IMM-urile - obiectul principal al managementului intreprenorial

IMM-urile - obiectul principal al managementului intreprenorial

1. Definirea IMM-urilor

In mod firesc, primul aspect care trebuie abordat se refera la definirea IMM-urilor. Tot firesc, exista o multitudine de abordari, care pornesc de la acceptiuni partial diferite asupra dimensiunii firmei si a modalitatilor de exprimare si cuantificare. Spre exemplu, Institutul de Tehnologie Georgia, din Atlanta, a efectuat analize in 75 de tari, realizand un sinoptic cu 50 de definiri ale intreprinderii mici si mijlocii, care a fost preluat de Banca Mondiala[1] .

Dupa opinia noastra, diferitele abordari ale definirii IMM-urilor pot fi sistematizate in maniera prezentata in tabelul nr. 1.

Principalele tipuri de abordari ale definirii IMM-urilor

Tabelul nr. 1

Din ratiuni pragmatice - in principal usurinta utilizarii - in ultimii ani s-a conturat ca tendinta predominanta apelarea la abordari generalizatoare si unidimensionale. Mai concret, se foloseste cu precadere definirea IMM-urilor in functie de numarul de salariati, acelasi pentru toate domeniile de activitate. Aceasta abordare a fost generalizata de Uniunea Europeana si in quasitotalitatea celorlalte tari europene, inclusiv in Romania. De precizat ca pentru abordarile de natura financiara se utilizeaza si o viziune multidimensionala. De aceea si noi o vom utiliza in aceasta lucrare.

Potrivit acestei abordari, intreprinderea mica este acea firma care dispune de pana la 49 de salariati. In cadrul sau se delimiteaza microintreprinderea, care utilizeaza intre 1-9 salariati. Intreprinderea mijlocie dispune de 50-249 salariati. Se considera ca firmele care poseda peste 250 de salariati sunt firme mari. In unele tari, in cadrul acestora se mai delimiteaza si firme foarte mari, incepand, de regula, cu 1.000 sau 2.000 de salariati.

Fara indoiala ca exprimarea dimensiunii intreprinderii printr-un singur indicator - numarul de salariati -  nu este suficient de riguroasa, intrucat cu acelasi numar de salariati, datorita diferentelor, uneori substantiale, in ceea ce priveste profilul activitatii, gradul de inzestrare tehnica, informatizarea, conceptia manageriala de ansamblu etc., celelalte elemente dimensionale ale organizatiei, si in primul rand cele de natura economica - cifra de afaceri, capitalul social, profitul - pot fi sensibil diferite. Marile avantaje ale utilizarii criteriului numar de salariati rezida in usurinta exprimarii dimensiunii si intelegerii sale, raportarea sa periodica in statisticile oficiale, evitarea modificarii aparente a dimensiunii firmei sub impactul factorilor financiari, mai ales a inflatiei si cursului de schimb, comparabilitatea usoara a dimensiunii firmelor, chiar daca sunt din tari sau ramuri diferite etc.

2. Caracteristici si factori de influenta

Intreprinderile mici si mijlocii prezinta o serie de trasaturi definitorii care reflecta dimensiunea lor redusa si consecintele sale in planul conceperii si operationalizarii activitatilor incorporate. Astfel, potrivit opiniei unui grup de prestigiosi specialisti, care au elaborat sub egida UNIDO o lucrare de referinta in domeniul IMM-urilor[2] , trasaturile lor definitorii sunt cele inscrise in figura nr. 1.

La aceste caracteristici, consideram ca se recomanda sa se adauge cel putin inca una - flexibilitatea pronuntata a IMM-urilor, indeosebi a firmei mici. Dimensiunea si inertia organizationala redusa a IMM-urilor, permanentul contact al intreprinzatorului cu realitatile endogene si exogene organizatiei aflate in continua schimbare, puterea discretionara de care practic dispune, climatul organizational favorabil schimbarii si inovarii, sunt elemente care explica in mare masura aceasta flexibilitate pronuntata, ce se reflecta intr-o pronuntata volatilitate a sectorului de IMM-uri.

Exista numerosi factori, care tin in special de context, ce influenteaza activitatile IMM-urilor. In viziunea profesorului japonez Tanaka[3] , acesti factori sunt:

producerea inovatiei tehnologice;

schimbarile in materii prime;

modificarile in cererea pietii;

schimbarile in oferta de forta de munca;

liberalizarea si globalizarea comertului;

evolutiile in obtinerea si regimul surselor de capital;

conjunctura economiei nationale si internationale.

Anumiti specialisti, cum ar fi profesorul american Bruce Kirchhoff[4] , au identificat unele variabile sau factori care au impact major asupra IMM-urilor, conditionandu-le chiar supravietuirea. Pe baza unei analize minutioase asupra 179.136 de IMM-uri, el a stabilit 6 principali factori de care depinde supravietuirea unei firme, asa cum rezulta din examinarea informatiilor inscrise in figura nr. 1. Dintre acesti factori impactul cel mai mare asupra evolutiei si supravietuirii firmei il au optiunile sau alegerile strategice ale intreprinzatorului referitoare la ramura in care isi infiinteaza firma, produsele si/sau serviciile oferite, dimensiunea organizatiei etc.

