|
Marimea si dinamica profitului. Factori de influenta.
Marimea profitului se exprima la modul absolut prin imasa profitului si la modul relativ prin rata profitului.
Masa profitului reprezinta suma totala dobandita sub forma de castig si calculata ca diferenta intre venituri si costuri. Castigul, pozitiv, se poate determina la nivel de produs, agent economic, ramura de productie sau economie nationala. In functie de domeniul de activitate, profitul poate capata forma profitului industrial, comercial, bancar etc. Specificitatea locului in care se obtine poate conduce si la un mod particular de calcul. De exemplu, profitul bancar (PrB), respectand regula generala a diferentei dintre venituri si cheltuieli, se determina scazand din dobanda incasata (Di) dobanda platita (Dp) si cheltuielile administrative ale bancii (Cha), dupa formula:
(10.12.)
Rata profitului (pr') exprima 'pretul' cu care se dobandeste castigul si se determina ca raport procentual intre masa profitului (Pr), pe de o parte, si capitalul consumat (costul de productie, Cp), sau capitalul avansat (Ka) sau cifra de afaceri (Ca), pe de alta parte, dupa formula:
(10.13.)
Fiecare formula conduce la un alt rezultat din moment ce numitorii difera. Desi, de maniera generala, rata profitului reflecta gradul de rentabilitate al capitalului, prima formula se apropie cel mai mult de ceea ce teoria si practica numeste rata rentabilitatii. Diferenta dintre prima si a doua formula deriva din faptul ca, de cele mai multe ori, Ka > Cp. Faptul se explica prin modul special in care se consuma anumite componente ale capitalului circulant dar cu deosebire ale capitalului fix.
Dinamica profitului, ca masa si rata, se afla sub incidentta unui mar numar de factori. Daca avem in vedere modul general de calcul, pentru a asigura cresterea profitului va trebui sa gasim acei factori care conduc, fie la cresterea incasarilor din vanzarea bunurilor si serviciilor create, fie la reducerea costurilor. Teoria si practica economica sintetizeaza, ca esentiali, urmatorii factori de influenta a profitului.
a) Nivelul preturilor de vanzare cu care se afla in relatie direct proportionala;
b) Nivelul costurilor, cu care se gaseste in relatie invers proportionala;
c) Nivelul productiei, cu care se gaseste in relatie direct proportionala. Relatia dintre nivelul productiei si profit trece, de fapt, tot prin costuri. Explicatia tine de imprejurarea ca o productie mare inseamna cheltuieli fixe mici pe unitate de produs.
d) Structura si calitatea productiei. Prin insasi natura lor, bunurile si serviciile nu comporta acelasi nivel al rentabilitatii. Oportunitatile de afaceri ca si nivelul aferent al productivitatii difera de la o ramura la alta. Relativ la aceste imprejurari, agentii economici vor cauta intotdeauna, in intentia de a‑si maximiza profitul, sa investeasca in acele domenii unde bunurile se obtin in conditii de maxima eficienta, sunt cerute pe piata, se vand repede, la preturi remuneratorii etc. Calitatea produselor actioneaza intr‑un sens relativ asemanator. Bunurile de calitate superioara isi gasesc cu usurinta debuseu, se vand la preturi mari si castiga clientela impunandu-le si pentru viitor.
e) Viteza de rotatie a capitalului cu care este in relatie direct proportionala. Timpul necesar pentru trecerea capitalului prin fazele necesare de aprovizionare, productia propriu-zisa si descafere difera de la un intreprinzator la altul si de la un sector de activitate la altul. De obicei, componenta capital fix, in ansamblul capitalului, are o miscare mai greoaie. De aceea, reducerea ponderii capitalului fix la strictul necesar insotita de preocuparea de a folosi numai mijloace tehnice moderne, de mare randament, pot contribui la 'fluidizarea' capitalului, si accelerarea vitezei sale de rotatie. Acest lucru este necesar pentru ca, stiut este, la un capital egal avansat, vor obtine profit mai mare firmele care asigura o viteza mai mare de rotatie a capitalului lor.
Tinand seama de toate aceste imprejurari obiective, fiecare intreprinzator isi va construi politica proprie de maximizare a profitului. Este cert ca fiecare din factorii de influenta cunoscuti ii va canaliza eforturile intr‑o anumita directie. Accelerarea vitezei de rotatie a capitalului se poate cumula cu orientarea sau migrarea spre acele ramuri in care oportunitatile de afaceri si productivitatea intrinseca sunt atragatoare. Reducerea costurilor, cu respectarea calitatii, pentru ca la preturile de vanzare ale pietei sa obtina diferente pozitive cat mai mari va trebui sa‑i fie calauza permanenta. Cat priveste marimea volumului productiei, fiecare intreprinzator, chiar daca nu a parcurs un curs de economie politica, va sti sau va 'simti' ca acest lucru il conduce la cresterea profitului pana in punctul in care incasarile ce decurg din cresterea cu o unitate a factorilor devin egale cu costul acestora. Sau, altfel spus, intreprinzatorul va utiliza un factor de productie in cantitati tot mai mari atata vreme cat incasarile care decurg din aceasta imprejurare vor fi superioare costurilor inputurilor.