DATE STATISTICE GENERALE SI DE SONDAJ PRIVIND EDUCATIA TINERILOR

Oferta si cererea educationala

Populatia scolara

Populatia scolara din Romania a fost in anul scolar 2004/ 2005 de 4.381.325 persoane. Se constata o scadere a populatiei scolare in 2004, cu aproape 5% fata de anul scolar 1994/1995 (vezi tabelul de mai jos). Cea mai importanta scadere este a numarului de elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial, cu 21% fata de 1994. Numarul de studenti a crescut in schimb, in perioada 1994-2004 cu peste 150%.

Evolutia populatiei scolare pe nivele de instruire (mii persoane)

¹⁾Pentru anul scolar 1994/1995, exclusiv studentii din facultatile particulare; pentru anii scolari 1995/1996 - 2004/2005 inclusivstudentii din facultatile particulare.

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2000-2004, Calcule pe baza datelor din Invatamantul prescolar la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul primar si gimnazial la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul liceal la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul profesional, postliceal si de maistri la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul superior la inceputul anului scolar 2004/2005,

Nivelul de instruire al tinerilor

Datele de recensamant arata o crestere atat a cifrei absolute cat si a ponderii tinerilor absolventi ai institutiilor de invatamant. De asemenea a crescut si numarul si ponderea absolventilor de scoli postliceale si de maistri, si a celor de scoli primare. In schimb a scazut ponderea absolventilor de gimnaziu in totalul tinerilor (de la 43% in 1992, la 38% in 2002). Per ansamblu, la nivelul anului 2002, aproximativ 8% dintre tineri erau absolventi ai ciclului tertiar, aproximativ 82% erau absolventi ai ciclului secundar, 8% erau absolventi ai ciclului primar, si 3% erau fara scoala.

Populatia tanara dupa nivelul de instruire

Sursa: Recensamantul populatiei 1992, 2002,INS; Forta de munca in Romania: ocupare si somaj, trimestrul IV 2004, INS 2005

Din punctul de vedere al capitalului educational al tinerilor (de 20-24 de ani aici), conform datelor Eurostat, Romania are un procent apropiat de media Uniunii Europeane, al celor care au absolvit cel putin liceul (74,8% la noi, fata de 73,5% in UE). Pe de alta parte, dintre tarile candidate la aderare, tara noastra se situeaza in urma unor tari ca Cehia (91%) sau Polonia (90%), si inaintea Maltei (50%).

Procentul tinerilor (20-24 de ani) care au absolvit cel putin liceul

(upper secondary education, in UE si in fostele tari comuniste

(i): date care nu sunt strict comparabile datorita schimbarilor in metodologia de calcul.

(p): date provizorii

Indicatorii sintetici din tabelul urmator arata:

o evolutie sinuoasa a ratei de trecere in invatamantul secundar, cu cresteri si scaderi usoare pentru perioada 1994-2002;

o tendinta in general descrescatoare a numarului de elevi/studenti la 1000 de locuitori pentru perioada 1990-2004;

cu exceptia invatamantului superior, unde a crescut raportul studenti/ cadru didactic, in celelalte nivele de invatamant acesta a scazut, denotand o imbunatatire a calitatii invatamantului romanesc fata de 1990;

atat la nivelul invatamantului secundar, cat si superior, s-a produs o scadere drastica a ponderii elevilor/ studentilor din unitatile cu profil tehnic raportat la totalul elevilor/ studentilor, fata de anul 1990. Raportat la 1994 insa modificarile nu sunt foarte mari;

se observa si o tendinta de scadere treptata dar sigura a ponderii studentilor din sistemul privat fata de anul 1994. Din anul 2002, aceasta pare sa fie stabilizata in jurul valorii de 23,5%

Indicatori de participare la educatie

Sursa: Rapoartele nationale ale dezvoltarii umane, 2000-2004, Invatamantul in Romania. Date Statistice, INS 2004, Calcule pe baza datelor din: Anuarul Statistic al Romaniei 2000-2004, Informatii statistice: evolutia principalelor fenomene demografice in trim. I 2005, INS 2005 Invatamantul primar si gimnazial la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul liceal la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul profesional, postliceal si de maistri la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul superior la inceputul anului scolar 2004/2005

Coroborand datele despre numarul de elevi la un profesor in invatamantul secundar pe tari , cu informatiile despre cheltuielile publice cu educatia ca pondere din PIB, putem aprecia ca tarile cu cheltuieli mai mari tind sa aiba si un numar mai mic de elevi la un profesor (de exemplu tarile baltice din fosta Uniune Sovietica), ambele indicand o calitate superioara a invatamantului (atat pentru elev cat si pentru profesor).

