Optici de abordare in evaluarea intreprinderii

Optici de abordare in evaluarea intreprinderii

Evaluarea in general si cea de active in special cuprinde mai multe aspecte si se bazeaza pe aceea ca un activ nu are valoare economica numai pentru o existenta fizica ci in egala masura si pentru faptul ca are calitatea de a genera rezultate economice si financiare viitoare(profit, disponibilitati banesti). Prin urmare, valoarea unui activ este rezultatul unei analize care se bazeaza pe o apreciere in functie anumite criterii de comparatie, astfel incat sa exprime cat mai corect, atat valoarea de intrebuintare cat si pe cea de schimb. Date fiind complexitatea fenomenului economic, a diversitatii obiectelor supuse evaluarii, teoria si practica economica cunosc mai multe modalitati de abordare a evaluarii activelor economice.

1. Abordarea patrimoniala porneste de la considerentul ca o intreprindere,un activ, are valoare pentru ca patrimoniul sa este format din mai multe elemente componente care ele insele au valoare. Aplicarea acestei abordari presupune utilizarea informatiilor furnizate de contabilitate concentrate in bilantul contabil sau altor sinteze contabile (balante de verificare, balante analitice). Pentru a stabili valoarea economica a componentelor patrimoniale de cele mai multe ori bilantul contabil se retrateaza pentru a elimina factori precum : principii contabile care nu permit reflectarea valorii actuale a elementelor patrimoniului, aspecte fiscale care obliga la inregistrari ce nu reflecta situatia particulara a intreprinderii, privilegierea aspectului juridic in defavoarea aspectului economic. Valorile utilizate in abordarea patrimoniala sunt:

Activul net contabil (ANC) calculat ca diferenta intre activul total si datoriile totale.

Activul net actualizat (ANA) prezinta patrimoniul intreprinderii la valorile actualizate. Costurile istorice ale activelor si obligatiilor se actualizeaza functie de efectele inflatiei.

Activul net corectat ce cuprinde corectiile aplicate posturilor si conturilor din bilant. Aceasta marime se obtine prin reevaluarea elementelor bilantului avandu-se in vedere deprecierea monetara, evolutia preturilor, utilitatea, alti factori generatori de distorsiuni. Relatia de calcul este

 unde:

∆A- corectiile din activ

∆P - corectiile din pasiv

• Valoarea substantiala a patrimoniului face parte din categoria valorilor functionale ce are in vedere functia principala a intreprinderii, cea de exploatare. Se cunosc mai multe categorii de valori substantiale(valoarea substantiala bruta, valoarea substantiala redusa, valoarea substantiala neta).
• Activul net de lichidare.

2. Abordari pe baza de randament au ca punct de plecare ideea ca un investitor nu cumpara nici active nici pasive ci avantajele, rezultatele financiare pozitive, ce rezulta din exploatarea acestora. Aceste abordari au in vedere, in esenta, capacitatea intreprinderii de a genera si perpetua rezultate pozitive. Valorile calculate in abordarile patrimoniale sunt:

• Valoarea prin rentabilitate (Vr) are la baza capitalizarea veniturilor si are relatia

unde:

- capacitatea beneficiara(beneficiul prognozat),

i   - factor de actualizare.

Valoare de rentabilitate limitata se bazeaza pe actualizarea profiturilor viitoare, limitate la un numar de ani si are relatia

 in care:

P - profitul net previzionat,

Vz - Valoarea reziduala.

Valoarea de rentabilitate continua in conformitate cu aceasta abordare valoarea intreprinderii este data de profitul previzionat aferent ultimului an de prognoza la care se adauga valoarea prin rentabilitate

Valoarea de rentabilitate prin actiuni obtinuta ca produs dintre profitul mediu prognozat(capacitatea beneficiara) si raportul curs pe actiune ⁄ profit pe actiune(PER)

3. Abordarile pe baza de supraprofit determina valoarea intreprinderii prin luarea in calcul a supraprofitului(good-will) considerat ca fiind diferenta dintre rentabilitatea efectiv degajata de intreprindere si rentabilitatea normala pe care trebuie sa rezulte din exploatarea capitalurilor de care dispune pentru a functiona[1]. Se cunosc urmatoarele valori:

Valoarea capitalizarii directe se obtine prin capitalizarea directa a diferentei de profit obtinuta de intreprindere fata de rata medie a ramurii sau fata de alt criteriu(rata medie a dobanzii) si are relatia de calcul

Varianta capitalului permanent necesar exploatarii(CPNE) conform careia valoarea intreprinderii se calculeaza prin adaugarea la ANCR a supraprofitului. Astfel:

CPNE = Imobilizari corporale + NFR,

Sp= rentabilitatea CPNE - costul CPNE,

V= ANCR + S'p unde:

NFR- necesarul de fond de rulment,

Sp - supraprofitul,

S'p - supraprofitul actualizat.

