|
|
|
Metoda de management reprezinta ansamblul de principii, reguli, tehnici, procedee si instrumente, care indica maniera in care se desfasoara anumite functii ale conducerii, asigurand in acelasi timp rezolvarea concreta a problemelor ce decurg din aceste functii pentru stabilirea si realizarea obiectivelor si sarcinilor. Contine in esenta principiile si regulile ce indica modalitatea specifica in care se solutioneaza problemele ce decurg din functiile managementului. Insa, pentru a operationaliza maniera, metodologia, algoritmul, modalitatea de solutionare a problemelor unei functii, metoda se asociaza de obicei cu tehnici, procedee si instrumente.
Tehnica de management cuprinde ansamblul de reguli specifice, procedee si instrumente prin care se solutioneaza concret problemele ce decurg din functiile de management. Altfel spus, tehnica de management reprezinta mijlocul de operationalizare a principiilor si a regulilor unei metode.
In procesul de elaborare si fundamentare a deciziilor logistice, este utilizata atat o gama larga de metode de analiza, cat si de metode si tehnici de luare a deciziilor. Alegerea uneia sau alteia dintre acestea este determinata, dupa opinia noastra, de complexitatea, diversitatea si amploarea problematicii de solutionat, noutatea problemei, timpul la dispozitie, gradul de pregatire si experienta sefului structurii logice, cat si a personalului de specialitate din subordine.
Metodele si tehnicile de management se pot clasifica dupa mai multe criterii, cum sunt: functiile de management, fazele (etapele) procesului de management, obiectivele urmarite cu prioritate, etc. In cadrul structurilor logistice din institutiile publice, mai frecvent se utilizeaza metodele traditionale, metodele comparative, metodele de optimizare, metodele generale si metodele specifice de management.
Metodele traditionale izeaza in principal, ansamblul de procedee utilizate de sefii structurilor logistice de la esaloanele inferioare. Elementul predominant in fundamentarea deciziilor il are calitatea si personalitatea sefului structurii logistice. Un rol esential il au intuitia, pregatirea, experianta acumulata, imaginatia, etc. Daca la acestea se adauga si o buna documentare si informare, se accentueaza si se amplifica continutul stiintific al deciziei.
Metodele comparative sunt utilizate in fundamentarea unor decizii, carea au la baza principiul continuitatii fenomenelor. Acestea constau in compararea unor elemente reiesite din calcule, cu elemente trecute, respectiv elemente poststabilite cuprinse in planuri, programe, etc. Acestea sunt larg utilizate la esaloanele mici, unde predomina deciziile tactice si unde se intalnesc mai frecvent problemele ciclice de rezolvare.
Metodele de optimizare, in conditiile de austeritate bugetara prelungita, isi manifesta tot mai mult prezenta si in randul structurilor logistice ale institutiilor publice. Este vizata obtinerea optimului economic si acestea au in vedere stabilirea prioritatilor in cheltuirea fondurilor alocate activitatilor logistice, achizitiile de produse de aceeasi calitate la pretura cat mai mici, folosirea eficiente a tuturor resurselor la dispozitie, restrictionarea unor consumuri, etc. Ele se bazeaza pe calcule matematice de inalta eficacitate in toate actiunile intreprinse.
Metodele generale vizeaza, ansamblul proceselor ori mai multe functii de management, iar metodele specifice au in vedere numai o anumita functie a acestuia. In continuare, ne propunem sa dezvoltam aceste ultime doua grupe de metode.
Dintre metodele generale, enumeram: managementul prin obiective, managementul participativ, managementul prin buget, etc.
Metoda managementului prin obiective. Metoda managementului prin obiective poate fi definita ca un sistem de conducere bazat pe determinarea riguroasa a obiectivelor pana la nivelul structurilor de executie, care, de fapt, participa nemijlocit la realizarea lor si pe coroborarea recompenselor si sanctiunilor in raport cu rezultatele obtinute.