Numarul de elevi la un profesor in invatamantul secundar,

in unele tari europene si in SUA in anul 2001/2002

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS 2004

Cei mai multi studenti sunt inscrisi la specializarile universitar-pedagogice, stiinte economice si cele cu profil tehnic (insumand impreuna, in medie pentru perioada analizata, aproximativ 80% din totalul studentilor inscrisi). Se observa o usoara scadere a ponderii studentilor din facultatile cu profil juridic (de la 12,9% la 9,7%) in perioada 2000-2004.

Sursa: Calcule pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2000-2004

Cheltuielile cu educatia

Se observa o diferenta clara intre nivelul cheltuielilor publice in 1999, 2000 (situat la peste 10% din totalul cheltuielilor guvernamentale) si cele din perioada 2001-2003 (situate in jurul valorii de 5,5%).

Ponderea cheltuielilor publice cu educatia din total cheltuieli guvernamentale

Sursa: Calcule pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2000-2003

Conform datelor din Raportul Dezvoltarii Umane 2004, Romania se situeaza printre tarile cu un procent redus de cheltuieli destinat educatiei (3,5% din PIB). Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru educatie se inregistreaza in Danemarca (8,3% din PIB), si in tarile nordice in general (Suedia-7,8%, Norvegia-6,8%, Finlanda-6,3%).

* datele disponibile pentru cel mai recent an din aceasta perioada

Sursa: Human Development Report 2004[1]

2 Accesul la educatie

Ponderea populatiei scolare (inscrisa in sistemul de invatamant) in totalul populatiei, este cea mai ridicata in Bucuresti si cea mai redusa in Regiunea de Sud. Regiunile cu valori peste medie sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Vest. Cele cu valori sub media pe tara sunt: Centru, Sud-Vest, Sud-Est, Sud.

Ponderea numarului de copii, elevi si studenti inscrisi,

fata de populatia tarii, pe regiuni

%

Sursa: Invatamantul in Romania, date statistice, INS 2004

Datele din tabelul urmator ne arata care este diferenta de accesibilitate la educatie dintre mediul rural si cel urban. Desi indicatorul ia in considerare locul in care se afla institutia de invatamant, si nu domiciliul stabil al elevului, putem spune ca un tanar din mediul rural este net dezavantajat din punct de vedere al posibilitatii de a-si continua studiile dincolo de gimnaziu.

Absolventii din invatamantul liceal pe medii de rezidenta[2]

Sursa: Invatamantul in Romania, date statistice, INS 2004

In ceea ce priveste gradul de cuprindere scolara, fata de anul de referinta 1990, rata bruta in toate nivelurile de invatamant a crescut cu 10%. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in invatamantul prescolar si in cel superior, si cea mai importanta scadere in invatamantul secundar.

Gradul de cuprindere in invatamant

Sursa: Rapoartele nationale ale dezvoltarii umane, 2000-2004, Calcule pe baza datelor din: Anuarul Statistic al Romaniei 2000-2004, Informatii statistice: evolutia principalelor fenomene demografice in trim. I 2005, INS 2005,

Invatamantul primar si gimnazial la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul liceal la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul profesional, postliceal si de maistri la inceputul anului scolar 2004/2005, Invatamantul superior la inceputul anului scolar 2004/2005

Din informatiile despre rata bruta de cuprindere scolara pe tari se observa urmatoarele:

nu sunt diferente foarte mari intre tarile europene in ceea ce priveste gradul de cuprindere in invatamantul primar; Romania se situeaza aproape de media de 105 (pe tarile prezentate in Anuar), cu o rata de 104%;

cele mai mari deferente se constata la nivelele secundar si superior. Romania se situeaza sub media de 110% la tarile europene, pentru invatamantul secundar (cu o valoare de 84%), si sub media de 55% la tarile europene, pentru invatamantul superior (cu o valoare de 35%).

