneaza si le trimite apoi candidatului castigator, care trebuie sa le contrasemneze si sa trimita inapoi Autoritatii Contractante, in cel mult 30 de zile, doua dintre acestea.

Publicarea rezultatelor

Dupa ce contractul este semnat, Autoritatea Contractanta ii informeaza pe ceilalti candidati sau ofertanti despre rezultatul evaluarii, precizand si motivele deciziei luate. De asemenea, Autoritatea Contractanta pregateste anuntul de acordare a contractului, care este publicat pe Internet (site-ul Oficiului EuropeAid) sau in mass-media.

Criterii de eligibilitate si principii generale

Reguli referitoare la nationalitate si origine

Nationalitate: Contractele sunt deschise in mod egal tuturor persoanelor fizice si juridice din Statele Membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania) si din tarile candidate la aderare din Europa Centrala si de Est sau viitoare state membre (Bulgaria, Romania si respectiv Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria). Celelalte trei tari candidate, Cipru, Malta si Turcia (care sunt incluse in programul MEDA 4) pot de asemenea sa participe la licitatiile Phare si Ispa.

Origine: Toate bunurile, echipamentele, precum si expertii angajati in cadrul unui contract finantat prin Phare sau Ispa trebuie sa provina dintr-o tara a Uniunii Europene sau candidata la aderare, conform regulii referitoare la nationalitate, enuntata mai sus. La licitatie, participantii trebuie sa specifice originea bunurilor. Contractantii trebuie sa prezinte Autoritatii Contractante un certificat de origine, care trebuie sa fie completat de autoritatile competente din tara de origine a furnizorului sau a bunurilor si sa corespunda acordurilor internationale semnate de tara respectiva

Criterii pentru excludere

Persoanele fizice sau juridice nu au dreptul sa participe la licitatii sau sa incheie contracte daca:

a) se afla in stare de faliment sau lichidare, daca afacerile lor sunt sub administrare judecatoreasca, daca au incheiat anumite intelegeri cu creditorii, daca au suspendat activitatile de afaceri etc. sau constituie obiectul unor proceduri de declarare a falimentului, lichidarii, de trecere sub administrare judecatoreasca, sau legate de anumite intelegeri cu creditorii;

b) au fost condamnate pentru grave abateri profesionale printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;

c) se fac vinovate de grave abateri profesionale, pe care Autoritatea Contractanta le poate demonstra prin orice mijloc;

d) nu si-au indeplinit obligatiile de plata a contributiilor sociale sau a taxelor si impozitelor in conformitate cu reglementarile existente in tara in care isi au sediul sau din tara in care isi are sediul Autoritatea Contractanta sau din tara unde contractul urmeaza a fi pus in aplicare;

e) au fost condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru frauda, coruptie, implicare in activitati criminale si alte activitati criminale in detrimentul intereselor financiare ale Uniunii;

f) nu si-au respectat obligatiile legate de alt contract finantat din fonduri comunitare;

Contractele nu pot fi acordate unui ofertant care in timpul licitatiei:

este subiectul unui conflict de interese;

este vinovat de denaturare a informatiilor furnizate Autoritatii Contractante in timpul licitatiei sau nu a reusit sa furnizeze informatiile cerute de aceasta.

Vizibilitate si publicitate

Contractantii pentru servicii, lucrari si bunuri in cadrul programelor / proiectelor finantate din bugetul Uniunii Europene trebuie sa faca public faptul ca fondurile provin total sau partial de la Uniunea Europeana.

Alte principii generale

Concurenta loiala: pentru a evita conflictele de interese, orice firma (inclusiv firme din acelasi grup constituit legal, alti membri ai aceluiasi consortiu si subcontractori) sau expert care contribuie la pregatirea unui proiect nu va participa la licitatiile care utilizeaza rezultatele acestei activitati de pregatire.

Principii de acordare a contractelor: procesul de acordare a contractului trebuie sa respecte principiile transparentei operatiunilor, proportionalitatii, tratamentului egal si nediscriminarii.

Cea mai buna valoare pentru bani: trebuie sa fie selectata cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic. Nu se va actiona retroactiv contractele intra in vigoare din data semnarii lor de catre ultimul semnatar. Nu se pot debloca fonduri si nu se pot furniza servicii sau bunuri inainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie sa contina datele exacte la care au fost semnate de partile contractante.

Utilizarea documentelor standard: Trebuie utilizate formatele standard pentru contracte si documente care se folosesc la licitatie.

Arhivarea documentelor documentele scrise ale intregului proces de licitatie si contractare sunt confidentiale si trebuie pastrate de beneficiar timp de sapte ani de la data ultimei plati in cadrul proiectului. Aceste documente trebuie sa includa ofertele originale depuse in cadrul licitatiilor, dosarele de licitatie si de corespondenta aferenta, precum si toate celelalte documente

Proceduri de acordare a contractelor

Licitatie cu o singura oferta

Beneficiarul poate acorda contracte pe baza unei singure oferte in cazul tuturor contractelor (de bunuri, servicii sau lucrari) in valoare de maxim 5.000 de EURO.