Aceasta metoda este caracterizata de: instituirea unui sistem de obiective pentru institutiile publice in ansamblul lor, in care sunt angrenate toate sau majoritatea structurilor logistice pe intreaga ierarhie pana la nivelul executantilor; participarea intregului personal logistic la stabilirea obiectivelor, in a caror realizare este implicat nemijlocit; defalcarea bugetelor de cheltuieli pe principalele subdiviziuni logistice, ceea ce presupune descentralizarea sistemului financiar; asigurarea unui sistem de control continuu pentru identificarea si cercetarea abaterilor de orice natura; corelarea armonioasa a recompenselor si sanctiunilor (materiale si morale) cu rezultatele obtinute; mutatii semnificative in mentalitatea personalului logistic, in atitudinea acestuia fata de obiectivele prestabilite, in cresterea initiativei, a participarii efective si afective la stabilirea si realizarea obiectivelor, etc.
Sistemul de obiective cuprinde obiectivele fundamentale, cele derivate din acestea, obiectivele specifice, cat si cele individuale. Esential este ca sistemul de obiective sa se cupleze armonios pe verticala subsistemului de management logistic, asigurand realizarea obiectivelor cuprinse in planurile sau programele structurilor logistice ale institutiilor publice, pe baza integrarii eficiente a eforturilor si rezultatelor fiecarui domeniu logistic.
Programele de masuri si actiuni se intocmesc pentru fiecare domeniu logistic si deriva din programul actiunilor de ansamblu al unitatii, mariiunitati si mai departe pe ierarhia esaloanelor superioare. Programele respective evidentiaza precis resursele umane, materiale si financiare aferente realizarii obiectivelor previzionate.
Realizarea managementului logistic prin obiective implica parcurgerea mai multor etape, astfel: stabilira obiectivelor fundamentale, a celor derivate, specifice si individuale; elaborarea calendarelor de executie, determinarea resurselor materiale, financiare si umane necesare; adoptarea deciziei de realizare a obiectivului (stabilirea de competente si responsabilitati, readaptari organizatorice, daca este cazul, stabilirea fluxurilor si procedurilor informationale, etc); monitorizarea (urmarirea) realizarii obiectivelor, printrun control riguros, urmarindu-se cu prioritate inlaturarea abaterilor de la cursul prestabilit in programe; evaluarea rezultatelor si recompensarea personalului, ca moment hotarator din punct de vedere motivational, pentru continuarea aplicarii acestei metode de management.
Metoda are o serie de avantaje, printre care: cresterea realismului in stabilirea si realizarea obiectivelor; amplificarea nivelului de motivare a personalului; dezvoltarea unui climat de creativitate si initiativa; promovarea si generalizarea autocontrolului; cresterea si intarirea responsabilitatii personalului de conducere si a celui de executie in realizarea obietivelor, etc.
Metoda managementului participativ. Necesitatea promovarii acestei metode generale de management este determinata de complexitatea mereu crescanda a fenomenelor cu care se confrunta institutiile publice, rapiditatea schinbarilor in situatia operativa, multiplicarea numarului de factori care influenteaza managementul structurilor logistice ale institutiilor publice. In aceste conditii, devine tot mai dificil oentru managerul individual, fie el si seful structurii logistice, oricat de capabil ar fi, sa optimizeze deciziile care trebuie luate. Acesti factori impun o munca participativa de analiza si de fundamentare a deciziilor care trebuie luate. Acesti factori impun o munca participativa de analiza si de fundamentare a deciziilor in vederea rezolvarii cat mai eficiente a problemelor cu care se confrunta structurile logistice.
Metoda participativa se bazeaza pe atragerea personalului de specialitate din domeniile logistice, sub forma consultativa si chiar deliberativa, la procesul de conducere, in scopul cresterii eficacitatii, folosind in acest sens mecanisme economicofinanciare, organizatorice, juridice, etc.
Prin practicarea acestei metode, o parte dintre executanti sunt transformati in colaboratori apropiati ai sefului structurii logistice. In acest fel, acesta are posibilitatea de a retine ideile valoroase de solutionare a problemelor cu implicatii benefice asupra eficacitatii activitatii logistice.
Aceasta metoda cunoaste in zilele noastre o mare extindere ca urmare a avantajelor pe care le prezinta: fundamentarea complexa a procesului decizional si cresterea calitatii deciziilor prin folosirea cunostintelor si a experientei unui numar mare de specialisti, care au posibilitatea abordarii deciziei din mai multe unghiuri; sporirea gradului de motivatie a personalului de executie pentru realizarea deciziilor, intrucat acesta este consultat si participa la adoptarea lor; realizarea unui climat de colaborare intre personalul de conducere (analiza-sinteza) si cel de executie, stimulandu-se in acest fel creativitatea; adoptarea in grup a deciziilor; cresterea responsabilitatii.
