ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI SIBIU

1. DESCRIERE GENERALA

Localizare

Judetul Sibiu, situat in centrul Romaniei, in partea de sud a Transilvaniei, strajuit de muntii Fagarasului, Cibinului si Lotrului, la o distanta de 273 km de Bucuresti, capitala tarii, se incadreaza intre urmatoarele coordonate:

latitudine nordica – 46⁰17’ – avand ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag

latitudine sudica – 45⁰28’ – avand ca punct extrem satul Paltin, comuna Boita

longitudine estica – 24⁰57’ – avand ca punct extrem satul Teline, comuna Bradeni

longitudine vestica – 23⁰35’ – avand ca punct extrem comuna Jina.

Judetele limitrofe:

v    nord – judetul Mures

v    sud– judetele Arges si Valcea

v    est – judetele Brasov si Mures

v    vest – judetul Alba

Suprafata si relief

Incadrandu-se intre judetele mijlocii, judetul Sibiu ocupa o parte a Podisului Transilvaniei cu o suprafata de 5433 km², ceea ce reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii, clasandu-se pe locul 24 din acest punct de vedere, si 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alaturi de judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Mures.

Relieful judetului coboara de la sud, din zona montana care ocupa aproximativ 30 % din suprafata judetului, reprezentata de Muntii Fagarasului unde se intalnesc inaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vanatoarea lui Buteanu 2508 m), muntii Cibinului si ai Lotrului cu suprafete plane usor valurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului si Steflesti), cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se intinde pe aproximativ 50 % din suprafata judetului zona de podis (podisurile Hartibaciului, Secaselor si Tarnavelor) cu relief deluros cu inaltimi intre 490 m si 749 m. Intre zona montana si cea de podis trecerea se face printr-o zona depresionara de contact (depresiunea Fagarasului sau Tara Oltului, Sibiului, Salistei si Apoldului sau Secasului) care se desfasoara aproape continuu intre cele doua trepte de relief si ocupa cca 20 % din suprafata judetului, propice culturilor agricole.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judetului Sibiu apartine celor 2 unitati mari geografice: muntoasa si depresionara.

- Unitatea muntoasa cuprinzand M-tii Fagarasului, Cibinului si Lotrului este alcatuita in general din sisturi cristaline, amfibolite si micasisturi cu o structura puternic cutata, ce dau forme de relief zvelte, cu pante abrupte, puternic afectate de eroziune si glaciatiuni;

- A doua unitate, cea depresionara, s-a format la sfarsitul Cretacicului. In cadrul ei se disting din punct de vedere structural doua zone principale :

- a cutelor diapire in care stratele sunt cutate si apar la zi samburi de sare (Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului)

- a domurilor – in nordul judetului - reprezentata prin cute largi, boltite, in care s-a acumulat gaz metan.

Rocile din care este alcatuita unitatea depresionara sunt:

- in fundament – cristalinul zonei montane scufundat;

- cuvertura – alcatuita din roci sedimentare.

Reteaua hidrografica

Teritoriul judetului Sibiu se imparte in doua bazine hidrografice principale, BH Olt si BH Mures, spre care aflueaza cursuri de ape totalizand o lungime de 1331 km in bazinul Oltului (raurile Olt, Cibin, Hartibaciu si afluenti directi) si 606 km in bazinul hidrografic Mures (raul Tarnava Mare si afluenti directi).

Un numar mare de lacuri naturale - glaciare si sarate si lacuri artificiale – pentru piscicultura, irigatii, hidroenergetica, alimentare cu apa si agrement, completeaza reteaua hidrografica a judetului.

Sursa: (PLAM judetul Sibiu 2004).

Clima

Tipul de clima in judetul Sibiu este cel continental moderat, cu influenta oceanica, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic si veri in general nu foarte calduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

regimul climatic – temperatura medie anuala in judetul Sibiu are o distributie lunara caracterizata prin scaderea valorilor termice din luna august pana in luna ianuarie, cresterea temperaturii din februarie pana in iulie si prin scaderea valorilor termice odata cu cresterea altitudinii.

temperatura multianuala – intre 0,3⁰ C in zona montana - Statia meteo Balea Lac si 8,9⁰ C la Statia meteo Boita, cu maxima de 37,3⁰C inregistrata in iulie 2000 si minima de -26,7⁰C, inregistrata la Statia meteo Sibiu in decembrie 2001.

regimul precipitatiilor – precipitatiile atmosferice anuale prezinta o evolutie caracterizata prin cresterea cantitatilor de apa din luna februarie pana in iunie si descresterea din iunie pana in februarie. Prin modul de dispunere generala a reliefului si prin dominarea influentelor vestice, distributia cantitatilor medii anuale de precipitatii este de la 600-700 mm in zona de podis, la 1300-1400 la treapta inalta a muntilor. Cantitatea de precipitatii scade de la sud la nord, in direct cu coborarea generala a reliefului, dar si de la est la vest in functie de conditiile locale ale reliefului si de deplasarile aerului.

regimul eolian - in zona Sibiului, circulatia generala a atmosferei se supune circulatiei la nivel european. Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei cat si in cea a vitezei. Frecventele medii anuale inregistrate la Sibiu indica predominarea vanturilor din N–V (13%) si S–E (8,2%). Vitezele medii anuale oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s la Paltinis. Inspre sfarsitul iernii in depresiunile Sibiu si Fagaras bate un vant dinspre munte cu caracter de foehn numit Vantul Mare. Acesta provoaca incalziri accentuate si topiri bruste de zapada.

Un fenomen specific zonelor depresionare din judetul Sibiu il constituie inversiunile termice, puternic resimtite in timpul iernii. Acestea se produc in conditii de calm atmosferic, se simt ca perioade geroase in zonele depresionare si dispar doar odata cu schimbarea masei de aer datoritǎ circulatiei atmosferice.

Repere istorice

D

Cetatea de la Cisnadioara

escoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Sibiu, atesta formarea si dezvoltarea societatii omenesti inca din Paleolitic. La Racovita, a fost descoperit un topor de silex apartinand celei mai vechi culturi din istoria omenirii “cultura de prund” (1.000.000 - 600.000 ani). Vestigii arheologice din Neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din ceramica, podoabe, unelte casnice au fost descoperite in mai multe centre: Casolt, Ocna Sibiului, Medias, Boarta. Unelte din epoca Bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Medias, Tilisca, Sura Mica, iar vestigii din epoca Fierului au fost scoase la iveala la Sibiu (cartierul Gusterita), Apoldul de Sus, Somartin etc. Bogatia si valoarea istorica a materialelor din perioada dacica atesta ca teritoriul judetului a fost intens locuit in perioada Latene (cca 300 I.Ch.-106 I.Ch.). Marturii din perioada dacica au fost descoperite la Sibiu (cartierul Gusterita), Casolt, Seica Mica, Medias, Bradu, Tilisca, Ocna Sibiului. Romanii au lasat numeroase marturii ale existentei lor pe teritoriul judetului reprezentate prin cetati, drumuri, vase de lut ars, monede, opaite, obiecte metalice, tigle, caramizi etc. Importante descoperiri s-au facut la Boita, Sibiu (cartierul Gusterita), Seica Mica, Micasasa, Turnu Rosu, Talmaciu, Selimbar, Cristian, Miercurea Sibiului etc. Dupa retragerea armatei, administratiei si o parte a proprietarilor, populatia autohtona daco-romana a ramas pe loc. Continuitatea acestei populatii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedita prin descoperirile de la Bradu, Bratei, Biertan, Sura Mica etc. Existenta unor comunitati de crestini in spatiul intercarpatic este dezvaluita de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase; intre ele cea mai cunoscuta este Donariumul de la Biertan (gasit in 1779) datat in secolul al IV-lea care cuprinde pe langa monograma lui Christos si o inscriptie latina cu numele donatorului: Ego Zenovius votum posui (Eu Zenovie am pus aceasta ofranda).

Epoca Prefeudala - in care pe teritoriul tarii au patruns popoarele migratoare este reprezentata pe teritoriul judetului prin urme ale trecerii acestora la: Medias (avari), Velt (huni), Bruiu (goti), Seica Mica (gepizi).

In epoca Feudala, istoria sibiana este bogata in evenimente. Incepand cu secolul IX, patrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii, care au gasit aici poporul roman ca o entitate cu organizatii politice prestatale. Regii unguri, in scopul apararii “pamantului regesc” de atacurile dinspre rasarit si miazazi, au adus colonisti sasi. Colonizarea sudului Transilvaniei cu sasi a inceput pe vremea regelui Geza al II-lea (1141-1162), cea mai importanta si mai intens colonizata zona fiind zona Sibiului. in secolul XIII a fost recunoscut voivodatul Transilvaniei, din care facea parte si zona Sibiului. In anul 1224, an in care regele Andrei al II-lea (1205-1235) a dat “Bula de Aur” a aparut comitatul de Sibiu, condus de un comite, numit de rege, cu resedinta la Sibiu, oras atestat documentar in 1191 intr-o bula emisa de Papa Caelestin al III-lea, devenind astfel centru administrativ si politic. Datorita transformarilor juridice si administrative au fost desfiintate comitatele si s-au infiintat scaunele si provinciile, provincia Sibiului cuprinzand incepand cu anul 1355 sapte scaune (Orastie, Sebes, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu si Rupea) si mai tarziu, inca trei (Sighisoara, Medias si Seica Mare), in care erau cuprinse toate satele cu populatie romana si germana mixta, fiind supuse aceluiasi regim politico-administrativ. Provincia Sibiului, cuprinzand cele zece scaune impreuna cu districtele Brasov si Bistrita, au format intre 1486-1487, pana in 1876, obstea sasilor (Universitas Saxorum) ca unitate politica, administrativa si judecatoreasca a tuturor comunitatilor sasesti de pe pamantul craiesc – teritoriu de colonizare a sasilor, primit de acestia ca privilegiu - avand in fruntea ei pe comitele sasilor care era si jude regal al Sibiului. In 1323, apar primele insemne heraldice ale stemei sibiene simbolizand dreptul de judecata. Atacurile turcesti din anii 1437, 1438 si 1442 s-au lovit de rezistenta darza a locuitorilor Sibiului. Primele atacuri turcesti au pus in fata principalelor orase si a multor sate, problema ridicarii unor constructii fortificate in care sa fie adapostiti oamenii si bunurile. Inca de la inceputul secolului XV, au fost ridicate cetati puternice si intarite cele vechi (Sibiu, Medias, Slimnic si in majoritatea satelor de pe vaile Tarnavei Mari si Hartibaciului). In Evul Mediu, viata economica, in special in centrele urbane, se baza pe mestesuguri si comert. In Sibiu, Medias, Agnita, Cisnadie, Biertan si alte localitati existau bresle de meseriasi, organizate pe baza unor statute, ale caror produse ajungeau in Orient si Occident. Primul statut de breasla dateaza din 1376 in care sunt mentionate ca existand la Sibiu, 19 asemenea formatiuni de meseriasi grupati pe mestesuguri. In conditiile politice ale veacului al XVII-lea, Transilvania intra in stapanirea imperiului habsburgic (1688), Sibiul devenind intre 1692-1791, capitala principatului. In timpul revolutiei din Transilvania (1848-1849), Sibiul a jucat un rol important, fiind sediul Comitetului National Roman cunoscut si sub numele de Comitetul de Pacificatiune, din care au facut parte, Simion Barnutiu, Axente Sever, August Treboniu Laurian, Avram Iancu s.a. Dupa revolutie, Sibiul a devenit cel mai important centru national, politic si cultural al romanilor din Transilvania.

Activitatea culturala dobandeste orizonturi tot mai largi, orasul devenind un veritabil centru de raspandire a stiintei. Existenta bibliotecilor, a muzeului, activitatea celor doua societati sasesti “Societatea pentru cercetarea Transilvaniei” si “Societatea Transilvana de stiinte naturale”, care editau si publicatii de specialitate, au stimulat interesul intelectualitatii romanesti pentru emanciparea sociala si nationala prin cultura. La 1861 a fost constituita “Asociatiunea Transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman” (ASTRA), cu sediul central la Sibiu, avand prin organizare ramificatii in toate tinuturile locuite de romanii din Transilvania. ASTRA va deveni prin amploarea manifestarilor patronate una dintre cele mai importante asociatii culturale romanesti.

