INDICATORI AI STANDARDULUI SI CALITATII VIETII

1 Situatia generala[1]

In intervalul 1995-2003 rata saraciei se mentine in jurul valorii de 25%, cu valori mai ridicate la sfarsitul anilor '90 si o tendinta de scadere in ultimii 4 ani ai perioadei.

Rata saraciei severe este de doua sau chiar de trei ori mai mare in mediul rural in fiecare an analizat, distanta dintre valorile inregistrate pentru cele doua medii de rezidenta conservandu-se in timp. Majoritatea saracilor se afla in gospodarii in care capul gospodariei a absolvit cel mult scoala secundara sau vocationala, cea mai mare rata inregistrandu-se in cazul in care acesta nu a absolvit nici o forma de invatamant (40%).

Dinamica saraciei in functie de varsta

La fel ca in anii trecuti, tinerii si copii sunt categoriile expuse la saracie in cel mai ridicat grad insa riscul este in scadere la fel ca si pentru restul populatiei. Cel mai putin vulnerabila este categoria de varsta activa

Sursa:        Guvernul Romaniei si Sistemul ONU in Romania- Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, 2003, p. 10-12;

BM si CASPIS- Raport: Dinamica saraciei si a saraciei severe in perioada 1995-2003 (http://www.caspis.ro/pagini/ro/despre_saracie.php )

2.1       Factori determinanti ai calitatii vietii in opinia tinerilor

Aproximativ unul din 5 tineri considera ca se afla in prezent intr-o situatie de dificultate, procentul acestora fiind insa in scadere: 2002-26,8%, 2004-18,1%.

Sursa: Sondaje ANSIT/ANT

2.3       Aprecieri ale tinerilor privind nivelul de trai

a) Autoevaluarea dinamicii starii de saracie

In cadrul sondajului din 1994, aproape jumatate dintre tineri se considerau saraci (la intrebarea "Dvs. personal va considerati sarac?"- au raspuns da - 45%). Dinamica din tabelul alaturat arata insa ca din ce in ce mai putini tineri apreciaza ca nivelul lor de trai este in scadere.

Cum apreciaza ca a evoluat nivelul sau de trai fata de anul trecut

Sursa: sondaje CSCPT/ANSIT/ANT

Desi situatia la nivel general este apreciata ca fiind foarte proasta, cu cat situatia devine mai particulara cu atat ea este mai bine apreciata. Astfel,  situatia personala este apreciata ca fiind mult mai buna decat cea la nivelul propriei familii, care la randul ei este apreciata ca fiind mai buna decat cea la nivelul intregii populatii.

b) Autoevaluarea nivelului de trai actual

Situatia existenta in tara noastra, in ceea ce priveste nivelul de trai al tinerilor, reprezinta o problema in opinia a 9 din 10 tineri intervievati in cadrul sondajelor la nivel national, unul din 2 considerand-o chiar o problema foarte serioasa. Este posibil ca procentul destul de mare de tineri multumiti de felul in care traiesc in general sa fie influentat

in mod determinant de faptul ca tot 50% dintre tineri sunt multumiti de ceea ce au realizat pana acum in viata, sau altfel spus exista tentatia de a da mai putin vina pe propriile realizari care pot fi controlate, influentate sau determinate intr-o masura mai mare, determinanta chiar, de catre individ, decat pe conditiile oferite de catre societate care sunt aspecte ce apartin intr-o mai mare masura de domeniul social, ele scapand posibilitatii de control direct si determinare din partea indivizilor.

c) Autoevaluarea situatiei viitoare

Desi exista un procent destul de mare de nehotarati, deoarece procentul celor care cred ca situatia din Romania sau a lor personal se va inrautati este mult mai mic decat al celor care considera ca lucrurile vor merge din ce in ce mai bine, putem spune totusi ca tinerii sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul.

d) Planuri de viitor

Planurile de viitor ale tinerilor sunt axate pe imbunatatirea situatiei economice, educationale/ pregatire profesionala si locative si de petrecere a timpului liber. Se remarca insa ca in timp ce la imbunatatirea situatiei materiale si petrecerea timpului liber, chiar daca se mentin la valori foarte ridicate, exista o anumita scadere, singurele in crestere sunt imbunatatirea situatiei educationale si a celei familiale.