Metoda managementului prin buget reprezinta o modalitate specifica de exercitare a functiilor managementului logistic mai ales in ultimii ani cand austeritatea bugetara s-a resimtit din plin in sistemul institutiilor publice. In cadrul acestei metode generale, atat stabilirea obiectivelor fundamentale si derivate, cat si previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si controlul rezultatelor obtinute se fac sub forma financiar-contabila.
Prin aceasta metoda "bugetul" poate fi considerat ca un program pe o perioada data (de regula trimestru, luna, an) exprimat in termeni financiari, prin care se prevad pe obiective, cote parti din ansamblul resurselor banesti aferente unei structuri. Realizarea obiactivelor bugetare la termenele de executie scadente. Presupune un efort creator considerabil de atragere a tuturor factorilor, a resurselor si stabilirea in deplin acord cu situatia factorilor, a resurselor si stabilirea responsabilitatilor in deplin acord cu situatia concreta.
Metoda are un rol deosebit prin aceea ca presupune un control permanent al resursei financiare si prin aceasta a tuturor resurselor, inclusivumane si materiale. In aceste conditii, apreciem ca se impune participarea larga a factorilor de raspundere din toate domeniile de activitate logistica atat la elaborarea cat si la aplicarea metodei de management prin buget. Participarea plenara este necesara pentru a asegura niveluri realiste ale obiectivelor apreciate ca rezonabile de factorii de conducere si executie ai logisticii. Atat supradimensionarea caa si subdimensionarea obiectivelor, corespunzator nivelurilor cheltuielilor din cadrul bugetelor, vor avea in final efecte negative pe planul eficientei si eficacitatii activitatii logistice.
Aplicarea metodei bugetelor presupune parcurgerea unor etape bine determinate si anume: dimensionarea obiectivelor sub forma de indicatori financiari; elaborarea sistemului bugetelor la nivelul superior, apon pe intreaga scara ierarhica in jos, dupa care pe principalele domenii de activitate logistica; coordonarea sistemului de bugete, pentru eliminarea la timp a eventualelor noconcordante dintre subbugete si componente ale bugetului in general; controlul si evaluarea realizarilor, prin elaborarea unor bugete intermediare (pe subperioade-decade, luni, trimestre, etc.) pe baza Carora sa se faca analiza in timp a incadrarii in prevederile bugetare, etc.
Cunoasterea evolutiei realizarilor se efectueaza, in principal, pe baza darilor de seama periodice sau rapoartelor de sinteza, dar si a constatarilor la fata locului.
Reformarea managementului logistic in cadruk instiitutiilor publice din Romania are la baza principii bine fundamentate pe realitatea romaneasca si pe cerintele de dezvoltare conform programei europene.
Astfel, stabilirea principiilor de rationalizare a managementului logistic, a metodelor si tehnicilor moderne de management utilizate in fundamentarea deciziilor logistice luate in cadrul institutiilor publice, autonomia decizionala. Simplificarea procedurilor, definirea clara a responsabilitatilor reprezinta coordonatele perfectionarii managementului logistic in cadrul institutiilor publice.Unele din acestea au fost aplicate, altele sunt in curs de implementare.Procesul nu este simplu, exista inca acea inertie administrativa care incearca conservarea birocratiei si metodologiilor existente, si care impiedica schimbarea la nivelul aparatului managerial sa fie radicala.
Existenta si functionarea unui management modern, flexibil si eficient la nivelul administratiilor publice constituie o conditie existentiala a transformarii structurale a societatii romanesti, a realizarii unor reforme profunde in toate domeniile social-economice, a cresterii rolului cetateanului in luarea deciziilor.
De asemenea, realizarea acestor schimbari profunde trebuie sa se inscrie pe coordomatele impuse de procesul de integrare in Uniunea Europeana, ceea ce presupune atingerea la termenele stabilite a unor standarde de functionare caracterisitice statelor membre.
Verboncu, I., Nicolescu, O., Management, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Luiela-Magdalena, Csorba, Publicitatea globala
Manual de promotie si de marketing pentru radio, televiziune, societati de cablu si web.-Editura Ideea
Enciclopedia Wikipedia
Ziarul Financiar