La acestea trebuie adaugata o structura scolar-educationala remarcabila, in secolul trecut institutiile de invatamant din Sibiu, fiind frecventate deopotriva de tineri sasi, romani sau maghiari. Pe langa cele doua licee existente, cel evanghelic si cel de stat, la Sibiu functiona de la sfarsitul secolului XVIII Institutul teologic ortodox, iar intre anii 1844-1887, Facultatea de drept (cu predarea in limba germana). In anul 1864, episcopul Andrei Saguna dupa indelungi demersuri si staruinte a obtinut de la autoritatile imperiale restaurarea Mitropoliei ortodoxe a Ardealului. Intre iulie 1863 - octombrie 1864 s-a intrunit Dieta Transilvaniei la Sibiu. Cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Dieta Romaneasca de la Sibiu, este pentru prima oara in istoria Transilvaniei cand in Dieta au intrat un numar foarte mare de deputati romani. Atunci a fost votata “legea asupra egalei indreptatiri a natiunii romane si a confesiunilor sale cu a celorlalte nationalitati si confesiuni”; precum si “legea privind folosirea limbii romane in administratie, pe baza de egalitate cu cea maghiara si germana”. Evolutia ulterioara a evenimentelor (instaurarea compromisului austro-ungar) nu a mai ingaduit punerea lor in aplicare. Orasul Sibiu a fost sediul Partidului National Roman din Transilvania si Ungaria, constituit in urma Conferintei nationale din luna mai 1881. Sfarsitul secolului a fost reprezentativ pentru epoca Memorandista, etapa definitorie si hotaratoare in miscarea de emancipare national-politica a romanilor transilvani. In orasul nostru a fost elaborat si tiparit textul cunoscutului memoriu politic - memorandul. Aici a aparut primul cotidian politic romanesc la 1884 “Tribuna”, iar in anul 1853 a aparut publicatia “Telegraful Roman”.

In planul vietii economico-financiare, alaturi de institutiile financiare sasesti (Casa generala de economii, in anul 1841), la 1871 este fondata Banca Albina, care prin activitatea desfasurata va deveni cel mai reprezentativ reper economic pentru romanii din monarhia dualista, cea mai puternica banca romaneasca, o veritabila banca nationala.

In sfarsit, ca un corolar al locului si rolului sau in lupta de emancipare culturala si nationala, Sibiul a fost desemnat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), drept sediu al viitorului guvern romanesc provincial reprezentat prin Consiliul Dirigent. Prin aceasta, dupa Marea Unire, Sibiul, prin institutiile gazduite si prin activitatea desfasurata a fost pentru o perioada o adevarata capitala a Transilvaniei.

1.1.SITUATIA SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI

Pozitia geografica, resursele naturale si traditia mestesugareasca in prelucrarea resurselor de care dispune judetul Sibiu, sunt factori care au determinat dezvoltarea economiei judetului, dar perioada de tranzitie spre economia de piata traversata de Romania dupa 1990 cu problemele specifice (recesiune economica, inflatie, somaj) si-au pus amprenta si asupra economiei judetului.

Avand ca indicator sintetic populatia ocupata, ponderea in economia judetului este detinuta de activitatile industriale urmate de cele din sectorul serviciilor si apoi de cele din sectorul agro-silvic.

Judetul Sibiu are o veche traditie industriala, breslele, organizate si specializate pe meserii, fiind primele forme economice consemnate de documente inca din secolul XIV si care au contribuit la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Sibiu, Medias, Cisnadie, Agnita si altele.

Situandu-se pe locul 12 pe tara din punct de vedere al ocuparii fortei de munca in industrie, judetul Sibiu aduce o contributie importanta in productia industriala a tarii, fiind unul dintre judetele dezvoltate din tara, in aceasta zona desfasurandu-si activitatea agenti economici din principalele ramuri ale economiei nationale.

Ponderea principalelor sectoare industriale in 2005 este urmatoarea:

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu

Principalele companii straine care isi desfasoara activitatea in judet sunt:

Concernul Renault - SNR - rulmenti (Franta);

Concernul Continental - centru de cercetari pentru electronica de varf (Germania);

Concernul Rehau Polimer International - tevi conducte din plastic (Germania), in zona orasului Cisnadie;

Firma Bramac - materiale de constructii pentru acoperisuri (Germania);

Firma Brandl - mecanica fina (Germania);

Firma Takata - airbag-uri pentru autoturisme (Coreea de Sud)

Firma Holcim - materiale de constructii (Germania);

Faurecia - huse pentru autoturisme (Franta) in zona orasului Talmaciu.

Sursa: Camera de Comert Industrie si Agricultura Sibiu, Topul firmelor 2005.

Exportul de marfuri in judetul Sibiu pe anul 2005 a fost de 552.700 mii €, acesta crescand fata de anul 2004 cu 190.023 mii €.

Ponderea cea mai insemnata s-a inregistrat la:

- materii textile si articole din acestea: 127.639 mii €;

- masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile: 95.322 mii €;

- metale comune si articole din acestea: 84.254 mii €;

- piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea: 60.472 mii €;

- mijloace de transport: 55.019 mii €;

- incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare: 44.030 mii €;

Importul pe anul 2005 a ajuns la valoarea de 1.614.978 mii €, acesta fiind mai mare decat importul pe anul 2004 cu 429.708 mii €.

Ponderea principalelor produse in total importuri a fost:

-produse minerale: 974.583 mii €;

- masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile: 129.794 mii €;

-materii textile si articole din acestea: 111.333 mii €;

- produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe:104.595 mii €;

- metale comune si articole din acestea: 76.375 mii €.

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu – Agentia Regionala de Protectia Mediului Sibiu

1.2.          DESCRIEREA GENERALA A ZONELOR ASISTATE (DEFAVORIZATE) DIN JUDET

In judetul Sibiu, in baza prevederilor art. 1 din O.U.G. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, orasul Copsa Mica a fost declarat zona defavorizata, indeplinind urmatoarele conditii:

- are o structura productiva monoindustriala ce mobilizeaza peste 50% din populatia salariata.

- in urma lichidarii SC.Carbosim SA.si disponibilizarilor masive de personal de la SC.Sometra SA., au fost afectati peste 50% din numarul angajatilor cu domiciliul stabil in localitate.

- peste 50% din populatia localitatii este in cautarea unui loc de munca, aceasta reflectand o rata a somajului cu mai mult de 25% peste cea la nivel national.

Primaria orasului Copsa Mica ofera potentialilor investitori terenuri pentru concesionare, prin licitatie publica. La licitatie investitorul trebuie sa depuna un plan de afaceri din care sa rezulte ce afacere va dezvolta, volumul investitiilor si numarul de locuri de munca nou create.

Zona are probleme majore in ceea ce priveste calitatea apei potabile. Orice investitor interesat in domeniul proiectarii si realizarii retelelor de alimentare si distribuire a apei potabile va fi tratat preferential de catre autoritatile publice locale si judetene.

In pofida acestor factori nefavorabili, orasul Copsa Mica are facilitati de exceptie in ceea ce priveste:

- acces la culoarele europene de transport

- transport feroviar de marfa

- alimentare cu apa pentru uz industrial

- alimentare cu energie electrica, avand importante resurse de putere instalata(de ordinul MWh)

Sursa: Primaria Copsa Mica

1.3.          RESURSE NATURALE

1.3.1. Resurse naturale de suprafata

Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole cu 306.637 ha (56,5%), 186.748 ha (34,2%) padurile si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, si 9,2% terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii de folosinta. Din suprafata agricola, 59,5%, o reprezinta suprafetele ocupate cu pasuni 106.925 ha si fanete 75.400, 37,9% suprafetele arabile cu 116.269 ha, livezi si pepiniere pomicole 5.285 ha (1,7%), vii si pepiniere viticole 2.759 ha (0,9%).

Cu exceptia zonei montane cu pasuni si fanete naturale unde preponderenta este cresterea animalelor, pe suprafetele agricole se practica o agricultura mixta - cultura cerealelor, viticultura, pomicultura si cresterea animalelor, activitatile avand ponderi diferite in productia agricola determinate de relief si baza pedologica. Zona de sud est a judetului este caracterizata prin cresterea animalelor bovine, ovine si porcine, a culturilor cerealiere in principal a porumbului si a pomiculturii. Partea central estica de pe valea Hartibaciului, este zona de cultura cerealiera si de crestere a animalelor, iar in zona de nord pe podisul Tarnavelor este reprezentativa viticultura urmata de cresterea animalelor si apoi de cultura cerealelor.

Padurile care acopera 186.748 ha, 34,2 % din aria judetului, reprezinta o resursa importanta a judetului Sibiu. Avand 34,2% din suprafata acoperita cu vegetatie forestiera, judetul Sibiu se situeaza pe locul 18 pe tara, cu o pondere de 2,8% in total tara, fondul forestier cuprins in principal din conifere si foioase, asigurand materie prima pentru industria lemnului, fiind si sursa de energie pentru comunitatile din mediul rural.

Cadrul biogeografic deosebit de complex al judetului Sibiu dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate si specii salbatice, inestimabile prin unicitatea lor, o concentrare de habitate cu un numar mare de specii rare, relicte si endemice in masivele montane Fagaras, Cindrel si Lotru. De asemenea, zone cu o bogata diversitate biologica, in special avifaunistica, se intalnesc in luncile raurilor Olt, Cibin, Hartibaciu si Visa. Cercetarile stiintifice intreprinse in muntii Fagaras, denumiti Alpii Transilvaniei, au evidentiat concentrarea unei biodiversitati remarcabile intr-un spatiu restrans, precum si prezenta unor elemente rare.

Flora judetului Sibiu numara peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de cormofite (67% din speciile din flora Romaniei). Un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati.

Configuratia reliefului si diferentele altitudinale imprima etajarea vegetatiei in partea de sud a judetului, pe cand in partea centrala si nordica se incadreaza in primul rand in zonalitatea latitudinala.

Zona padurilor foioase se desfasoara in podisul Tarnavelor, fiind alcatuita din paduri de stejar gorun in amestec cu artar taranesc.

Etajul padurilor foioase se dezvolta intre 300 m si 1200 m, pornind de la padurile de gorun si terminand cu padurile de fag cu carpen. Padurile de fag se intalnesc pe suprafete restranse, pe pantele nordice ale muntilor Fagaras si Cindrel, limita lor inferioara fiind la 400 – 500 m, iar cea superioara la 1300 – 1400 m. Intre 1300 – 1500 se intalnesc padurile amestecate de fag si molid, indeosebi intre vaile Lotrioarei si Cibinului.

Etajul padurilor de molid se desfasoara, in general, intre 1300–1800 m. In muntii Fagaras latimea acestor paduri nu depaseste 2–3 km. In muntii Cindrel ele apar compact, cu cea mai mare extensiune in bazinele superioare ale Cibinului, Sadului si Sebesului, fiind formata in principal din molid.

Etajul subalpin se dezvolta intre 1800–2000 m fiind alcatuit din tufarisuri de smirdar, jneapan, ienupar, afin, merisor si pajisti.

Etajul alpin apare la peste 2000 m pe suprafete restranse in muntii Fagaras si Cindrel sub forma de pajisti.

Vegetatia azonala este formata din paduri de lunca (in special zavoaie de anin negru) insotind vaile raurilor Olt, Hartibaciu, Cibin, Tarnava Mare etc.

Fauna judetului Sibiu este si ea bogata si diversa, data fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme terestre si acvatice. In fauna judetului Sibiu se regaseste aproape jumatate din totalul speciilor de mamifere a tarii si 54% din cel al pasarilor.

Pe raza judetului Sibiu exista un numar de 45 fonduri de vanatoare, din care 22 sunt arondate Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi. 17 fonduri de vanatoare sunt gospodarite de Directia Silvica Sibiu, iar 6 fonduri de vanatoare sunt concesionate spre gestionare catre asociatii particulare.

Sursa: Planul Local de Actiune pentru Mediu judetul Sibiu 2004.

Beneficiaza de statut legal de protectie un numar de 23 arii protejate (12 rezervatii naturale si 11 monumente ale naturii) a caror suprafata insumata reprezinta 3,6% (19.395,8 ha.) din suprafata totala a judetului.

Sursa: Hotarirea Consiliului Judetean Sibiu nr.64/ 2004.

Mediul biogeografic deosebit de complex al judetului Sibiu a creat o mare varietate de ecosisteme, habitate precum si o diversitate biologica inestimabila prin unicitatea lor. Protectia si conservarea naturii precum si mentinerea echilibrului ecologic al acestora, constituie unul din principiile importante ale dezvoltarii durabile.

Patrimoniul natural

Pe teritoriul judetului Sibiu s-au identificat mai multe zone valoroase de patrimoniu natural care necesita instituirea unui regim special pentru protectia si conservarea lor. Aceste bunuri de patrimoniu natural au fost declarate zone protejate printr-o serie de acte si legi cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice centrale sau locale. De asemenea, pe teritoriul judetului Sibiu au fost stabilite de catre Societatea Ornitologica Romana in colaborare cu organizatia Bird Life International, doua zone de importanta avifanistica privind conservarea pasarilor salbatice: helesteele de la Mandra si rezervatia Iezerele Cindrelului. Aceste criterii sunt indeplinite in mare parte si de helesteele Bradeni. In valea Lotrioarei au fost identificate o serie de specii de moluste endemice si specii de insecte a caror conservare necesita declararea habitatului lor ca arii speciale de conservare. In Parcul Natural Cindrel au fost identificate zone de turbarii, ce reprezinta habitate naturale care necesita declararea lor ca arii speciale de conservare.