Valoarea calculata prin remunerarea valorii substantiale brute(VSB)obtinuta prin adaugarea la valoarea activelor corporale a supraprofitului calculat functie de Valoarea substantiala bruta si are formula :

 unde:

Vac - valoarea activelor corporale,

r - rata medie de rentabilitate,

i - factor de actualizare.

4. Metode dinamice ce vizeaza mai mult viitorul decat prezentul si abordeaza valorizarea activelor studiate la valoarea actuala a fluxurilor viitoare de rentabilitate. In aceasta directie cercetarea se indreapta spre actualizarea fluxurilor viitoare cunoscandu-se in acest sens[2]: fluxurile de trezorerie degajate prin exploatarea intreprinderii, dividendele varsate actionarilor, suplimentul de rentabilitate produs de investitia studiata in raport cu conditiile de piata ale momentului(adica valoarea economica adaugata), iar de aici si cele trei directii de abordare.

a. Abordari pe baza fluxurilor de trezorerie(cash-flow) ce presupun masurarea valorii unei intreprinderi,finantata de actionari, prin valoarea actuala a fluxurilor de trezorerie ce vor fi degajate de aceasta. Exista mai multe modalitati de abordare precum:

Metoda cash-flow liber care leaga direct valoarea actiunilor unei societati prin capacitatea sa de a degaja trezorerie disponibila si care se poate distribui actionarilor sub forma de dividende sau sa fie investite in noi proiecte. Cash-flow liber(CFL) se determina plecand fie de la excedentul brut al exploatarii, fie de la rezultatul net caz in care valoarea intreprinderii se obtine cu relatia:

Metoda cash-flow disponibil(CFD) priveste intreprinderea ca fiind un proiect de investitie ce are pe de o parte un anumit volum valoric de capitaluri angajate(proprii + datorii financiare)si , pe de alta parte, mijloace de productie ce corespund imobilizarilor din exploatare si necesarul de fond de rulment. CFD se determina cu relatia:

CFD = Re(1-i_p) + Amortizari si provizioane - Cresterea necesarului de fond de rulment - Investitii + Vanzari de active. Iar valoarea intreprinderii este data de relatia:

b. Abordari prin fluxuri de dividende acorda importanta atragerii de actionari prin dividende atractive. Se cunosc mai multe moduri de calcul :

Modelul Irwing-Fisher considera ca dividendele de primit sunt constante iar valoarea unei actiuni presupune valorii actuale a fluxurilor de dividende de primit de catre actionari

 unde:

Dt - dividendul global,

i - factor de actualizare

Modelul Gordon -Shapiro are ca punct de plecare faptul ca dividendele nu sunt constante in consecinta valoarea unei actiuni are la baza elementele:

 unde:

D₁  - dividendul efectiv primit,

i - factor de actualizare,

g - rata de crestere a dividendelor.

Modelul Bates informeaza despre pretul la care trebuie cumparat un titlu pentru a obtine o anumita rentabilitate tinand cont de ipoteza unui pret de revanzare si dividendele de incasat

 unde:

Vn - valoarea de revanzare in anul t,

Dt - dividendele incasate in perioada 1-t,

i- factor de actualizare.

Modelul Molodovski asemanator primelor doua dar abordeaza viitorul printr-un model ce presupune trei perioade de timp:

prima perioada previzionala caracterizata printr-o rata e crestere constanta;

a doua perioada ce cunoaste o descrestere de maniera progresiva ;

a treia, in care dividendul ramane constant.

c. Abordari pe baza crearii de valoare pentru actionari. In acest caz pentru evaluarea intreprinderii se folosesc criteriile : valoarea economica adaugata(VEA) sau EVA(Economic Value Added) si valoarea de piata adaugata(VPA) sau MVA(Market Value Added).[3]