Al doilea tabel indica insa ca odata rezolvata problema financiara, cea mai importanta devine situatia familiala.

Ce ai face in primul rand daca ai castiga o suma mare de bani?

Sursa: sondaje ANSIT/ANT

Chiar daca aderarea la UE inseamna si o scumpire a vietii, pentru ¾ dintre tineri inseamna mai degraba un viitor mai bun si un mijloc de ameliorare a situatiei economice.

2004 - Ce crezi ca ar insemna pentru cetatenii romani

aderarea Romaniei la Uniunea Europeana?

Sursa: sondaj ANT

4 Evaluarea activitatii Guvernului in domeniu

Tinerii sunt foarte nemultumiti de activitatea Guvernului in privinta nivelului de trai, al protectiei sociale a tinerilor si de ceea ce face pentru a incuraja tineri talentati, buni profesionisti sa ramana in tara.

Cum crezi ca vor fi efectele guvernarii actuale

asupra situatiei tinerilor?

Sursa: Sondaje CSCPT/ANSIT/ANT

Se mai poate constata si faptul ca tinerii sunt destul de rezervati in aprecierea efectelor viitoare a guvernului, ceea ce poate indica fie o dezinteres si necunoastere a planului de masuri al Guvernului, fie faptul ca tinerii considera ca Guvernul nu-si indeplineste promisiunile facute.

5 Aprecierea situatiei veniturilor in Romania si a activitatii Guvernului in domeniu

Sursa: Sondaje CSCPT/ANSIT

2.6 
Venituri ale familiei

Conform datelor din anchetele INSSE, fata de 2002 in anul urmator veniturile totale ale gospodariilor au avut crestere semnificativa

Venituri totale, pe categorii de gospodarii, dupa statutul ocupational si varsta capului gospodariei (2003)

Sursa INSSE - Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumurile populatiei in 2003

Analiza tipurilor de venituri si a altor resurse financiare din 2003 arata ca:

tinerii nu sunt atrasi de veniturile din agricultura care se stie ca sunt mici si inconstante (venituri din agricultura si in produse sub medie; peste medie venituri salariale si din activitati neagricole);

odata cu inaintarea in varsta, terminarea studiilor si ocuparea unui loc de munca (cu carnet de munca/ "la negru") cresc veniturile salariale si scade ponderea prestatiilor de somaj; cresc de asemenea si veniturile din proprietate si din vanzarea de active din patrimoniul gospodariei ceea ce ar putea indica ca odata cu capatarea de independenta economica proprietatea incepe sa fie perceputa ca sursa de venituri;

cum era si normal fiind varsta la care rata de fertilitate este cea mai mare avem atat o crestere peste medie a veniturilor din indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca data insa de nasteri (maternitate si ingrijirea copiilor) si nu de imbolnaviri (ajutoarele speciale pentru handicapati sunt sub medie), cat si a celor de prestatii familiale (alocatii pentru copii);

din pacate insa veniturile anterior mentionate nu pot suplini cu succes marirea numarului de membrii ai familiei si asistam si la o crestere peste medie a ajutoarelor sociale acordate de primarii;

ponderea sub medie a creditelor este normala pentru familiile unde varsta capului gospodariei are 15-24 de ani si unde avem o pondere foarte mare de elevi/studenti care nu sunt in mare masura independenti economic; pentru gospodariile unde capul gospodariei are intre 25-34 de ani ar putea indica insa o pondere mare a tinerilor care fie au salarii foarte mici, fie lucreaza fara forme legale de munca si nu isi pot dovedi veniturile pentru a obtine un imprumut;

situarea sub medie la fondurile din sume economisite anterior, a soldului in numerar la inceputul perioadei si a totalului general este fireasca pentru gospodariile unde capul de familie are intre 15-24 de ani, pentru ca asa cum aratam anterior acestia sunt implicati intr-o masura mai mare in procesul educational si mai putin in sistemul ocupational; plasarea peste medie a gospodariilor conduse de tineri intre 25-34 de ani arata ca acestia au dispus si dispun in continuare de resurse economice pe care le-au acumulat anterior (venituri salariale, din activitati neagricole independente, din proprietate, din vanzarea de active din patrimoniul gospodariei, din alte surse care ar putea proveni de la parinti/ "munca la negru")