O analiza complexa a biodiversitatii la nivelul judetului Sibiu nu s-a realizat inca, dar se cunoaste faptul ca exista o concentrare de habitate cu un numar mare de specii rare, relicte si endemice cu precadere in masivele montane Fagaras, Cindrel si Lotru.

a)     Monumente ale naturii (categoria III IUCN)

b)      Rezervatii naturale (categoria IV IUCN)

c) REZERVATII NATURALE ( categoria V IUCN)

IUCN - International Union for the Conservation of Nature

Sursa: Anuarul de Mediu 2004

Reteaua hidrografica

Teritoriul judetului Sibiu se imparte in doua bazine hidrografice principale, BH Olt si BH Mures, spre care aflueaza cursuri de ape totalizand o lungime de 1331 km in bazinul Oltului (raurile Olt, Cibin, Hartibaciu si afluenti directi) si 606 km in bazinul hidrografic Mures (raul Tarnava Mare si afluenti directi).

Lungimile de rauri, repartizate pe cele doua bazine hidrografice, sunt redate in tabelul de mai jos :

SURSA : Planul Local de Actiune pentru Mediu, judetul Sibiu 2004

In bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apa sunt:

Raul Olt care trece prin partea de est-sud a judetului. Lungimea pe teritoriul judetului este de 46 km. Debitul mediu multianual variaza intre 75 m³/s, la intrarea in judet si 110 m³/s iesire.

Raul Cibin este afluent, pe partea dreapta al Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafata a bazinului hidrografic de 2.210 km². Debitul mediu multianual, la confluenta cu r. Olt este de 15,5 m³/s.

Raul Hartibaciu este afluent al raului Cibin, pe partea stanga. Lungimea lui este de 89 km, cu o suprafata a bazinului hidrografic de 1.027 km². Debitul mediu multianual este de 3,3 m³/s.

Afluenti directi cu o lungime de 1110 km.

In bazinul Mures principalul curs de apa este raul Tarnava Mare. Are o lungime de 75 km pe teritoriul judetului si-l strabate pe directia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0 m³/s la intrarea in judet si 14,5 m³/s la iesire.

Afluenti directi cu o lungime de 531 km.

Apele subterane

Straturile acvifere sunt cuprinse intre 1,2 si 10 m, cu debite variind intre 0,2 – 8 l/s. In zonele inalte adancimile variaza intre 5 – 10 m, iar in zona de lunca panza de apa freatica se afla la o adancime mai mica, respectiv 5 m.

Amenajarea bazinelor hidrografice

Amenajarea bazinului hidrografic implica existenta sau realizarea unor lucrari hidrotehnice cu urmatoarea destinatie:

Ÿ acumulari pe rauri din care se asigura necesarul de apa pentru diferite folosinte, respectiv alimentarii cu apa ale populatiei sau industriei, irigatii, producere de energie electrica, agrement, atenuarea viiturilor;

Ÿ aductiuni sau derivatii de ape prin care se asigura apa in zonele deficitare din acest punct de vedere;

Ÿ regularizari ale cursurilor de apa, indiguiri si aparari de maluri lucrari specifice apararii impotriva inundatiilor.

Pe teritoriul judetului Sibiu exista urmatoarele lucrari hidrotehnice:

Acumulari

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu – Agentia Regionala de Protectia Mediului Sibiu

Aductiuni

In B.H. Mures exista aductiuni de apa bruta din ac. Ighis catre orasul Copsa Mica.

In B.H. Olt exista aductiunile de apa bruta din:

ac. Gura Raului – mun. Sibiu

ac. Sadu II – mun. Sibiu

Cartisoara – or. Agnita

precum si aductiuni de apa tratata de la:

Municipiu Sibiu – orasul Ocna Sibiului

Paltinis – Rasinari – municipiu Sibiu

Regularizari si indiguiri

In B.H. Mures exista amenajari pe urmatoarele cursuri de apa:

Raul Tarnava Mare:

sectorul Hoghilag – orasul Dumbraveni, regularizari si consolidari pe ambele maluri. Lungimea = 16,2 km;

municipiul Medias, regularizari si consolidari pe ambele maluri. Lungimea = 7,17 km;

localitatea Tarnava, regularizare si consolidare mal drept;

orasul Copsa Mica, regularizarea si consolidari pe ambele maluri. Lungimea = 8,7 km;

raul Richis, localitatea Richis, regularizare si consolidarea ambelor maluri

raul Valchid, localitatea Valchid regularizarea si consolidarea ambelor maluri.

In B.H. Olt exista amenajari pe urmatoarele cursuri de apa:

raul Hartibaciu, regularizat pe toata lungimea. Pe sectoarele Benesti (mal drept), Altana (mal stang), Nocrich (mal drept), Hosman (ambele maluri) exista lucrari de indiguiri;

raul Sasaus are lucrari de regularizare si consolidare ambele maluri, pe sectorul amonte Chirpar – Sasaus;

paraul Nou, localitatea Somartin, regularizare si consolidari pe ambele maluri;

paraul Rorii, de la intrarea in judet, pana la confluenta cu raul Albac, este regularizat si are ambele maluri consolidate;

raul Cibin, pe teritoriul municipiului Sibiu, are lucrari de regularizare si consolidare pe ambele maluri;

raul Cisnadie, pe teritoriul orasului Cisnadie este regularizat si are ambele maluri consolidate;

raurilor Porumbacu si Liscov, afluenti ai Oltului au lucrari de regularizare si consolidare pe ambele maluri, pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus pana la varsarea in Olt.

Fenomenul de inundatii a afectat unitati administrativ teritoriale ale judetului, acestea sunt (conf. Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural, anexa nr.5): municipiul Sibiu, municipiul Medias, orasele Agnita, Avrig, Cisnadie, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Talmaciu si comunele Altana, Arpasu de Jos, Barghis, Bradeni, Cristian, Darlos, Nocrich, Orlat, Pauca, Porumbacu de Jos, Racovita, Rosia, Turnu Rosu.

Inundatii s-au produs si pe rauri mici, pe paraie si pe vaile torentilor; curgerea apelor fiind ingreunata pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice.

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Sibiu 2003

1.3.2. Resurse ale subsolului

Resursele subsolului cuprind:

rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de constructie, din care se exploateaza sisturi cristaline pe vaile Sadului si Lotrioarei si zacamantul de cristale marmoreene la Porumbacul de Sus si Arpasul de Jos;

apele minerale clorosodice, utilizate in statiunile Ocna Sibiului, Bazna si Miercurea Sibiului;

sarea care apare in cutele diapire in Miercurea Sibiului si Ocna Sibiului, dar care in prezent nu se exploateaza;

rezerve de argila, pietris si nisip folosite in constructii si in industria materialelor de constructie se gasesc in zona depresionara si in luncile raurilor.

Exista de asemenea bogate resurse de gaze naturale. Din depozitele de gaz-metan din Transilvania, cel mai curat gaz natural, cu un continut de pana la 99% metan, o patrime se gaseste pe teritoriul judetului Sibiu, dintre care cu semnificatie economica deosebita sunt cele de la Bazna, Copsa Mica, Noul Sasesc, Ilimbav si Ghijasa.

1.4. INFRASTRUCTURA

Potentialul unei infrastructuri fizice locale cu care sa fie satisfacute cerintele economiei, ale populatiei, reprezinta o premisa a dezvoltarii durabile si sustenabile a judetului.

1.4.1. Infrastructura de transport

In cadrul echiparilor de infrastructura, reteaua de cai de comunicatie si transport ocupa un loc important, fiind compusa din:

reteaua de cai rutiere;

reteaua de cai feroviare;

reteaua de cai aeriene;

transportul combinat.

Reteaua de drumuri

Judetul Sibiu beneficiaza de o pozitie favorabila, dispunand de o retea de drumuri publice bine reprezentata, conferind o deschidere interna si internationala. Principalele cai rutiere internationale care strabat judetul Sibiu si care faciliteaza accesul din si inspre acesta la nivel national si international sunt:

Drumul european E 68 Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov

Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare-Frontiera Halmeu

Coridorul IV Pan-European Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov- Ploiesti-Bucuresti-Slobozia- Constanta

In cadrul Regiunii Centru judetul Sibiu ocupa locul patru in ceea ce priveste total lungime drumuri publice, locul cinci in ceea ce priveste total lungime drumuri nationale si locul patru in ceea ce priveste total lungime drumuri locale - judetene si comunale.

Din analiza echiparii tehnice a judetului Sibiu cu drumuri publice –nationale, judetene si comunale - au rezultat urmatoarele:

6 trasee de drumuri nationale, din care :

2 trasee de drumuri europene, E 68 (DN 1) si E 81 (DN 7) ;

2 trasee de drumuri nationale principale, DN 7C si DN 14;

2 trasee de drumuri nationale secundare, DN 14A si DN 14B.

51 trasee de drumuri judetene ;

70 trasee de drumuri comunale .

Lungimea drumurilor publice din judetul Sibiu este de 1.599 km, reprezentand 2% din totalul drumurilor publice din Romania (78.601 km). Densitatea drumurilor publice in judetul Sibiu este de 29,5 km/100 km², situand judetul pe ultimele locuri din tara, fiind sub densitatea pe tara care este de 32,9 km/100 km² si aproape egala cu densitatea pe Regiunea Centru (29,4 km/100 km²).

Din total lungime drumuri publice, situatia se prezinta astfel:

257 km – 16 % - sunt drumuri nationale;

1.342 km –84% - sunt drumuri judetene si comunale.

In anul 2004, judetul Sibiu se situa pe locul 28 pe tara avand 1.600 km, din care 383 au fost modernizati ceea ce reprezinta 24 %.

Drumurile nationale sunt modernizate in totalitate, situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand o stare tehnica considerata ca fiind buna.

Drumurile nationale la nivelul judetului Sibiu, in anul 2003, aveau 257 km din care tot atatea sunt drumuri moderne.

Drumurile judetene si comunale, in anul 2003, aveau un total de 1.342 km. Din care drumuri modernizate - 126 km (22%) si drumuri cu imbracaminti usoare rutiere 452 km (78%). Drumurile judetene sunt de clasa tehnica IV si V, avand o stare tehnica considerata in general satisfacatoare, iar drumurile comunale sunt de clasa tehnica V, avand o stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare.

Sursa: Caiet statistic 2004

Drumurile comunale de pamant ingreuneaza accesul intre centrele de comuna si satele apartinatoare, cat si accesul la drumurile nationale si judetene.

I total Romania

II total judet

Sursa: Breviar Statistic 2003

Drumurile publice, in cea mai mare parte, traverseaza localitati, viteza de circulatie fiind redusa pe aceste sectoare. De asemenea, latimea platformei drumului nu este corespunzatoare, datorita frontului ingust al limitei de proprietate. Drumurile judetene si comunale in mare parte nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori si de marfa in conditii de siguranta si confort cat mai optime.

Intre localitatile judetului transportul este realizat de operatori privati si de regii locale de transport rutier.

Pe reteaua de drumuri nationale si locale exista lucrari de arta (pasaje, poduri si podete). Lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale au o stare tehnica buna, dar nu toate sunt la clasa de incarcare E.

Din analiza starii de viabilitate a drumurilor locale, judetene si comunale, s-a observat ca de regula starea de viabilitate a podurilor este similara cu cea a drumurilor, necorespunzand cerintelor de capacitate portanta (clasa E de incarcare), si cerintelor traficului actual.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei – 2003/Statistica teritoriala

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - 2003/Statistica teritoriala si Directia Regionala de Statistica

Asa cum reiese din tabelul de mai sus, pana la finele anului 2004, drumurile nationale care traverseaza judetul Sibiu au fost modernizate in totalitate.

Deficienta infrastructurii de transport, in particular reteaua de drumuri, a condus la pierderea eficientei economice si a generat o imagine negativa a zonelor ca localizare pentru investitii.

In perioada 2000-2004 s-a avut in vedere imbunatatirea infrastructurii de transport rutier in judetul Sibiu prin modernizarea a 258 km. de drumuri judetene si comunale.

Reteaua de cai ferate

Transportul feroviar de calatori si de marfuri se realizeaza in judetul Sibiu, la sfarsitul anului 2003, printr-o retea de cai ferate care insumeaza o lungime totala de 284 km. din care 11 km linie electrificata ceea ce reprezinta o acoperire de 52,3 km retea de cale ferata la 1000 km.²

Sursa: Directia statistica, caiet statistic 2005

Sursa: Directia statistica, caiet satistic 2005

Daca ne raportam la anul 1990, in anul 2003, densitatea totala a liniilor de cale ferata a inregistrat o scadere de 4,7%, principalul motiv constituindu-l scoaterea din circulatie a 7 km. de linie normala cu o cale si a unor linii de cale ferata cu ecartament ingust. Cu toate acestea densitatea liniilor de cale ferata de care dispune judetul Sibiu se situeaza peste media pe regiunea Centru cu 1,3 %, si sub media pe tara cu 2,9 %.