Contract cadru

Se poate folosi pentru contractele de servicii cu o valoare cuprinsa intre 5.000 si 200.000 EURO. Este vorba de contracte de asistenta tehnica, pe termen scurt si cu o durata de cel mult 12 luni, esalonate pe cel mult 2 ani de zile. Acest tip de contract ofera acces la asistenta tehnica intr-o perioada de timp mult mai scurta decat in cazul procedurii competitive negociate care este singura alternativa la acest tip de contract.

Licitatie competitiva negociata

Beneficiarul alcatuieste o lista cuprinzand cel putin trei furnizori la alegerea sa (de servicii, bunuri sau lucrari, in functie de tipul de contract). Candidatilor li se trimite o scrisoare de invitatie de participare la licitatie insotita de dosarul de licitatie. Ei trebuie sa-si depuna oferta la Autoritatea Contractanta nu mai tarziu de data specificata in invitatie. Candidatii alesi trebuie sa aiba totusi minim 30 de zile la dispozitie pentru pregatirea ofertei.

Sunt necesare cel putin trei oferte corespunzatoare din punct de vedere tehnic. Altfel, procedura se reia. Ofertele sunt deschise si evaluate de catre un Comitet de evaluare. La sfarsitul procedurii se alege oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

Licitatie internationala restransa cu precalificare

Anuntul de licitatie trebuie publicat in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe Internet (via Delegatia Comisiei Europene in Romania) si in mass-media cea mai potrivita obiectivului contractului. Minim 30 de zile de la publicarea anuntului sunt acordate candidatilor pentru depunerea cererilor de inscriere la licitatie (denumite "exprimarea interesului"). Termenul limita este ales in functie de valoarea si complexitatea contractului.

Stabilirea listelor scurte (precalificarea)

Listele scurte sunt elaborate de un Comitet de evaluare ai carui membri sunt numiti de catre Autoritatea Contractanta. Membrii Comitetului trebuie sa semneze o Declaratie de impartialitate si confidentialitate (in care se angajeaza sa isi indeplineasca responsabilitatile cinstit si corect, sa fie independenti de partile implicate in proces).

Procesul de selectie consta in:

alcatuirea unei liste lungi cu toate solicitarile primite;

eliminarea candidatilor neeligibili;

verificarea situatiei financiare a candidatilor;

verificarea capacitatilor tehnice si profesionale ale candidatilor, utilizand criteriile de selectie publicate in anuntul pentru licitatie.

Lista scurta trebuie sa contina un minim de patru si un maxim de opt candidati. Lista scurta este publicata pe Internet (site-ul EuropeAid), iar dosarul de licitatie este trimis tuturor candidatilor selectati pe lista scurta. In acelasi timp, Autoritatea Contractanta ii va informa in scris pe candidatii respinsi.

In cadrul acestei proceduri trebuie sa treaca cel putin 50 de zile intre data expedierii invitatiilor catre participantii la licitatie si termenul limita pentru primirea ofertelor (in situatii exceptionale, aceasta perioada poate fi scurtata).

Licitatie locala deschisa

In acest caz, anuntul este publicat in mass-media din Romania si trebuie sa contina referiri la numarul dosarului si la tipul contractului, precum si un minim de informatii referitoare la bunurile (respectiv lucrarile) care urmeaza sa fie furnizate, impreuna cu adresele de la care companiile pot obtine informatii suplimentare (anuntul complet si dosarul de licitatie).

In cadrul acestei proceduri, trebuie sa treaca cel putin 30 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri si, respectiv, 60 de zile pentru contractele de lucrari intre data publicarii anuntului in presa si termenul pentru primirea ofertelor.

Licitatie internationala deschisa

Anuntul de licitatie se publica in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe pagina de Internet a Comisiei Europene (site-ul Europe Aid) si in mass-media locala. El trebuie sa identifice clar subiectul contractului si Autoritatea Contractanta. Trebuie sa contina numarul dosarului si tipul de contract, precum si informatii minimale in legatura cu bunurile (respectiv lucrarile) care urmeaza sa fie furnizate (respectiv executate), alaturi de adresa de la care firmele pot obtine informatii suplimentare (anuntul de licitatie complet si dosarul de licitatie).

In cadrul acestei proceduri, trebuie sa treaca cel putin 60 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri si respectiv 90 de zile pentru contractele de lucrari intre data publicarii anuntului si termenul pentru primirea ofertelor.

Autoritatea Contractanta va da dosarul de licitatie, la cerere, viitorilor ofertanti. Datorita marimii sale si costurilor de tiparire (la contractele de lucrari) acesta se furnizeaza, de regula, contra cost. Dosarul trebuie sa fie disponibil pentru consultare la sediul Autoritatii Contractante.

Dosarul de licitatie

Dosarul de licitatie trebuie sa contina toate prevederile si informatiile de care cei invitati la licitatie au nevoie pentru a-si prezenta ofertele:

procedurile care trebuie urmate;

documentele care trebuie prezentate;

conditiile de eligibilitate;

criteriile de selectie si punctajele lor;

prevederile referitoare la subcontractare etc.

De asemenea, modul in care este redactat dosarul trebuie sa permita si executarea adecvata a contractului, precum si desfasurarea in bune conditii a procedurii de licitatie si acordare a contractului.

Continutul dosarului de licitatie difera in functie de tipul de contract (servicii, bunuri sau lucrari).