7 Dependenta economica a tinerilor de parinti

Sondajul "Tineret '94" a pus in evidenta proportii importante ale populatiei tinere care beneficiaza de ajutor de la parinti/socrii, ca unica solutie de supravietuire, si care atesta caracterul de larga cuprindere si de relativa stabilitate al practicii de intrajutorare in relatia parinti-copii. Ajutorul, desi indispensabil pentru tineri, determina o dependenta financiara (si nu numai) care contravine, deseori, aspiratiilor de autonomie si idealurilor lor de viata si, in consecinta, genereaza resentimente, frustrari, tensiuni.

O alta consecinta a dependentei economice este si faptul ca gospodariile tinere, in comparatie cu cele mature, sunt mai dependente de imprumuturile banesti si obisnuiesc mai putin sa economiseasca si sa faca depuneri.

Sursa: Sondaj ICCV

Ca si in 1994 si urmatoarele sondaje au aratat ca principala sursa de venituri a tinerilor de 15-29 de ani ramane familia, urmata de veniturile proprii care provin insa intr-o proportie destul de mica din activitate platita permanent cu angajare cu forme de munca legale.

1996 Care sunt sursele veniturilor de care dispuneti dvs. personal ?/1998, 2001, 2003.De unde provine cea mai mare parte a resurselor dvs. financiare? /200 In ultimele 6 luni, din ce surse au provenit mijloacele tale de trai?/2004. Mentioneaza toate sursele din care provin mijloacele tale de trai ;**-fara varianta de raspuns in anul respectiv

Sursa: sondaje CSCPT/ANSIT/ANT

2.8  Copii si tineri activi economic[2]

Conform studiului citat, dintre copiii si tinerii de 5-17 ani desfasoara o activitate economica 2,1% - dupa aprecierea adultilor care ii au in ingrijire si respectiv 3,7% - dupa propria lor declaratie; cei mai multi fiind de sex masculin, din mediul rural si de 15-17 ani. De remarcat, ca cifrele indicate de copii sunt aproximativ de 2 ori mai mari decat cele indicate de parinti/tutori.

Toti copiii care au lucrat pe baza de contract de munca apartin grupei de varsta de 15-17 ani si sunt majoritar fete (65,6%).

In industrie si constructii s-a estimat ca 96,2%-potrivit CIA, respectiv 89,1%-CICO, din copii catre au lucrat apartin grupei 15-17 ani. In serviciile de comert, hoteluri si restaurante, copii de 15-17 ani au reprezentat 96,2%- CIA (84,2%-CICO), iar in alte activitati economice 67,3%-CIA si 67,7%-CICO.

Principalul motiv care ii determina pe copiii intre 5-17 ani sa lucreze este nevoia familiei de resurse financiare.

Conform studiului mentionat anterior[3], din analiza saraciei pentru 2003 a reiesit cacel mai important predictor al riscului de saracie este stocul de educatie detinut. Fiecare ciclu de invatamant in plus absolvit inseamna o scadere abrupta a riscului de saracie, iar participarea la o forma superioara de educatie anuleaza aproape riscul saraciei.

Cu toate acestea, unul din 2 copii care este activ economic nu mai frecventeaza scoala. In cazul adolescentilor (15-17 ani) neparticiparea la activitatea educationala este si mai mare 4 din 5, unul din motive putand fi si faptul ca foarte multi dintre acestia au contract de munca.