Din punct de vedere al transportului feroviar, judetul Sibiu detine cateva noduri de cale ferata cum ar fi: Sibiu, Copsa Mica si Podul Olt. Prin aceste noduri de cale ferata se realizeaza legaturi atat cu toata tara cit si cu Europa Centrala si de Vest.

Teritoriul judetului este deservit, in prezent, de:

q      magistrala 200: Brasov – Podu Olt – Sibiu – Vintu de Jos – Deva – Arad – Curtici

cale ferata partial dubla neelectrificata pe:

sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vintu de Jos

q      magistrala 300: Bucuresti – Predeal – Brasov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor

cale ferata dubla electrificata pe:

sectorul Sighisoara – Medias – Blaj – Coridorul IV Trans-European

q      linia 208: Sibiu – Copsa Mica

cale ferata simpla neelectrificata pe:

sectorul Sibiu – Copsa Mica

Starea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Sibiu este in general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Transport aerian

Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul national DN1 la o distanta de 3 km de Municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, Municipiul Bucuresti, prin curse interne, precum si legaturi internationale cu Gemania (Műnchen), Italia si Austria.

Sursa: Regia Autonoma Aeroportul Sibiu, Raport de activitate 2005

Traficul international si intern de pasageri al aeroporturilor pe Regiunea de Dezvoltare Centru si cele doua judete cu aeroporturi a fost in anul 2005:

Sursa: Regia Autonoma Aeroportul Sibiu, Raport de activitate 2005

Transportul public

Transportul judetean de calatori este organizat in jurul oraselor pentru a deservi activitati economice si sociale ale populatiei.

Transportul public de calatori in trafic judetean a fost organizat in 2003-2004 pe un numar de 78 de trasee, din care efectuate 69 realizand un grad de acoperire de 86 %.

Zona Sibiu este deservita de 4 transportatori locali: SC TRANSMIXT SA si SC TURSIB SA, SC LAZAR TRANS SRL si SC GOSPODARIA ORASENEASCA AVRIG SA , avand un parc activ de 86 autobuze cu numar de locuri cuprins intre 17 si 53, si un transportator din judetul Brasov, care opereaza in zona Scorei, Arpasu de Jos si in zona limitrofa interjudeteana avand un parc de 54 autobuze

Zona Medias este deservita de 3 transportatori: SC BAT SA, SC MEDITUR SA, si SC BMT TRANS SRL cu un parc activ de autobuze cu capacitate intre 38 si 53 de locuri.

Zona Copsa Mica este deservita de SC BMT TRANS SRL Medias, desi in zona existand o scadere a fluxului de calatori ceea ce a dus la nerentabilizarea traseelor, mentinerea traseelor din aceasta zona s-a datorat faptului ca SC SOMETRA SA asigura abonamente pentru transportul angajatilor din orasul Copsa Mica si din celelalte sate de rezidenta.

Zona Agnita, zona cu ceea mai slaba acoperire a traseelor, este deservita de SC TRANSMIX SA Sibiu, care asigura doar acoperirea traseelor de pe DJ 106 Sibiu-Agnita si localitatile Coves si Ruja, si de catre SC CAMBUZ SA Sighisoara din judetul Mures care deserveste o parte dintre localitatile zonei Agnita.

Transportul elevilor este asigurat si de minibuzele galbene - 23, care acopera 23 trasee.

Calitatea serviciilor de transport in privinta confortului este necorespunzatoare in cele mai multe cazuri datorita gradului avansat de uzura al autobuzelor si numarul mic de dotari noi.

Transportul de persoane in curse interjudetene este asigurat de catre 3 operatori de transport locali: SC TRANSMIX SA, SC ATLASSIB SA si TURSIB SA, Sibiul fiind un judet de tranzit, este deservit si de alti transportatori din tara.

Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat si sunt realizate la nivelul judetului de un numar de 113 transportatori din care 26 opereaza in zona Medias iar restul in zona Sibiu, totalizand un parc auto de 900 taximetre cu licenta.

Calitatea si rapiditatea conferite de serviciile de taximetrie si nu in ultimul rand tarifele practicate de catre operatorii de taximetrie, au contribuit la dezvoltarea acestor servicii in ultimii ani.

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directia Judetene de Statistica

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directiei Judetene de Statistica

1.4.2. Retele de comunicatii date si Internet

In telecomunicatii se remarca un proces alert de modernizare datorita expansiunii tehnicii avansate in telefonia cu fir si a cresterii gradului de acoperire prin telefonia mobila. Modernizarea acestui sector va continua si in viitor prin actiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea retelelor digitale si prin dezvoltarea in ritm rapid a telefoniei mobile si a comunicatiilor prin posta electronica

Gradul de digitalizare al telefoniei este in judetul Sibiu de 70%, iar pana la finele anului 2001 s-au rezolvat aproape toate solicitarile de instalare de posturi telefonice din mediul urban si din localitatile unde s-au efectuat aceste lucrari.

Modernizarea sistemului de telefonie si asigurarea serviciilor de specialitate in localitati cu peste 1000 de locuitori situeaza judetul Sibiu pe primul loc din tara, dupa municipiul Bucuresti, ca numar de abonamente telefonice la 100 de gospodarii (78 ) si ca numar de abonati particulari la 1000 de locuitori (260). La ora actuala o serie de localitati dispun de centrale telefonice si echipamente digitale si s-au creat conditiile tehnice necesare conectarii la internet a scolilor si primariilor din localitatile in care s-au instalat aceste centrale digitale.

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directia Judetene de Statistica

De retinut este faptul ca activitatile economice precum si posibilitatile de dezvoltare a multor localitati, in special cele din zona montana, cu potential turistic ridicat, sunt afectate de infrastructura de telecomunicatii invechita.

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directia Judetene de Statistica

Presa la nivelul judetului Sibiu

Televiziuni:

Antena 1

PROTV

TV9

Televiziunea Eveniment TVE

Alpha TV

Radio:

Radio Star

Radio MixFm

Radio Vocea Evangheliei RVE

Radio Antena Sibiului

Radio Eveniment

Radio Alpha

Radio Kiss Fm

Ziare:

Tribuna

Monitorul

Rondul

Ziarul de Sibiu

Dacii liberi

Sibianul

Justitiarul

Hermannstadter Zeitung

Szebeni Ujsag

Telegraful Roman

Ziarul Primariei

Corespondenti pentru:

Agentia de presa Rompres

Radio Romania Actualitati

Romania libera

Televiziunea Romana

PrimaTV

EuropaFM

NationalFM

In ceea ce priveste piata serviciilor Internet, aceasta este in prezent destul de matura si este reprezentata si in judetul Sibiu si in Regiunea Centru de marii furnizori nationali, ca de exemplu RDS - Romania Data Systems, Astral, Sobis, Verena, Romtelecom etc.

Gradul de acces la informatie poate fi pus in evidenta si prin existenta in anul 2002 a 177 de abonamente la TV si 138 la radio la 1000 locuitori fata de 113 abonamente radio si 161 abonamente TV la nivelul Regiunii Centru , respectiv 148 si 118 la nivelul intregii tari, iar in anul 2003 Judetul , cu 231 abonamente la TV si 379 abonamente la radio la 1000 locuitori.

1.4.3. Infrastructura tehnico-edilitara

Sistemul de alimentare cu apa

Reteaua de distributie a apei, are o lungime de 1006 km, ceea ce reprezinta 73,6% din populatia judetului Sibiu este racordata la reteaua de alimentare cu apa majoritatea oraselor din judet beneficiind de retea de distributie a apei.

Utilitatile specific urbane la nivelul municipiilor si localitatilor din judetul Sibiu, sunt asigurate de reteaua de distributie a apei potabile cu lungimea de 712,7 km si de reteaua de canalizare cu lungimea de 461,6 km.

Comparativ cu anul 2004, reteaua de alimentare cu apa s-a extins cu 85,4 km.

Situatia alimentarii cu apa a localitatilor judetului Sibiu se prezinta doua cum urmeaza:

numarul locuitorilor racordati din mediul urban este de 275.560 reprezentand 99,2 % din totalul populatiei mediului urban;

numarul locuitorilor racordati din mediul rural este de 35.411 reprezentand 24,5 % din totalul populatiei mediului rural

In mediul rural se constata o deficienta in ceea ce priveste infrastructura de distributie a apei potabile, doar 11 localitati dispunand de sisteme de alimentare cu apa centralizate respectiv 62,8 km (6,24 % din total retelei de distributie a apei).

Starea tehnica a retelelor de distributie, vechimea lor, instalatii de captare si distribuire a apei de capacitate redusa, pentru unele localitati, calitatea necorespunzatoare a surselor de apa, si functionarea necorespunzatoare a statiilor de tratare, creaza discontinuitati in aprovizionarea cu apa a beneficiarilor si diminueaza calitatea serviciilor de distribuire a apei potabile furnizate catre populatie.

Imbunatatirea managementulului apei potabile prin contorizare, a condus la scaderea anuala a volumului total de apa distribuit catre consumatori.

Astfel de la 35.354 mii mc apa distribuita in anul 2001 aceasta a scazut in 2002 la 32.734 mc, cand 21.545 mc au fost distribuiti in sistem contorizat (65,8%) si la 27.776 mc in 2003 respectiv 74,2 %.

In judetul Sibiu consumul total de apa potabila pe locuitor a fost in anul 2002 de 77,23 mc/locuitor fata de 66,6 mc/locuitor in Regiunea Centru si 61,9 mc/locuitor media pe tara; din care pentru uz casnic este de 50,88 mc, mai mare decat media in Regiunea Centru (48,3m³/locuitor) si chiar fata de media pe tara care este de 49,3m³/locuitor.

In mediul rural, nivelul de inzestrare a locuitorilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este destul de scazut, in medie doar 17 locuitori din 100 beneficiind de retea de distributie a apei din retea publica.

De asemenea, in unele orase din cauza capacitatii reduse a instalatiilor de captare si distributie, alimentarea cu apa se face in mod discontinuu, nesatisfacand necesitatea de alimentare cu apa a consumatorilor.

Din totalul de 156.852 locuinte permanente sau sezoniere, 111.638 sunt alimentate cu apa din reteaua publica sau in sistem propriu (71,2 %), din care: in municipii si orase 93.935 din totalul de 102.700 (91,5 %), iar in mediul rural 17.703 din 54.236 (32,6 %)

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directia Judetene de Statistica+Consiliul Judetean Sibiu, Serviciu lucrari publice si administrarea patrimoniului

Sistemul de canalizare (situatia statiilor de filtrare)

Reteaua de canalizare este extinsa la 12 localitati din care 9 sunt municipii si orase si are o lungime simpla a conductelor de canalizare de 434 km care situeaza judetul Sibiu pe locul 17 pe tara cu o pondere de 2,7 %.

Lungimea retelelor de canalizare a judetului Sibiu (2002) reprezinta 17,63% din lungimea totala a retelelor de canalizare din Regiunea Centru.

Comparativ cu anul 2004, reteaua de canalizare s-a extins cu 78,8 km in 2005.

Situatia canalizarii in judetul Sibiu se prezinta astfel:

numarul locuitorilor racordati la reteaua de canalizare din mediul urban este de 227.896 reprezentand 82% din totalul populatiei mediului urban;

numarul locuitorilor racordati la reteaua de canalizare din mediul rural este de 17.958 reprezentand 12% din totalul populatiei mediului rural.

De mentionat este faptul ca lungimea retelei de canalizare care preia apele uzate si pluviale este cu 251,1 km. mai mica decat lungimea retelei de distributie a apei din judet.

Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 64,76%. De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi care desi au retea de distributie a apei nu au retele de canalizare.

In judetul Sibiu din totalul de 156.936 locuinte permanente sau sezoniere doar 109.369 sunt racordate la retea de canalizare, 87.294 sunt racordate la reteaua publica canalizare (55,6%) si 22.075 in sistem propriu (14,1%), ceea ce reprezinta 69,7% din totalul locuintelor (2003).

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directia Judetene de Statistica, Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetulS i b i u, Agentia pentru protectia mediului.

Sistemul de colectare si tratare a apelor uzate

Situatia statiilor de epurare din zonele urbane se prezinta astfel:

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetulS i b i u, Agentia pentru protectia mediului.

Principalele surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate in anul 2005, de catre Agentia de mediu, a relevat urmatoarele aspecte in judetul Sibiu:

- volumul total evacuat este de 48,605 mil. mc/an ape uzate din care: 38,644 mil. mc/an ape uzate pentru BH Olt si 9,961 mil. mc/an ape uzate pentru BH Mures;

- volumul de ape uzate care nu se epureaza si ajung in receptorii naturali este de 2,641 mil.mc/an( reprezentand aproximativ 5 %) din care: 2,176 mil. mc/an pentru BH Olt si 0,465 mil. mc/an pentru BH Mures.