Rata bruta de cuprindere scolara pe nivele de invatamant, pe tari (2001/2002)

Nota: Procentele care depasesc 100 se datoreaza includerii in calcule a celor care sunt sub sau peste grupa de varsta corespunzatoare fiecarui nivel de instruire

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2004, INS 2005

Romania are o rata de cuprindere neta in invatamantul secundar (80%) inferioara mediei din tarile membre ale UE respectiv din tarile candidate la Dintre tarile membre ale Uniunii, Irlanda are o rata apropiata de a noastra (82%) iar dintre tarile candidate, Malta (80%). Dintre tarile apropiate geografic de Romania, Albania si Georgia se situeaza sub rata de cuprindere de 80%, cu valori de 74% respectiv 71%. Acest indicator se leaga, credem, si de cel privind ponderea cheltuielilor publice cu educatia din PIB. Ambii reflecta o oferta educationala mai slaba in tara noastra comparativ cu tarile Uniunii Europene sau tarile foste comuniste si candidate la aderare.

Cele mai ridicate nivele ale abandonului scolar le gasim in invatamantul postliceal si de maistri (in medie 7,5% in perioada 1994-2004). Per ansamblu, comparativ cu anul 1994, ratele de abandon au crescut in invatamantul primar si gimnazial, scolile profesionale, si in invatamantul postliceal si de maistri si au scazut in invatamantul liceal si de ucenici.

Rata abandonului pe niveluri de invatamant si ani scolari

Sursa: Calcule pe baza datelor INS

Rezultatele scolare

In ceea ce priveste rezultatele scolare in invatamantul liceal, datele furnizate de INS nu arata schimbari majore sub aspectul ponderii elevilor promovati, repetenti, sau cu situatia scolara neincheiata, pentru perioada 1999-2003.

Situatia scolara in invatamantul liceal

Sursa: Invatamantul in Romania, date statistice, INS 2004

Perceptia sociala a educatiei si a sistemului de invatamant

Aproximativ o treime dintre tineri considera ca accesul la forma de invatamant dorita reprezinta o problema. Se observa o usoara crestere a ponderii celor care nu se considera blocati in a urma scoala pe care o doresc (de la 42% in 2002 la 55% in 2004).

Accesul la forma de invatamant dorita - %

Nota: In 2003, raspunsul a fost exprimat ca acord/dezacord cu afirmatia "am acces la forma de invatamant pe care mi-o doresc"

Sursa: Situatia Tineretului 2002, 2004, Sondaj CURS 2003 (Tinerii si creativitatea)

Potrivit sondajului Gallup - British Council din 2004, tinerii din orasele mari accepta in general rolul pozitiv al scolii (doua treimi fiind de acord ca ceea ce se preda in scoala le foloseste elevilor in viata), insa accepta mai putin aspectele ce tin de modulinstruire a elevilor. Astfel, aproximativ unul din doi tineri nu sunt de acord fie cu continutul manualelor scolare (neadaptate suficient nevoilor pietei muncii), fie cu sistemul de evaluare, fie cu metodele de predare. Remarcam totusi faptul ca exista o polarizare clara a opiniilor despre invatamant, ambele "tabere" avand consistenta.

In ce masura esti sau nu de acord cu urmatoarele afirmatii - %

Sursa: Sondaj Gallup- British Council 2004, "A fi tanar in Romania"

Educatia nonformala

Cele mai dorite tipuri de cursuri de catre tineri, sunt cele de calculatoare, de initiere in lumea afacerilor, si de limbi straine. Dintre cei care au urmat deja anumite cursuri extrascolare, cei mai multi au optat pentru cursuri de calculatoare, de limbi straine, si de contabilitate respectiv gestionarea bazelor de date pe calculator.