Participarea copiilor activi economic dupa participarea la activitatea scolara

2.9  Posibilitatea satisfacerii nevoilor gospodariilor si personale

a) Autoevaluarea veniturilor familiei

Aproximativ 50% dintre tineri apreciaza ca veniturile familiei sale ajung numai/nici pentru strictul necesar, 1/3 ca le ajung pentru un trai decent dar nu permit cheltuieli mai deosebite, iar restul isi pot permite cu/fara efort si cheltuieli mai deosebite.

Cum apreciati veniturile familiei dumneavoastra in raport cu necesitatile ?

Cresterea in anul 2003, fata de 2002, cu 20,7% a veniturilor totale, respectiv cu 4,7% a veniturilor totale reale se face resimtita si in aprecierile tinerilor astfel incat, in 2004, se observa o scadere de 7% a tinerilor care apreciau ca familia sa nu-si poate asigura nici strictul necesar si cu 6% a celor care isi puteau permite doar strictul necesar si implicit o crestere semnificativa (aprox. 10%) a celor care isi pot permite, cu eforturi, cheltuieli mai deosebite si mai ales determina ca 2 din 3 tineri sa se declare multumit de situatia financiara a familiei sale.

Sursa: Sondaj ANT, 2004.

b) Autoevaluarea veniturilor proprii

Aproape 40% dintre tineri isi apreciaza veniturile ca fiind foarte scazute, iar in 2003 60% considerau ca cu veniturile proprii isi permit numai sau nici macar un trai decent. In consecinta, procentul celor multumiti de veniturile pe care le obtine se situeaza, cu exceptia anului 1998, sub 20%.

Multumire fata de veniturile pe care le obtine

Sursa Sondaje: CSCPT; ANSIT; ANT

10 Posibilitati de satisfacere a nevoilor de consum ale gospodariilor si consum

- medii lunare pe o gospodarie, mii lei -

Sursa datelor primare INSSE

Analiza tabelului anterior indica:

desi tinerii sunt nemultumiti de veniturile pe care le obtin, au cheltuieli banesti mai mari decat media pe gospodarii, mai ales in ceea ce priveste cheltuielile de consum: cumparare de produse alimentare, cheltuieli in unitati de alimentatie publica, cumpararea marfurilor nealimentare si plata serviciilor;

dorinta de acumulare (depunere la CEC) este sub medie, dar in cazul capilor de gospodarie cu varsta intre 25-34 de ani avem o crestere semnificativa (de 3 ori) a investitiilor;

rambursarea de credite si imprumuturi este mai mare decat media pentru familiile cu capi de gospodarie cu varsta intre 25-34 de ani ce ar putea fi datorata faptului fie faptului ca tinerii care au reusit sa obtina un credit de la banci au salarii mari, fie creditul a fost contractat pentru obtinerea de locuinta si care au o rata de rambursare mai mare decat cele pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata;

contributia pentru impozite, contributii, cotizatii, taxe (ex: impozit pe salarii), pentru familiile cu capi de gospodarie cu varsta intre 25-34 de ani este mai mare decat media pe gospodarii acest lucru putandu-se datora faptului ca este posibil ca multi dintre tinerii care detin un loc de munca sa aiba un salariu peste medie.

Structura cheltuielilor pentru plata serviciilor - 2003

Sursa datelor primare INSSE

Paradoxal, desi tinerii sunt nemultumiti de veniturile proprii sunt cei ale caror cheltuieli pentru servicii sunt cele mai mari. Indiferent de varsta capului gospodariei, cea mai mare proportie a cheltuielilor pentru plata serviciilor este folosita pentru intretinerea locuintei, urmeaza serviciile de telefonie si serviciile de transport, cu exceptia gospodariilor unde capul familiei are 15-24 de ani si este cea mai mare probabilitate ca acesta sa fie inclus in sistemul de invatamant si in consecinta sa plateasca cazare in alt oras si bineinteles mai mult pentru educatie. Si familiile al carui cap de gospodarie are intre 25-34 de ani au cheltuieli mai mari decat media pentru chirie o posibila explicatie putand fi faptul ca familiile tinere prefera sa aiba ca odata cu intemeierea unei familii sa nu stea impreuna cu parintii ci sa aiba propriul lor camin, chiar daca aceasta implica plata unei chirii.