- volumul de ape insuficient epurate este de 45,636 mil. mc/an( reprezentand 94 %) din care: 36,392 mil.mc/an pentru BH Olt si 9,244 mil. mc/an pentru BH Mures.

- un volum de 0,348 mil. mc/an, reprezentand aproximativ 1%,( din care 0,096 mil. mc/an pe BH Olt si 0,252 mil. mc/an pentru BH Mures) il constituie apele uzate suficient epurate.

Repartitia volumelor de ape uzate, in raport cu stadiul epurarii, in anul 2005

Referitor la aportul de ape uzate repartizate pe activitati, cel mai mare volum.

Referitor la aportul de ape uzate repartizate pe activitati, cel mai mare volum de ape uzate a fost evacuat de unitati in domeniul gospodarie comunala, 38,037 mil. m.c./an, reprezentand 98,9% (pentru BH Olt) si 8,284 mil.mc/an, reprezentand 83,2% (pentru BH Mures).

Raportand cantitatile de nocivitati evacuate la volumele totale de ape uzate evacuate la nivelul anului 2005, concentratiile medii obtinute corespunzatoare activitatilor din zootehnie sunt semnificativ mai mari decat cele obtinute pentru activitatile de gospodarie comunala.

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Sistemul de distributie a gazelor naturale

In judetul Sibiu, in anul 2005, au fost 21 de campuri de gaze naturale. Aceste campuri sunt amplasate in 14 comune si 1 oras: Loamnes, Copsa Mica, Axente Sever, Slimnic, Seica Mare, Bazna, Braderni, Altana, Barghis, Agnita, Chirpar, Nocrih, Marpod, Laslea, Atel.

Conductele magistrale de transport gaze de inalta tensiune, apartinand sistemului national de transport gaze, tranverseaza teritoriul judetului in principal pe directiile sud-est/nord-vest/nord.

In reteaua de transport gaze racordate la sistemul national de gaze:

numarul total de abonati, utilizatori de gaze naturale, la nivelul judetului de 124.434 abonati;

Lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale localitati este de 1.268,7 km;

Lungimea conductelor de bransamente este de 577.369 km;

Cantitatea de gaze naturale livrate la nivelul jud/loc, in anul 2005 a fost de 274.098.000 mc.

Perderi din retea 7.709 mii mc in 2005.

Sistemul de distributie a gazelor naturale la nivelul judetului Sibiu insumeaza 1220,0 km, 99 localitati din care 9 municipii si orase beneficiaza de alimentare cu gaze-naturale.

De mentionat este faptul ca in mediul rural 90 de localitati din totalul de 173 dispun de retea de alimentare cu gaze naturale.

Volumul total de gaze naturale distribuite in anul 2003 a fost de 322.919 mii m³ din care pentru uz casnic 175437 mii m³.

In perioada 1997-2003 se inregistreaza un trend descendent la consumul de gaze naturale pentru uz casnic, desi numarul de localitati racordate la reteaua de gaze naturale a crescut de la 76 la 99, in principal datorita cresterii tarifului perceput pe m³, si utilizarii de solutii alternative de catre populatie.

Sursa: Anuarul Statistic al judetului - 2003/Caietul Statistic al Directia Judetena de Statistica

Lungimea totala a retelelor (conducte + bransamente) = 1845,4 Km

Volumul total de gaz distribuit in judetul Sibiu : 274.098.000 mc. din care

pentru consum industrial : 116.486.000mc

pentru consum casnic: 157.612.000mc

- pierderi de gaze naturale pe retea : 7.709.000mc

Volumul total de gaz distribuit pe sectorul Sibiu + Avrig: 200.623.000 mc este reprezentat in graficul urmator:

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Volumul total de gaze distribuite pe sectorul Medias-Agnita a fost de 73.475.000 mc.

Reprezentarea grafica pentru sectorul Medias-Agnita

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Sistemul de alimentare cu energie termica

La nivelul judetului Sibiu sunt generate urmatoarele tipuri de energie:

energie electrica

energie termica

Privind distributia energiei termice pentru judetul Sibiu, se face mentiunea ca exista importante resurse naturale energetice - gaze naturale si mase lemnoase.

Rezervele de gaze naturale se afla in jumatatea de nord a judetului.

De asemenea unul din punctele tari ale judetului este existenta unei retele de distributie a gazelor naturale ampla si bine dezvoltata.

In prezent, 99 localitati au alimentare cu gaze in functiune iar la nivelul intregului judet este in derulare un program de extindere a retelei de gaze catre noi localitati. Acest fapt constituie un punct tare pentru domeniul alimentarii cu energie termica.

Extinderea retelelor de utilitati publice :                     

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Conform datelor furnizate de I.N.S., la 31 decembrie 2002, in judetul Sibiu erau alimentate in sistem centralizat cele doua municipii: SIBIU si MEDIAS si orasele: AGNITA, CISNADIE, COPSA MICA, DUMBRAVENI, OCNA SIBIULUI, AVRIG, TALMACIU si comuna SALISTE (actualmente oras).

In cea mai mare parte sistemele centralizate de distributie a energiei termice nu au mai putut face fata necesitatilor existente din cauza uzurii fizice si morale a echipamentelor si conductelor de transport si a lipsei resurselor financiare necesare atat pentru reparatii capitale sau partiale cat si pentru intretinere.

Sistemul de alimentare cu energie electrica

Judetul Sibiu este un producator de energie electrica atat printr-o serie de hidrocentrale (amplasate pe raurile Sadu, Olt, Cibin), microhidrocentrale si minihidrocentrale (pe raurile Cibin, Sadu, Rasinari, Sebes, Racarita) si o centrala electrica de termoficare.

Centrale hidroelectrice – 2005:

Sadu V (pe raul Sadu) avand o putere instalata P_inst = 27,4 MW

Sadu I (pe raul Sadu) - P_{inst =}  2,9 MW)

Sadu II (pe raul Sadu) - P_inst = 1,54 MW

Arpasu (pe raul Olt) - P_inst = 14,2 MW

Scoreiu (pe raul Olt) - P_inst = 14,2 MW

Gura Raului (pe raul Cibin) - P_inst = 3,7 MW

Consumul brut de energie pe total judet este de 561.590 Mwh in anul 2005.

Numarul total de consumatori de energie electrica se ridica la 181.761 din care:

consumatori casnici                         - 168.765

consumatori tertiari    - 2.917

consumatori industriali si similari - 5.142

servicii+comert - 992

Agricoli - 576

Servicii publice - 3.378

Portofoliul de clienti dupa tipul de consumatori la nivelul judetului Sibiu:

Mari consumatori Mici consumatoriCasnic

23112.765 168.795

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Retele de transport a energiei electrice

Teritoriul judetului Sibiu este strabatut de urmatoarele magistrale de transport al energiei electrice:

LEA 400 kv S.C.:

LEA 220 kv d.c. Lotru – Sibiu

Volum de instalatii – 217,1 km

Retelele de distributie de inalta tensiune (110 kv)

LEA 110 kv        Sibiu – Copsa Mica – Medias – Aurel Vlaicu – Dumbraveni – Danes

Retele de distributie publica de medie tensiune

In judetul Sibiu distributia pe medie tensiune se face la 20 kv. In mediul urban se intalnesc retele subterane (LES 20 kv – 354 km) iar in mediul rural retele aeriene (LEA 20 kv – 1.494 km).

Aceste retele sunt destinate alimentarii cu energie electrica a consumatorilor casnici, edilitari, tertiari, inclusiv al acelor consumatori industriali de puteri reduse.

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului

Statii de transformare

Sucursala de Transporturi Sibiu are in gestiune si exploatare, pe teritoriul judetului Sibiu statia de conexiuni si transformare 400/220/110 kv Sibiu Sud.

Retele de distributie de joasa tensiune

Retelele urbane din judet (LEA 0,4 kv) sunt subterane in zonele centrale si aeriene in cele periferice. In mediul rural sunt numai retele aeriene pozate pe stalpi de beton. Lungimea totala a liniilor de joasa tensiune este de 2.656 km (LEA 0,4 – 1.679 km, LES 0,4 kv – 977 km). In judet sunt 925 posturi de transformare (putere – 325 MVA).

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Disfunctionalitati in transportul si distributia energiei electrice

Liniile de transport a energiei electrice realizate inainte de 1990 nu au beneficiat decat in mica masura de reparatii capitale.

In prezent, datorita gradului inaintat de uzura al unor echipamente si materiale electroenergetice, se poate spune ca starea tehnica a acestor retele nu este satisfacatoare.

Majoritatea echipamentelor primare si secundare din statiile de transformare au o uzura fizica si morala.

Si retelele de distributie (pe medie si joasa tensiune) prezinta unele disfunctionalitati legate de existenta unor gospodarii in mediul rural neelectrificate, de iluminat public deficitar intr-o serie de localitati din mediul rural, precum si de nesistematizarea retelelor urbane edilitare (ceea ce conduce la unele perturbatii in functionarea unora in cazul interventiei la cele invecinate).

Energia electrica constituie un element determinant in nivelul de trai al populatiei, cu repercursiuni in nivelul pretului de cost al tuturor marfurilor si serviciilor. Abordarea problematicii energetice constituie un domeniu de interes stringent in preocuparile privind amenajarea teritoriului national. Din analiza situatiei existente, rezulta ca in judetul Sibiu principalele probleme sunt:

gradul ridicat de uzura fizica si morala a echipamentelor;

liniile de transport a energiei electrice nu au beneficiat decat in mica masura de reparatii capitale

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

Numarul total de consumatori de energie electrica la nivelul judetului Sibiu: 181.761

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

De asemenea, cantitatea de energie electrica vanduta in anul 2005 la nivelul judetului Sibiu este de 570.429 Mwh

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu, Agentia pentru protectia mediului.

1.4.4. Infrastructura educationala, de cercetare stiintifica si transfer tehnologic

Infrastructura educationala a Judetului Sibiu, este bine dezvoltata la toate nivelele, dispunand in anul scolar 2003-2004, un numar de 71 gradinite, mai putin cu 151 fata de intervalul 2002-2003, 129 scoli primare si gimnaziale, mai putin cu 69 fata de 2002-2003, 36 licee, 3 scoli profesionale si de ucenici, 3 scoli postliceale si 5 unitati de invatamant superior din 2005.

In prezent se constata, o tendinta de scadere accentuata a populatiei scolare, numarul acesteia diminuandu-se cu 11,44% in perioada 1990-2004, de la 115.239 elevi la 102.255 elevi din cauza scaderii populatiei de varsta scolara si cresterea ratei abandonului scolar.

La nivelul anului scolar 2004-2005 la ciclul primar sunt 145 elevi cu abandon scolar din care, 29 in mediul urban si 116 in mediul rural;

la ciclul gimnazial cifra copiilor cu abandon scolar este de 316, din care 85 in mediul urban si 231 in mediul rural;

la scoala de arte si meserii sunt 301 elevi cu abandon scolar din care: 276 in mediul urban si 25 in mediul rural;

la liceu sunt 39 elevi cu abandon scolar din care toti 39 in mediul urban.

Sursa: Raportul privind starea invatamantului din judetul Sibiu in anul scolar 2004-2005, Inspectoratul judetean Sibiu

Reorganizarile frecvente din invatamant si modificarile de pe piata fortei de munca au determinat modificarea orientarilor educationale ale tinerilor. Astfel in perioada 1990-2004 numarul de studenti din judetul Sibiu a crescut de 9 ori. In acelasi timp s-a redus numarul elevilor cuprinsi in invaatamantul profesional si de ucenici cu 35,35 %. Scaderi foarte mari se inregistreaza si in cazul populatiei cuprinse in invatamantul liceal (-33,11%), primar (- 29,87%), gimnazial (-27,59%) si prescolar (-21,52%), evolutii similare inregistrandu-se si la nivel regional.

In concordanta cu evolutia numarului de elevi se inregistreaza scaderi foarte mari ale numarului de cadre didactice din invatamantul de aproape toate gradele, intre anii 1995 – 2004: in invatamantul prescolar s-a inregistrat o scadere de 14,13%, in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial cu – 20,63%, in cadrul invatamantului liceal cadrele didactice sunt mai putine cu 17,98%. Numarul cadrelor didactice a scazut foarte mult si in invatamantul profesional si complementar sau de ucenici (– 11,67%) si in invatamantul postliceal de specialitate si tehnic de maistrii cu – 47,76%. In ceea ce priveste invatamantul superior situatia e total diferita, numarul cadrelor didactice inregistrand o crestere de 65,16%.

Reteaua universitara, in continua extindere si diversificare, cuprinde 5 universitati: Universitatea “Lucian Blaga”, Academia Trupelor de Uscat “Nicolae Balcescu”, Universitatea Romano – Germana si Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir - Facultatea de Geografia Turismului, Universitatea Alma-Mater din 2005 .