Figura nr. 1. Caracteristicile predominante ale firmelor mici

3. Tipologia IMM-urilor

Atat din punct de vedere teoretic cat si pragmatic, tipologia IMM-urilor este un element deosebit de important.

Dupa cum lesne se poate presupune, exista o mare varietate de tipologii, generata de multitudinea variabilelor implicate. Doi cunoscuti specialisti in domeniu - Birley si Westhead1 - au decelat 8 criterii in functie de care se pot clasifica IMM-urile si anume:

varsta firmei

tipul de proprietate

natura managementului practicat

structura organizatorica

productia realizata

industria de care apartine firma

amplasarea intreprinderii

profilul relatiei produs/piata

Figura nr. 2. Principalii factori de care depinde supravietuirea IMM-urilor

In continuare vom prezenta selectiv cateva dintre cele mai frecvente clasificari ale IMM-urilor, sintetizate in tabelul nr. 2.

Tipologia IMM-urilor

Tabelul nr. 2

In categoria firmelor mici traditionale se intalnesc, de regula, doua subcategorii sau tipuri:

firme in cadrul carora exista un singur intreprinzator, ceilalti salariati, indiferent de gradul de rudenie cu acesta, aflandu-se in postura de executanti, fara o implicare deosebita in managementul organizatiei;

firme familiale, in care, practic, intreprinzatorul este reprezentat de familia intreprinzatorului, alcatuita din cel putin 2 persoane, care participa efectiv la dirijarea activitatilor firmei, ceea ce genereaza multiple si complexe relatii intreprenoriale si manageriale2 . In cadrul acestor firme apar frecvent anumite situatii conflictuale, generate si de interfata relatiilor de familie cu relatiile de firma, pentru care s-au elaborat si anumite modele, in vederea facilitarii solutionarii lor. Dintre acestea mentionam modelele Kopelman, Greenhause si Connolly3 si respectiv, Stoner, Hartman si Arora 4 .

In ultima perioada, o atentie deosebita se acorda, in mod absolut firesc, IMM-urilor din ramurile de varf, din "high-tech". Astfel, intr-un studiu finalizat recent, realizat cu finantare de la DG XXIII a Uniunii Europene, se divid IMM-urile din zona tehnicii de varf, in trei categorii1:

IMM-uri din sectoare de "high-tech" si mass-media, caracterizate printr-o ridicata afinitate pentru derularea activitatilor prin Internet, luand in considerare ultimele dezvoltari in domeniu;

IMM-urile nou infiintate de catre "liber-intreprinzatori", care se focalizeaza asupra exploatarii oportunitatilor oferite de comertul electronic si sectoarele de servicii;

IMM-urile integrate in marile firme care genereaza inovatii si comercializeaza produse sub presiunea principalilor clienti.

Se apreciaza ca aceste trei tipuri de IMM-uri  prezinta o importanta vitala pentru functionalitatea si performantele Uniunii Europene, fiind germenii societatii informationale si ai economiei bazate pe cunostinte care se va "instaura" in deceniile urmatoare. In planul IMM-urilor, specific sfarsitului mileniului al II-lea si inceputul mileniului al III-lea, este conturarea unui nou tip - IMM-ul axat pe cunostinte. Principalele sale caracteristici sunt:

preponderenta activelor intangibile;

incorporarea de activitati ce implica o puternica densitate a cunostintelor;

utilizarea unei forte de munca pronuntat specializata;

dezvoltarea intensa a activitatilor de cercetare-dezvoltare, de produse si servicii deosebit de inovative;

folosirea de tehnologii de varf;

oferirea de produse si servicii susceptibile de a fi exportate;

durata scurta de viata a produselor si serviciilor2 .

Indiferent de caracteristici si tip, IMM-urile prezinta - ca orice alta firma - o tripla dimensiune3 :

instrumentala, ce se refera la aspectele de rationalitate economica, care in ultima instanta se reflecta in eficacitatea si eficienta firmei;

politico-sociala, ce reflecta in special elementele relationale si decizionale din organizatie, in cadrul carora aspectele conflictuale sunt deosebit de importante;

cultural-reflexiva, expresie a valorilor comportamentale, in fapt a culturii organizationale ce se manifesta in cadrul firmei si afecteaza major continutul si formele de manifestare ale precedentelor doua dimensiuni si implicit performantele IMM-urilor.

In concluzie, IMM-urile, cu toate ca, prin definitie, sunt de dimensiuni relativ reduse, prezinta o apreciabila complexitate si varietate, caracteristici si functionalitati specifice, a caror cunoastere si luare in considerare sunt obligatorii, in vederea amplificarii performantelor sale economice si sociale.