2.11  Inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata

Conform datelor de sondaj, in 2003, 27% dintre tineri detineau calculator, 14% un autoturism  in proprietate/il foloseste si 18% o locuinta proprie. Daca in 2002 doar unul din 3 tineri aveau propriul telefon mobil, in numai 2 ani procentul acestora a crescut la peste 50%.

Surprinzator este insa faptul ca unul din 10 tineri care considera ca veniturile personale nu ii ajung nici pentru strictul necesar detine un telefon mobil, iar din cei care apreciaza ca veniturile personale ii permit sa aiba tot ceea ce ii trebuie fara sa se restranga de la nimic doar 1,1%.

Si mai surprinzator este faptul ca pentru tinerii care au declarat ca nu desfasoara in prezent nici o activitate de pe urma caruia sa aiba un anumit venit, cu cat tanarul apreciaza ca are venituri insuficiente, cu atat creste si procentul celor care au un telefon mobil.

Ancheta ICCV din 1994 pune in evidenta situatia dezavantajata a tineretului prin diferenta de dotare cu bunuri de uz indelungat a gospodariilor tinere (cu capul de gospodarie sub 30 de ani) in raport cu restul gospodariilor. Ancheta INSSE din 2003, fara a contrazice rezultatele anchetei anterioare, pune in evidenta interesul familiilor tinere (capul gospodariei pana in 24 de ani) pentru dotarea locuintei cu aragaz, televizor color, computer PC si telefon mobil. Ulterior, scade interesul pentru computer PC si telefon mobil si creste pentru aspirator, masina de spalat automata si autoturism.

* - sondaj ICCV-"Saracie'94"

** - INSSE- Coordonate ale nivelului de trai in Romania.

Veniturile si consumurile populatiei in 2003

Date statistice internationale arata ca Romania este cu mult in urma tarilor europene, indiferent daca sunt membre a le UE sau foste tari comuniste, in ceea ce priveste detinerea de populatie de aparate radio sau televizoare.

Inzestrarea populatiei cu aparate radio si televizoare/1000 loc., in 2001

12 Surse de vulnerabilitate pentru tineri: lipsa unuia sau a ambilor parinti, parinti vitregi, casatoria

Peste 2/3 dintre tineri considera ca lipsa ambilor parinti si internarea intr-un centru de plasament este cea mai mare sursa de vulnerabilitate si, fara a lua in calcul "copii strazii", pentru ca nu detinem informatii exacte privind numarul acestora, asa cum se observa din tabelul urmator, desi in scadere, exista inca un numar destul de mare de copii si tineri internati in centre de plasament. Deloc de neglijat este si lipsa unui parinte deoarece, asa cum aratam anterior, riscul saraciei este asociat in continuare si cu familiile monoparentale. In fine casatoria desi pare un motiv mai mic de ingrijorare, reprezinta totusi pentru aproximativ unul din 4 tineri sursa crearii unei situatii foarte grea si dificila.

Numar ce copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament

Sursa : Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (http://www.copii.ro/)

13 Obstacole pentru intemeierea unei familii si apreciere activitate Guvern in domeniu

Pentru cei din jurul dvs., care credeti ca sunt principalele obstacole

in intemeierea unei familii?*

* subiectii puteau alege maximum 2 variante

Sursa: ICCV

Sondajul realizat de catre ICCV, in 1994, a relevat faptul ca tendinta evidenta de reducere a casatoriilor este datorata nu numai unor modificari de ordin cultural ci si un raspuns, o adaptare la dificultatile economice.