Un aspect deloc lipsit de importanta este caracterul multilingv al procesului de invatamant, la toate nivelele. Alaturi de unitatile de invatamant cu predare in limba romana, exista un numar semnificativ de unitati si sectii cu limba de predare a minoritatii maghiare si germane, asigurandu-se continuitatea unei traditii multiseculare si favorizandu-se, in acest fel, imbogatirea reciproca a celor 2 culturi ale judetului. Astfel la nivelul anului scolar 2005-2006 exista un numar total de 18 sectii si unitati cu predare in limba maghiara (7 gradinite; scoli cl. I-VIII: 1 unitate si 6 sectii; licee cl. I-XII cu 3 sectii; licee cl. IX-XII/XIII-1 sectie).

Sursa: Inspectoratul Judetean Sibiu

Invatamantul in limba germana la nivelul anului scolar 2005-2006 cuprinde un numar total de 68 unitati si sectii de stat (2 unitati si 66 de sectii) si un numar total de 3 unitati si sectii invatamant particular (2 unitati si 1 sectie) cu urmatoarea distributie: gradinite (44 sectii invatamant de stat, 2 unitati + 1 sectie –invatamant particular); scoli cu cl. I-IV (1 sectie); scoli cu cl. I-VIII (1 unitate +14 sectii); licee cu cl. I-XII (5 sectii); licee cu cl. V-XII (1 unitate); Licee cu cl. IX-XII/XIII (2 sectii). In ce priveste populatia scolara de etnie rroma se gaseste in tabelul de mai jos:

Sursa: Inspectoratul Scolar Sibiu-departamentul de specialitate

In ceea ce priveste situatia invatamantului in judetul Sibiu in anul scolar 2003/2004, se observa fata de anul scolar 1995/1996 o scadere drastica a numarului unitatilor de invatamant si implicit a populatiei scolare.

Sursa : Caiet statistic 2003-2004

Reteaua unitatilor de invatamant care au functionat in anul scolar 2004-2005 si perspectiva pentru anul scolar 2005-2006

Reteaua unitatilor de invatamant a fost restructurata in conformitate cu legislatia in vigoare (Legea nr. 354/ 2004 si H.G. nr 2192/ 2004, fiind create 172 unitati cu personalitate juridica, avand calitatea de ordonatori tertiari de credite.

1. Numar unitati de invatamant de stat cu personalitate juridica:

1.1 Reteaua unitatilor scolare cu personalitate juridica din judetul Sibiu este structurata conform urmatorului tabel:

Din cele 465 unitati de invatamant care au functionat in anul scolar 2004-2005, 172 unitati au dobandit personalitate juridica, 217 au devenind structuri scolare ale unitatilor cu personalitate juridica, deoarece functioneaza la adrese diferite, iar 76 de unitati (75 gradinite+1 scoala) au fost comasate cu unitatea de invatamant in care functioneaza.

In acest an scolar numarul elevilor a scazut fata de anul scolar 2003-2004 cu 1842 copii-elevi. Scaderea populatiei scolare este determinata de scaderea natalitatii, de migratia populatiei, precum si alte cauze.

Sursa: Raportul privind starea invatamantului din judetul Sibiu in anul scolar 2004-2005

Resurse umane

Pentru anul scolar 2004-2005 prin Legea bugetului pe 2005, au fost aprobate 7711,5 posturi.

- posturi didactice____________5652______ocupate: 5652

- posturi didactice auxiliare______454______ ocupate: 448

- posturi nedidactice__________1605,5_____ocupate: 1459,5

Pe parcursul anului scolar o parte din posturile vacante au fost ocupate.

Raportul dintre personalului didactic/nedidactic si numarul de elevi a fost urmatorul (inv. de masa)

- numar total de elevi/numar total cadre didactice 14,29

- numar total de elevi/numar total personal didactic auxiliar 185.98

- numar total de elevi / numar total personal nedidactic 50.21

- numar total cadre didactice/numar total personal didactic auxiliar 13,01

- numar total cadre didactice/numar total posturi nedidactice 3,51

Pe cicluri de scolaritate, acest raport este urmatorul:

Pe forme / niveluri de invatamant si pe zone, situatia incadrarii a fost urmatoarea:

-numar posturi didactice - inv. prescolar - 805

numar posturi didactice - inv. primar - 1132

numar posturi didactice - inv. gimnazial- 1764

numar posturi didactice - inv. liceal - 1015

numar posturi didactice - inv. profesional - 467,5

numar posturi didactice - inv. special - 260

-numar posturi didactice - inspectorat scolar - 25,5

-numar posturi didactice - cluburi sportive - 89

-numar posturi didactice - cluburi ale elevilor - 62

-numar posturi didactice - C.C.D + C.P+ C.L - 32

numar posturi didactice : mediul urban – 3977,rural - 1675

cadre didactice calificate:urban -3873______rural -1514

cadre didactice in curs de calificare urban – 41______rural - 84

cadre didactice necalificateurban – 63______ rural - 77

titulari: urban - 3210______ rural -1190

suplinitori calificati + necalificati urban -767______ rural - 485

gradul didactic I: 2236; gradul didactic II: 846; gradul didactic definitiv: 1497; debutanti:808,

norme didactice ocupate prin cumul: 120

- norme didactice ocupate prin plata cu ora: 444

Analiza indicatorilor specifici reliefeaza urmatoarele aspecte:

In reteaua invatamantului preuniversitar din judet, indicatorii specifici se apropie de cifrele medii pe tara;

costurile educarii institutionalizate pentru un elev raman inca ridicate, neperformante in raport cu standardele europene.

pentru eficientizarea acestor indicatori contraperformanti, se poate actiona in directia cresterii numarului de elevi pe norma didactica, fapt realizabil numai prin reasezarea planului de scolarizare, cu deosebire la scolile rurale care functioneaza cu clase de efective minime, la invatamantul liceal si la scolile de arte si meserii. Actiunea trebuie sa se regaseasca in planurile manageriale si in proiectele de dezvoltare institutionala ale scolilor, prin raportare la cererea si oferta pe piata muncii, la oportunitatile generate de prezenta unor agenti economici in comunitatea locala etc.

compararea indicilor specifici din anul scolar 2004-2005 cu cei din anul anterior, reliefeaza mentinerea proportiilor intre personalul didactic calificat, in curs de calificare si necalificat. Raportand la situatia pe tara se remarca, din nou apropierea de cifrele medii: 95 % personal calificat, 5 % suplinitori fara studii corespunzatoare (in judetul Sibiu: 2 % necalificati, 2 % in curs de calificare).

Programe de recuperare a celor nescolarizati, cu studii intrerupte sau aflati in abandon:

In anul scolar 2004-2005, indicii fenomenului de abandon scolar au inregistrat o usoara crestere fata de anul anterior (801 cazuri in invatamantul obligatoriu, fata de 790 de situatii de abandon in 2003-2004), fapt datorat extinderii invatamantului obligatoriu pana la clasa a X-a, inclusiv.

Intre cauzele care au determinat abandonul scolar se poate enumera:

factori socio-economici si mentalitati specifice unor grupuri etnice (participare redusa a copiilor si tinerilor rromi la educatia de baza si la nivelurile de invatamant postobligatoriu, in special a celor proveniti din medii familiale defavorizate socio-economic si cultural, cu risc sau in situatia de excludere sociala;

dificultati de frecventare a invatamantului de zi de catre copiii rezidenti in zone rurale izolate, cu dificultati de transport domiciliu – scoala, proveniti din familii migrante etc.;

oferta restransa in organizarea unor forme alternative de instruire de tipul scoala de sambata-duminica, cursuri tip a doua sansa, mai ales in zonele in care exista populatie rroma (Jina, Seica Mare, Tarnava, Biertan);

fenomenul plecarii in strainatate a unor elevi care isi insotesc parintii, intrerupand scoala;

lipsa proiectelor de colaborare cu administratia locala pentru promovarea proiectelor educationale, in special a celor care se centreaza pe educatia multiculturala, insuficienta dezvoltare a unor strategii manageriale de cointeresare a agentilor economici in programe care sa aduca beneficii scolii, lipsa proiectelor centrate pe insertia tinerilor absolventi apartinand etniei rrome si numarul redus de parteneriate scoala - comunitate pentru facilitarea integrarii profesionale in comunitatile cu populatie rroma;

competenta redusa a cadrelor didactice din mediul rural de comunicare cu adultii si dezvoltarea insuficienta a abilitatilor de relationare cu principalele institutii si actori ai comunitatii rrome; atitudinea rezervata a parintilor romi fata de scoala si participarea la educatie a copiilor;

nivelul redus de coerenta si continuitate la interventiile realizate prin programe care au vizat mai ales probleme punctuale ale populatiei rrome etc.

Continuand aplicarea reglementarilor legale, I.S.J. Sibiu a dezvoltat programe de interventie educationala si actiuni sociale de sprijinire a elevilor cu nevoi speciale de instruire provenind din medii defavorizate, vizand eliminarea analfabetismului si eradicarea abandonului scolar. Astfel, s-a continuat implementarea proiectului I.S.J. Sibiu, referitor la invatamantul pentru rromi, „Strategia judeteana de imbunatatire a invatamantului destinat rromilor”, prin aplicarea Proiectului PHARE FISR 266, „EDUCATIE PENTRU MILENIUL III”, materializat prin:

Formarea unui numar de 11 cadre didactice in cadrul „Programului National de formare a cadrelor didactice nerrome care lucreaza cu elevi rromi”, pe parcursul a 2 seminarii de formare organizate de M.Ed. C in parteneriat cu UNICEF, Salvati Copiii si Romani CRIS;

continuarea activitatii celor 4 centre-pilot din scolile Brateiu, Cristian, Rusciori si Prislop si a activitatii Centrului de zi pentru tinerii rromi din Sibiu (din resurse proprii ale Fundatiei Social Culturale a Rromilor „Ion Cioaba” si prin voluntariat al instructorilor de ateliere);

implicarea autoritatilor locale (primarii), la sustinerea materiala a activitatilor din cadrul centrelor pilot (achitarea cheltuielilor de intretinere curenta, iar in cazul Primariei Sura Mica, alocarea de resurse financiare proprii pentru alocarea unei gustari zilnice pentru elevii care frecventeaza Centrul Pilot Rusciori);

mediatizarea in unitatile scolare cu elevi rromi a adresei ISJ, nr. 2559/25.05.2004, referitoare la notificare privind admiterea elevilor rromi in clasele a IX-a in licee si in scoli de arte si meserii, in anul scolar 2005-2006; in acest sens in conformitate cu OMEC nr. 4958/12.10.2004, privind „Metodologia de organizare si desfasurare a admiterii in invatamantul de stat pentru anul scolar 2005-2006”, pe baza optiunilor exprimate de elevii rromi s-au alocat peste 100 locuri speciale la toate specializarile vizate, atat la liceu cat si la SAM (Scoala de Arte si Meserii); in urma sedintei publice a fost repartizat pe locurile speciale pentru rromi un numar de 31 de elevi rromi dintre care 8 la liceu, iar 23 la SAM.

O alta reusita a I.S.J. a fost conceperea Proiectului Phare/2003/005-551.01.02/21, finantat de Uniunea Europeana, intitulat “O SCOALA PRIETENOASA, DESCHISA TUTUROR – EDUCATIE INCLUZIVA PENTRU GRUPURI DEZAVANTAJATE” .

Scopul proiectului consta in crearea mediului educational incluziv prin dezvoltarea si implementarea unei strategii coerente pentru imbunatatirea accesului la educatie al copiilor si tinerilor care provin din comunitati si grupuri dezavantajate. Proiectul isi propune sa contribuie la imbunatatirea conditiilor din scoala in vederea facilitarii accesului la o educatie de calitate, la nivel prescolar si scolar, la frecventarea cursurilor din invatamantul obligatoriu, precum si la prevenirea si inlaturarea efectelor analfabetismului si abandonului scolar. Activitatile sunt focalizate pe copiii de etnie rroma si copiii cu cerinte educative speciale din 8 unitati scolare pilot (scolile rurale Buzd, Hoghilag, Mosna, Darlos, Curciu, Nocrich si Scoala cu clasele I-VIII, nr. 11 Sibiu). Principalele activitati care vor fi realizate in cadrul proiectului sunt:

crearea unor grupe pentru cuprinderea copiilor de 3-5 ani in gradinita;

infiintarea de „gradinite de vara” pentru copii de 6-7 ani care nu au frecventat gradinita;

pregatire suplimentara/programe recuperatorii pentru elevii cu risc de esec scolar;

implementarea programelor de tip „A Doua Sansa”;

infiintarea unui Centru Judetean de Resurse pentru Educatie Incluziva;

formarea cadrelor didactice;

consilierea parintilor, cadrelor didactice si elevilor;

promovare, diseminare si evaluare.

In implementarea acestui proiect, Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu are urmatorii parteneri: Consiliul Judetean Sibiu, Casa Corpului Didactic Sibiu, Asociatia Rromilor din Marginimea Sibiului si Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sibiu.