Sursa: Sondaj CURS 2003, Tinerii si activitatea economica

Asa cum se observa din tabelul alaturat, cea mai acuta nevoie de informatie se refera la domeniul sanatatii (in medie, in cei 3 ani analizati, 72% dintre tineri declarand ca au nevoie de informare asupra acestui subiect), urmata de domeniul locurilor de munca (69,6), si de posibilitatea de a colabora cu alti tineri (61%).

Ca surse de informare preferate de tineri cel mai importante sunt: radioul si televiziunea (in medie 31,1% dintre tineri aleg acest mediu), un serviciu specializat/ centru de informare pentru tineret (28,9%), internetul (in medie 11,8% dintre tineri).

De unde ai vrea, in principal, sa obtii aceste informatii?

Conform sondajului Gallup - British Council, aproape 90% dintre tineri ei declara ca folosesc computerul, iar 80% ca au acces si la internet. Dupa nivelul de instruire, cel mai slab acces la computer se inregistreaza la tinerii mai slab educati (cu studii medii sau elementare, iesiti din sistemul de invatamant).

Sursa: Sondaj Gallup-British Council 2004, "A fi tanar in Romania

Numarul tinerilor utilizatori ai computerului a crescut in perioada 2002-2003. Asa cum se observa in graficul urmator, daca in 2002 unul din doi tineri nu utiliza calculatorul, in 2004 aproximativ unul din patru tineri se gasea in aceasta situatie (27,2%). Ca si motive sau scopuri de folosire a calculatorului, cele mai importante sunt (dupa procentul mediu care aleg varianta "des"): de petrecere a timpului liber (27,7%) , ca mijloc de informare (26,5%), ca mijloc de comunicare cu prietenii (23,8%).

Sursa: Situatia tineretului 2002, 2004, Sondaj CURS 2003, Tinerii si activitatea economica

6 Definirea unor indicatori utilizati:

Populatia scolara - Numarul de elevi/studenti inscrisi in sistemul de invatamant public sau privat

Rata abandonului scolar pe parcursul anului - Raportul procentual dintre numarul de elevi care au abandonat scoala in cursul anului scolar si numarul elevilor inscrisi la inceputul anului scolar respectiv; numarul elevilor care au abandonat scoala se determina ca diferenta dintre numarul elevilor inscrisi la inceputul anului si cel de la sfarsitul anului scolar.

Rata bruta de cuprindere scolara - Numarul total al elevilor/studentilor cuprinsi pe unul sau mai multe nivele de invatamant, indiferent de varsta, ca expresie procentuala din populatia totala de varsta oficiala corespunzatoare acelui/acelor nivel(e) de instruire.

Rata neta de cuprindere scolara - Numarul elevilor de varsta oficiala corespunzatoare cuprinsi intr-unul sau mai multe nivele de educatie, ca expresie procentuala din totalul populatiei din grupa oficiala de varsta corespunzatoare acelui/acelor nivel(e) de instruire.

Rata alfabetizarii la tineri - Ponderea persoanelor tinere care au frecventat sau absolvit o scoala sau care stiu sa scrie si sa citeasca fara a avea scoala absolvita, din totalul populatiei tinere

Invatamant prescolar - primul stadiu de instruire organizata in invatamant, corespunzator nivelului 0 din Clasificarea Internationala Standard a Educatiei (CISE)

Invatamant primar- invatamant de gradul 1 (CISE 1), a carui functie principala este de a asigura elementele de baza ale educatiei;

Invatamantul secundar - invatamant de gradul 2 care cuprinde ciclul 1- gimnazial (CISE 2), bazat pe cel putin 4 ani de instruire, si ciclul 2 (CISE 3), asigurand educatia generala si/sau specializata

Invatamantul superior - invatamant de gradul 3 (CISE 5, 6, 7), in care conditia de admitere este absolvirea invatamantului secundar

Numarul de elevi si studenti la 1000 de locuitori - Raportul dintre populatia scolara totala si populatia totala x 1000;

Numarul de elevi si studenti la 100 de persoane de 6-23 de ani- Raportul dintre populatia scolara totala si populatia de varsta scolara (6-23 de ani) x 100. Identic cu rata bruta de cuprindere scolara pe toate nivelele de educatie.