Cum situatia economica din tara noastra este inca dificila,redresarea nepermitand inca diminuarea saraciei sub nivelul anilor 1995-1996[4], este de inteles de ce si in prezent peste jumatate din tineri considera ca situatia existenta, in privinta conditiilor necesare pentru intemeierea unei familii si pentru a avea/creste copii reprezinta o problema serioasa si acuta si de ce trei sferturi dintre ei sunt nemultumiti de ce face guvernul pentru sprijinul familiilor tinere.

14 Autoevaluarea vietii de familie si a celei sentimentale, relatii cu familia si asteptari

Conform sondajelor, tinerii sunt in mare parte multumiti de viata de familie si cea sentimentala (3 din 5); iar relatiile cu parinti sunt apreciate ca fiind bune de 4/5 dintre acestia.

Cum apreciezi relatiile tale cu parintii?

Tinerii asteapta din partea parintilor suport emotional (intelegere, iubire), financiar si sfaturi; iar parintii asteapta din partea copiilor un comportament prosocial si realizare profesionala, educationala, familiala si financiara.

In vederea pregatirii pentru o viata independenta, tinerii ar dori din partea familiei acordarea de mai multa incredere si un suport financiar mai mare.

15 Locuinta tinerilor

Dinamica numarului de locuinte date anual in folosinta, dupa boom-ul din 1976-1980 (149, 3 mii), a avut o scadere severa mai ales in perioada 1989-1993. Dupa o usoara redresare in perioada 1993-1995, asistam din nou la o scadere. Ce a scazut constant pana in 2000, iar in prezent se afla in crestere este proportia de locuinte construite cu fonduri publice si care in mare parte ar trebui sa fie locuinte sociale, destinate tocmai familiilor tinere aflate in dificultate. Situatia este apreciata ca atare de catre tineri si conform sondajelor realizate de CSCPT/ ANSIT/ANT, sunt nemultumiti de situatia existenta (in 2003[5] -58,6% si doar 8,9% multumiti), 9 din 10 tineri apreciind ca in Romania sansa tinerilor de a avea o locuinta corespunzatoare reprezinta o problema foarte serioasa .

In comparatie internationala, in anul 2001, singura tara europeana aflata intr-o situatie mai dificila ca a noastra este Bulgaria.

Situatia locuintelor terminate (2001)

Sursa: INSSE - Anuar - 2004

Desi varsta ii indreptateste (nemaifiind copii, unii chiar avand si propria familie)sa locuiasca separat, ¾ dintre tineri locuiesc inca cu parintii, situatia neschimbandu-se prea mult in ultimii 10 ani.

Locuiesc impreuna cu parintii

%

Sursa-sondaje ICCV, CSCPT, ANSIT, ANT

Doar unul din 3 tineri este multumit de conditiile sale de locuit, iar din ceilalti 2 unul desi considera ca spatiul de locuit de care dispune acum este suficient, pentru viitor anticipeaza probleme locative, iar celalalt are deja astfel de probleme. Este de inteles de ce dupa 6 ani de zile avem un procent asa mare de tineri nemultumiti de locuinta lor actuala.

In doar 4 ani de zile (1996-2000), procentul tinerilor care detin o locuinta proprie s-a redus la jumatate, pentru ca in 2003 sa avem o usoara crestere (17,7%).

Se constata insa ca desi sursa cea mai importanta de venit sunt parinti, pentru achizitionarea unei case, tinerii se bazeaza mai mult pe forte proprii si intr-o mica masura pe credite de la banci sau alte institutii.

Fara o interventie eficienta din partea statului, situatia locativa a tinerilor se va agrava si mai mult deoarece doar 8 % dintre acestia declara ca isi pot rezolva in cel mult un an situatia.

In consecinta, 76,7% dintre tineri nu sunt multumiti de ceea ce face Guvernul in privinta locuintelor pentru tineri[6] si in consecinta 83,9% dintre tineri considera ca legea privind locuintele este absolut necesara[7], iar 52,7% ca Ministerul Tineretului si Sportului ar trebui sa se implice mai mult, in problema locuintelor pentru tineri (prima problema - locurile de munca - 71,5%) [8]