Bugetul total al proiectului este de 587.633,50 Euro. Suma solicitata de la autoritatea contractanta reprezinta 92,99% din totalul costurilor eligibile si este in valoare de 546.464,50 Euro, iar contributia autoritatilor locale este de 7,01%, adica 40169 Euro.

Sursa: Raportul privind satarea invatamantului din judetul Sibiu in anul scolar 2004-2005

Starea fizica a cladirilor

Dintre cele 465 de unitati scolare, un numar de 426 (reprezentand 91,61%) au fost autorizate favorabil de catre forurile sanitare (DSP), fiind pregatite sa primeasca elevii anul scolar 2005, 30 scoli au primit autorizatie sanitara provizorie cu plan de conformare iar 19 nu au avut autorizatie de functionare in acel an scolar, neavand apa potabila in incinta scolii, ori confruntandu-se cu problema functionarii in cladiri degradate. Analizand starea cladirilor in raport cu durata de existenta, se evidentiaza urmatoarea situatie: din cele peste 700 de corpuri de cladiri aflate in administrarea unitatilor scolare din reteaua invatamantului preuniversitar sibian, 22,7% au o vechime de peste 100 de ani, 31,7 se situeaza intre 50–100 de ani, 28,2% au o fost construite in urma cu 25–50 de ani, 17,2% intre 10–25 de ani, iar 0,2% au sub 10 ani de existenta. Rezulta deci, ca numarul de localuri „imbatranite” este de peste 54,4 % (peste 50 de ani).

Sursa: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

Situatia bazei sportive a unitatilor releva faptul ca din totalul celor 129 de unitati scolare cu clasele I-VIII, 9 scoli detin sali de sport construite cu aceasta destinatie, dintre care 7 in mediul urban si 2 in mediul rural. Din totalul celor 36 de licee si grupuri scolare, 19 detin sali de sport. Celelalte unitati scolare folosesc pentru activitatea de educatie fizica, pe timp nefavorabil, spatii improvizate in sali de clasa sau alte anexe ale cladirilor.

Prin programul „Sali de sport” au fost construite in anul 2005 un numar de 12 sali de sport in localitatile Sibiu, Avrig, Agnita, Bazna, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Medias, Saliste si Talmaciu.

Spatiile in care isi desfasoara activitatile bibliotecile scolare sunt, in general, insuficiente, cu mobilier vechi, inadecvat. Dintre cele 129 de unitati care au spatii corespunzatoare de depozitare a fondului de carte, doar 21 au si sali de lectura special amenajate, functionale. Chiar si in aceste cazuri, programul de functionare a unor sali de lectura este limitat, deoarece bibliotecarul are doar ½ norma.

Aplicarea programului de unificare a bibliotecilor satesti/comunale cu biblioteca scolara si transformarea in biblioteca a comunitatii poate conduce la revitalizarea activitatii acesteia prin amenajarea/reamenajarea unor spatii specifice, prin dotarea cu tehnica de calcul si cu programe necesare evidentei, prin alocarea periodica de catre primarii a unei sume pentru achizitii de carte scolara adecvata noului curriculum etc.

In anul scolar 2004-2005, majoritatea dintre cele 12 unitati scolare (licee si grupuri scolare) care detin cantine si internate administreaza eficient spatiile si celelalte resurse materiale. Opt dintre aceste unitati au valorificat spatii disponibile in internate prin parteneriat cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. La internatul Grupului Scolar de Industrie Usoara Cisnadie au fost facute amenajari importante in vederea inchirierii spatiului.

Sursa: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

Sursa: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

Dotarea scolilor cu echipamente si tehnica de calcul a constituit una dintre prioritatile fiecarei unitati scolare. Prin Programul guvernamental de informatizare a invatamantului preuniversitar, toate cele 36 de licee si grupuri scolare din judetul Sibiu au fost dotate cu platforme informatice alcatuite din seturi de cate 25 de calculatoare Pentium IV si un server, la care se adauga cate o imprimanta si un scanner. Actiunea de anvergura cu mare impact asupra modernizarii procesului de instruire a fost completata prin stagii de formare a unor grupuri de 20-30 de cadre didactice din fiecare liceu/grup scolar pe domeniul softului educational. Consecinte benefice s-au repercutat si asupra scolilor generale din mediul urban, carora li s-au transferat multe dintre calculatoarele inlocuite prin valoroasele echipamente primite recent de licee. La sfarsitul anului scolar 2004–2005, in fiecare scoala cu clasele I-VIII exista cel putin 10 calculatoare, intrate in patrimoniul scolii prin Programul de relansare a invatamantului rural, prin programe de parteneriat si donatii sau prin transfer de la unitati liceale care au primit echipamente IT performante. Numarul de calculatoare aflate in unitatile scolare este de 3273, din care 1453 sunt legate in reteaua unitatii. Sunt conectate la INTERNET - 129 unitati.

Situatia dotarii cu calculatoare si utilizarea acestora in administratie (baze de date pentru domeniul financiar, pentru bibliotecile scolare etc.) si mai ales in procesul instruirii elevilor, ca si sporirea numarului de cadre si personal didactic cu competente in utilizarea computerului si a programelor de instruire asistata de calculator este din ce in ce mai buna. Se poate prognostica derularea cu succes a programului A.E.L., precum si implicarea unor grupuri de lucru ale profesorilor de diferite specialitati in realizarea unor programe de soft educational.

Sursa: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

1.4.5. Infrastructura sanitara

La finele anului 2003 in judet functionau 10 spitale, 2 dispensare, 10 farmacii si 1 punct farmaceutic, 1 centru de diagnostic respectiv 10 ambulatorii de spital si de specialitate – in sector public. Numarul paturilor in spitale era de 3019. Sectorul public era deservit de 928 medici, 117 stomatologi, 34 farmacisti, 2091 personal sanitar mediu, respectiv 1314 personal sanitar auxiliar.

Sectorul privat in domeniul sanatatii este compus din 59 cabinete medicale, 153 cabinete stomatologice, 2 laboratoare, 86 farmacii, 9 policlinici deservite de 65 medici, 147 stomatologi, 153 farmacisti si 133 personal sanitar mediu.

Sursa: Starea socio-economica a judetului Sibiu 2003

Dupa 1993, sectorul privat din sanatate a cunoscut o evolutie remarcabila, contrastand cu situatia din sectorul de stat. La sfarsitul anului 2003, se aflau in proprietate privata 40,24% din cabinetele medicale, 80% din cabinetele stomatologice, 100% din policlinici, 88,37% din farmacii si toate laboratoarele de tehnica dentara si depozitele farmaceutice.

Numarul paturilor din spitale ce revin la 1000 locuitori era de 7,13 in anul 2003, fata de 7,11 cat reprezinta media pe regiunea centru. Fata de anul 1990, numarul de paturi s-a redus cu 31,33%.

In 2003, numarul de persoane ce revin la un medic era de 456,6 (fata de 504,51 media pe regiune, iar la un stomatolog de 3621 (4678 media pe regiunea centru). Numarul persoanelor ce revin unui farmacist era de 12462, iar numarul persoanelor ce revin la un cadru sanitar mediu era de 190,5.

Sursa: Situatia socio-economica a judetului Sibiu 2003

In anul 2004 umarul de paturi din sectorul public la nivelul judetului Sibiu pe specialitati: pediatrie, obstetrica ginecologie, nou nascuti si imaturi, paturi pentru copii din alte spitale si sectii: 717 paturi. Numarul paturilor din spitale in judetul Sibiu 3022 in anul 2004. Numarul personalului sanitar in 2004 in judetul Sibiu: 947 medici (872 in urban, 75 in rural ); medici de familie: 514 (453 in urban si 61 in rural); stomatologi: 116 (101 in urban si 15 in rural); farmacisti: 30 in urban; cadre medii: 2104 (2013 in urban si 91 in rural); personal sanitar auxiliar: 1316 (1222 in urban si 94 in rural).

Numarul unitatilor sanitare din sectorul privat in 2004: 12 cabinete medicale de familie, 47 cabinete de medicina generala, 113 cabinete medicale de specialitate, 166 cabinete stomatologice, 2 laboratoare medicale, 57 laboratoare de tehnica dentara, 86 farmacii, 9 policlinici, 10 depozite farmaceutice, 1 centru medical.

Numarul personalului sanitar privat la nivelul 2004: medici 89 (86 in urban si 3 in rural), din care medici de familie 55 (53 in urban si 2 in rural), stomatologi 162 (152 in urban si 10 in rural), farmacisti 153 (137 in urban si 16 in rural), personal sanitar mediu 142 (137 in urban si 5 in rural), personal sanitar auxiliar 59 in urban.

Sursa: Activitatea unitatilor sanitare in anul 2004 - Institutul National de statistica

Sursa: Caiet Statistic 2004

1.4.6. Infrastructura sociala

Numarul pensionarilor beneficiari de asigurari sociale de stat a fost de 94385 persoane, in crestere cu 4,2 % fata de anul 2000, cei IOVR (Invalizi, orfani sau veterani de razboi) – 317 persoane cu 24% mai putini, agricultori 14.116 persoane cu 12,9% mai putini ca in 2000 si cei care au beneficiat de ajutor social 138 persoane, cu 36,2% mai putin ca in anul 2000.

Pensia medie lunara in anul 2003 a fost de:

1.955.996 lei/ pentru pensionarii de asigurari sociale de stat;

1.980.719 lei/ pentru pensionarii IOVR;

366.618 lei pentru agricultori;

580.071 pentru beneficiarii de ajutor social.

Ca marime a pensiilor, pensionarii de asigurari sociale de stat se situeaza

pe locul 7 in tara iar cei IOVR pe locul 4.

Sursa: Breviar Statistic 2003

In ce priveste ocrotirea minorilor, aceasta se asigura prin Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, serviciu public de interes judetean specializat, aflat sub autoritatea Consiliului Judetean Sibiu. In judet functioneaza la sfarsitul anului 2005, 10 unitati de ocrotire a copiilor, 4 centre de plasament si 6 complexe de servicii comunitare cu o capacitate de internare de aproximativ 800 de locuri. Gama serviciilor sociale din judet oferite copiilor s-a diversificat-centre de zi, centre de recuperare, centre de plasament, centre maternale, centre de consiliere, pentru a raspunde nevoilor copiilor si familiilor acestora, a preveni institutionalizarea, dar si a raspunde noii legislatii din domeniul protectiei drepturilor copiilor.

Sursa: Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr. 16/23.02.2006 privind unitatile subordonate Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sibiu

1.4.7. Infrastructura pentru turism

Datorita amplasarii sale geografice precum si a cadrului natural deosebit, turismul sibian are vechi traditii si un bogat si divers potential.

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistica a muntilor Fagaras, Lotru si Cindrel, etnografia Marginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice si de arhitectura (peste 450) si muzeele, incadreaza judetul Sibiu in constelatia statornicelor vetre de cultura si civilizatie romaneasca si intre zonele cu traditie turistica.

Baza materiala a judetului Sibiu cuprindea in anul 2004, 114 unitati de cazare, cu un numar de locuri de cazare de 4589 (in scadere cu 140 fata de anul precedent, reprezentand 3% din total locurilor de cazare), judetul se afla pe al IV-lea in regiune.

Numarul sosirilor in judet a fost in anul 2003 de 188,2 mii, in urcare fata de anul anterior cand s-au inregistrat 164,5 mii, ca si in regiune unde a crescut de la 752,8 mii in 2002 la 846,0 mii in 2003.

Ponderea sosirilor in Judetul Sibiu in total s-a diminuat cu 48,38% din 1990 pana in 2003. In 1990 sosirile reprezentau 19,44% din totalul sosirilor la nivel national, iar in 2003 ponderea a fost de 13,97%.

Sursa: Breviar statistic 2004

Sursa: Breviar statistic 2004

Traseele montane, rezervatiile naturale, statiunile climaterice si balneare ale Sibiului - Paltinis, cea mai inalta statiune climaterica din tara, situata la o altitudine de 1.450 m, Ocna Sibiului cu namolul si lacurile sarate, statiunea balneara Bazna a carei prima instalatie balneara a intrat in functiune in anul 1843, reprezinta o permanenta atractie pentru turisti.

Monumentele dacice de la Tilisca si Arpasul de Jos, cele romane de la Boita (Caput Stenarum), Gusterita (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor raspandite in zona Sibiului, Tarnavei, Avrigului si Marginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului intregit si de bogata retea de muzee municipale si satesti.

Muzeul Brukenthal (el insusi un monument de arhitectura baroca, deschis pentru public in anul 1817, cea mai veche institutie de acest fel din tara), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor si trofeelor de vanatoare, de istorie naturala si Complexul National Muzeal Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre putinele muzee din lume care surprind evolutia geniului popular si tehnic, casele si locurile legate de numele personalitatilor acestor meleaguri, constituie tot atatea obiective de atractie pentru turisti.

TURISM MONTAN (de odihna, sporturi de iarna si de vara, drumetie, alpinism, de agrement, cunoastere stiintifica, vanatoare si pescuit etc)-favorizat de prezenta Muntilor Fagarasului, a Muntilor Cindrelului (unde se afla, la 1.450 m, statiunea climaterica Paltinis) si a Muntilor Lotrului;

Muntii Fagarasului cuprind piscuri si creste care coboara sub 2000 m numai catre extremitati, cele mai inalte fiind Moldoveanu si Negoi de peste 2500 m. In acesti munti sunt numeroase lacuri glaciare (aproximativ 23) si cascade, iar relieful, de o deosebita frumusete, impreuna cu reteaua de cabane, ofera Muntilor Fagarasului calitatea de a fi in orice anotimp al anului cutreierati de iubitorii de munte. Tot ca punct de atractie in masivul Fagaras este si Transfagarasanul, sosea situata la o altitudine de 2000 m, ce face legatura intre Muntenia si Transilvania. Are o lungime de 90 km si strabate culmea principala intre circurile Balea si Capra, printr-un tunel cu o lungime de 900 m.

Muntii Cindrel, mai scunzi si mai putin prapastiosi decat Fagarasul, sunt mai usor de circulat, atat pe vai, cat si pe culmi si au numeroase atractii turistice: chei, lacuri glaciare, lacuri de acumulare, paduri, zona etno-folclorica a Marginimii Sibiului - zona traditionala de pastori, in care se poate practica turismul rural. Aici intalnim canioanele Gitul Berbecului, Curmatura, Fintinele, Oasa si statiunea montana Paltinis (1450 m).

Paltinisul este statiunea catre care se indreapta o retea de zece trasee montane, care o fac accesibila din fiecare parte a muntilor (Paring, Lotru, Sebesului), iar dinspre Sibiu se poate ajunge cu masina, pe DJ 106 A, care reprezinta 32 km de sosea modernizata. Serviciile de cazare si alimentare se desfasoara in vile si hoteluri de categoria 1-2 stele. Capacitatea de cazare este de cca 500 locuri. Ca obiective culturale, intalnim aici: Casa memoriala Constantin Noica si complexul 'La schit'. Statiunea dispune de un telescaun pana la varful Oncesti, teleschi, 3 partii de schi amenajate, o scoala de invatare a schiului, discoteca, biblioteca si un club.

TURISM BALNEAR (cura balneara, odihna, de agrement etc) - care este practicat si poate fi dezvoltat, atat extensiv, cat si intensiv, in statiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului si Bazna.

La frumusetea reliefului judetului Sibiu, se adauga utilitatea apelor minerale cu proprietati curative, din statiunile balneo-climaterice OCNA-SIBIULUI si BAZNA.

Statiunea Ocna-Sibiului este situata in tinutul deluros al Transilvaniei, la 12 km de municipiul Sibiu. Este accesibila turistilor atat pe cale ferata, cat si pe soseaua asfaltata Sibiu-Ocna. Factorii naturali de cura sunt: apa lacurilor sarate, helioterme, de mare concentratie (180-260 g/l) -in care clorura de sodiu constituie elementul de baza-, namolul saprofelic fosil, apa clorosodica usor bicarbonata a izvorului Horea, bioclimatul sedativ de curatare. Factorii naturali de cura sunt practic inepuizabili: apa minerala de mare concentratie, aproape de saturatie, se afla in craterele de sare in cantitati de ordinul sutelor de mii de metri cubi, la care se adauga fenomenul de permanenta regenerare a lor prin dizolvarea rocilor de sare de catre apele din precipitatii freatice. De asemenea, namolul terapeutic este in continua geneza. Mentionam ca acesti factori naturali se afla la suprafata, astfel ca pot ajunge la baza de tratament cu cheltuieli minime. Indicatii terapeutice: afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, afectiuni ORL si traheobronsite cronice si asmatiforme, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice venoase, in stari de convalescenta.

Baile Bazna sunt situate in nordul judetului, intr-o regiune deluroasa, la 18 km de municipiul Medias; statiunea este renumita pentru tratamentul biliar si al afectiunilor aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito-urinar. Apa minerala sarata, namolul mineral, sarea de Bazna (aici se afla singura fabrica de sare medicinala din tara) sunt factorii naturali de cura deosebit de eficienti.

AGROTURISMUL - poate fi practicat in zona etnografica, Marginimea Sibiului, respectiv Rasinari, Sibiel, Gura Raului, Poplaca, Cirtisoara, Mohu, Retis, Cisnadioara, Avrig – Valea Avrigului.

TURISMUL CULTURAL (de cunoastere, educativ) – care beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor, activitati economice cu valente turistice, diverse posibilitati de agrement (case de cultura, cluburi, cinematografe etc), care sunt raspandite pe intreg teritoriul judetului;

TURISMUL URBAN care este sustinut de obiectivele turistice de mare atractivitate din municipiile, Sibiu si Medias si orasele existente in judetul Sibiu: Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa-Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Talmaciu, Miercurea Sibiului si Saliste.

1.4.8. Cultura

In evolutia tarii, creatia de valori spirituale a indeplinit firesc un rol de liant si de fundament al afirmarii identitatii nationale. Caracteristic municipiului Sibiu sunt muzeele: Muzeul Brukenthal, Complex National Muzeal “Astra”, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de arme si trofee de vanatoare, Muzeul de istorie a farmaciei, Muzeul de etnografie universala Franz Binder, Muzeul de etnografie saseasca Emil Sigerius, Muzeul CFR, Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe Roman. Reprezentative pentru judetul Sibiu sunt si Casa Stephan Ludwig Roth si muzeul Hermann Oberth din municipiul Medias, Muzeul Etnografic Sasesc din Cisnadioara, Muzeul Etnografic din Boita, Muzeul Badea Cartan, Muzeul de icoane pe sticla din Sibiel „Zosim Oancea”, Muzeul Personalitatilor Salistene, precum si alte muzee orasenesti si cominale. Inca din secolul al XVIII-lea guvernatorul Transilvaniei Samuel Brukenthal, incepe sa-si adune colectiile de tablouri, antichitati si carti rare, pe care le va expune in muzeul ce ii poarta si astazi numele, muzeu deschis in 1817, monument de arhitectura in stil baroc austriac. Alte monumente de arhitectura care-si pastreaza nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului, primul sediu al Sfatului Orasenesc, Biserica Parohiala Catolica, Scara Fingerling, Pasajul Scarilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohiala Evanghelica, Biserica Ursulinelor. Turnurile de aparare ale cetatii Sibiului in Evul Mediu, construite de mestesugarii breslasi care se mai pastreaza pe strada Cetatii, Primaria veche construita in secolul al XV-lea in stil gotic. Aici a functionat primaria orasului intre 1550 – 1948.

Prin cultura se poate construi o imagine veridica a judetului, care promoveaza valori autentice si competitive, o apropiere a fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare, instituirea unui sistem concurential deschis si promovarea creatiei originale.

In ansamblul vietii culturale sibiene, o vie activitate o desfasoara Teatrul de stat “Radu Stanca”, cu cele doua sectii, romana si germana, Biblioteca “Astra” avand sediul in Palatul Asociatiei Transilvane pentru Literatura si Cultura Poporului Roman si care prin marimea si valoarea fondului de carte impune cultul fata de cuvantul tiparit, Filarmonica de stat cu Sala Thalia, Teatrul pentru copii si tineret “Gong”, Centrul Judetean pentru Promovare a Culturii Traditionale “Cindrelul Junii”, Scoala de arte si meserii Ilie Micu, Centrul Cultural Interetnic Transilvania.

Prin aceste institutii de cultura se asigura revigorarea identitatii culturale si nationale, a sentimentului de apartenenta la cultura si civilizatia latina, precum si aportul culturii romanesti in conceptul culturii europene si universale, vocatia de originalitate si deschidere a poporului roman.

Judetul Sibiu dispunea in anul 2003 de 287 biblioteci, din care 62 biblioteci publice, cu un fond de carte numarand 1.512 mii volume si un numar de 53.642 cititori inscrisi. Numarul de volume eliberate in anul 2003 se ridica la 1.186 mii. In pofida scaderii continue a numarului de biblioteci publice (106 au fost inchise in intervalul 1990-2002), numarul de volume eliberate inregistreaza o tendinta pozitiva, in anul 2003 fiind cu 627 volume mai mare decat cu un deceniu in urma. Bibliotecile documentare din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe plan european, unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial.

Sursa: Caiet Statistic al Judetului Sibiu 2003

In evolutia tarii, creatia de valori spirituale a indeplinit firesc un rol de liant si de fundament al afirmarii identitatii nationale. Caracteristic municipiului Sibiu sunt muzeele: Muzeul Brukenthal, Complex National Muzeal “Astra”, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de arme si trofee de vanatoare, Muzeul de istorie a farmaciei, Muzeul de etnografie universala Franz Binder, Muzeul de etnografie saseasca Emil Sigerius, Muzeul CFR, Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe Roman. Reprezentativ e pentru judetul Sibiu sunt si Casa Stephan Ludwig Roth si muzeul Hermann Oberth din municipiul Medias, Muzeul Etnografic Sasesc din Cisnadioara, Muzeul Etnografic din Boita, Muzeul Badea Cartan, Muzeul de icoane pe sticla din Sibiel „Zosim Oancea”, Muzeul Personalitatilor Salistene, precum si alte muzee orasenesti, si comunale. Inca din secolul al XVIII-lea guvernatorul Transilvaniei Samuel Brukenthal, incepe sa-si adune colectiile de tablouri, antichitati si carti rare, pe care le va expune in muzeul ce ii poarta si azi numele, muzeu deschis in 1817, monument de arhitectura in stil baroc austriac. Alte monumente de arhitectura care-si pastreaza nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului, primul sediu al Sfatului Orasenesc, Biserica Parohiala Catolica, Scara Fingerling, Pasajul Scarilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohiala Evanghelica, Biserica Ursulinelor. Turnurile de aparare ale cetatii Sibiului in Evul Mediu, construite de mestesugarii breslasi care se mai pastreaza pe strada Cetatii, Primaria veche construita in secolul al XV-lea in stil gotic. Aici a functionat primaria orasului intre 1550 – 1948.

Prin cultura se poate construi o imagine veridica a judetului, care promoveaza valori autentice si competitive, o apropiere a fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare, instituirea unui sistem concurential deschis si promovarea creatiei originale.

In ansamblul vietii culturale sibiene, o vie activitate o desfasoara Teatrul de stat “Radu Stanca”, cu cele doua sectii, romana si germana, Biblioteca “Astra” avand sediul in Palatul Asociatiei Transilvane pentru Literatura si Cultura Poporului Roman si care prin marimea si valoarea fondului de carte impune cultul fata de cuvantul tiparit, Filarmonica de stat cu Sala Thalia, Teatrul pentru copii si tineret “Gong”, Centrul Judetean pentru Conservare si Promovare a Culturii Traditionale “Cindrelul Junii”, Scoala de arte si meserii Ilie Micu, Centrul Cultural Interetnic Transilvania.

Prin aceste institutii de cultura se asigura revigorarea identitatii culturale si nationale, a sentimentului de apartenenta la cultura si civilizatia latina, precum si aportul culturii romanesti in conceptul culturii europene si universale, vocatia de originalitate si deschidere a poporului roman.

Judetul Sibiu dispunea in anul 2004 de 260 biblioteci, cu un fond de carte numarand 4.262.513 volume si un numar de 157.194 utilizatori. Numarul de volume eliberate in anul 2004 se ridica la 1.810.241. In pofida scaderii continue a numarului de biblioteci publice (106 au fost inchise in intervalul 1990-2002), numarul de volume eliberate inregistreaza o tendinta pozitiva. Bibliotecile documentare din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe plan european, unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial.

Activitatea bibliotecilor in Judetul Sibiu in anul 2003 – UM – numar

Sursa: Caiet Statistic privind Activitatea Unitatilor Cultural Artistice 2005, Institutul National de Statistica.

In Judetul Sibiu, in anul 2003, figurau 5 cinematografe, iar in anul 2005 la nivelul municipiului Sibiu exista un singur cinematograf – Cinematograful Arta.

Activitatea sportiva din Judetul Sibiu se afla intr-un declin puternic dupa 1990. Numarul de sectii sportive a scazut in perioada 1995-2003 cu 54,4%, numarul de sportivi legitimati cu 61,70%, numarul de antrenori cu 64,4%, numarul de arbitri cu 17,5%. In ceea ce priveste instructorii, numarul acestora a crescut cu 45,3%. Numarul sportivilor legitimati din judet, in anul 2003 era de 4.030. Cel mai mare numar de sportivi legitimati intre anii 1993-2003 se inregistreaza in anul 1995, respectiv 10.523.

Procesul de pregatire si intrecerile sportive se realizeaza in cele 29 de baze sportive ce se regasesc la nivelul judetului, si in mod deosebit in Sala 'Transilvania' si Bazinul Olimpia.

Sursa: Statistica Teritoriala 2005, Institutul National de Statistica.