|
|
|
ANALIZA CONTEXTULUI - PEST (mediul politic, economic, social, tehnologic)
A. Macromediul politic
Mediul politic romanesc al ultimilor 4 ani a fost caracterizat de un grad ridicat de stabilitate (comparativ cu perioada anterioara). Stabilitatea politica a fost confirmata si de rapoartele de tara ale Comisiei Europene, inclusiv cel din 2004. In ceea ce priveste situatia de dupa alegerile din toamna anului 2004. Pe de o parte, exista premise pentru un climat politic stabil (necesitatea indeplinirii obligatiilor asumate pentru integrarea in Uniunea Europeana, experiente anterioare nefericite legate de "instabilitate", dezavantajele alegerilor anticipate pentru o parte din actorii politici), pe de alta parte exista si premise pentru instabilitate politica (inexistenta unei forte politice care sa detina o majoritate parlamentara confortabila, un presedinte activ si dinamic, situatii externe care ar putea provoca instabilitate).
Din punct de vedere al eficientei institutiilor statului, principalele probleme constatate in ultimii ani sunt[1]:
legislatia prea "stufoasa" si care se modifica des. Este binecunoscuta practica ordonantelor de urgenta care aduc numeroase si adesea neasteptate modificari;
interventiile politice si presiunile asupra administratiei transferul responsabiltatilor catre autoritatile locale nu a fost insotit si de un transfer adecvat de resurse, sau pur si simplu nu s-a avut in vedere modul de acoperire al unor nevoi reale;
tensiuni in relatia cu sindicatele;
Legaturile politice ale Romaniei cu partenerii externi au evoluat in general conform asteptarilor. Desi au existat momente "critice" in relatiile cu UE si NATO, in prezent procesele de integrare/acomodare in aceste structuri sunt pe o panta ascendenta. In special intrarea cu drepturi depline in UE, prevazuta a avea loc in 2007, este de asteptat sa impulsioneze pozitiv functionarea institutiilor statului.
B. Macromediul economic
Romania s-a situat o buna perioada de timp printre tarile central si est europene cu cele mai mici investitii straine directe. Astfel in anul 2000, tara noastra se situa pe locul 7 cu un volum al investitiilor de 998 mil. dolari, dupa Bulgaria (1002 mil dolari), Ungaria (1957 mil. dolari) sau Slovacia (2075 mil dolari)[2]. Intre timp Romania a urcat in acest clasament, situandu-se la jumatatea anului 2004 pe locul 3, cu 1147 mil euro investiti de companii straine, dupa Polonia, 1866 mil euro, si Republica Ceha, 1846 mil euro[3].
Trebuie spus ca principalul factor de atragere al investitorilor l-a constituit forta de munca ieftina si educata. In conditiile in care tara noastra va deveni membra a UE, acest "avantaj" nu va mai putea fi insa mentinut. Agentii economici care opereaza pe piata romaneasca vor trebui sa investeasca in noi tehnologii pentru a putea fi competitivi pe piata unica
Romania a cunoscut progrese semnificative in sfera economica. Mentionam aici:
cresterea PIB in medie cu 6% in perioada 2001-2004, cu o prognoza de crestere de 6% in 2005[4]
reducerea inflatiei de la 45,7% in 2000, la 9,3% in 2004 (si o inflatie prognozata de 7,5 % pentru 2005)[5]
cresterea
contributiei sectorului privat
incheierea si finalizarea cu succes a unui acordcu FMI in octombrie 2003 ; un nou acord. Urmeaza a fi semnat in curand.
Efecte positive ale aplicarii cotei unice de impozitare: cresterea veniturilor
Elementele negative care persista inca in economia romaneasca sunt:
evaziunea fiscala: economia subterana a fost estimata la 22,6% din valoarea activitatii economice in 2003[7]; S-a dezvoltat o indisciplina financiara cronica in randul agentilor economici, cu rezultate negative asupra volumului veniturilor colectate la bugetul statului;
infrastructura insuficient dezvoltata;
costul ridicat al muncii raportat la productivitatea acesteia[8]
existenta arieratelor fiscale (in 2002 acestea reprezentau 12-13% din PIB);
subutilizarea potentialului agricol. Desi in agricultura lucreaza 34% din forta de munca (date pe 2003), aceasta produce doar 13% din valoarea adaugata per total economie;
noul accord cu FMI impune o serie de restrictii bugetare;
Alte aspecte relevante pentru activitatile economice [9]:
exporturile romanesti sunt orientate preponderent spre Europa (87,6% din totalul exporturilor, la nivelul anului 2004);
majoritatea preturilor sunt liberalizate, urmand sa fie efectuate ajustari si la pretul energiei;
rata somajului inregistrat s-a situat in perioada 1997-2003 in jurul valorilor de 5-7% (conform Eurostat);
C. Macromediul social
Conform unui raport al Bancii Mondiale[10], aproape o treime dintre romani (29%) traiau sub pragul saraciei in anul 2002, iar 10% din populatie se situa sub pragul saraciei severe (adica nu dispunea de mijloacele necesare asigurarii consumului minim de calorii pe zi). Potrivit aceluiasi studiu, elementele asociate saraciei in Romania sunt: marimea gospodariei (cele cu mai multe persoane sunt de regula mai sarace), apartenenta la etnia roma, caracteristicile capului gospodariei (gospodariile al caror cap este femeie, sau o persoana cu nivel scazut de educatie, sau care lucreaza pe cont propriu, sau care este somer), rezidenta in mediul rural si in regiunea de NE a tarii.
Din punct de vedere al perceptiei saraciei, mediul social romanesc este caracterizat de o polarizare accentuata. Cei mai multi romani (aproximativ 60%) percep societatea din care fac parte ca fiind inegala: marea majoritate sunt foarte saraci, iar o mica parte sunt extrem de bogati[11]. Pe de alta parte, jumatate dintre romani (51%), cred ca societatea romaneasca va avea peste 10 ani o structura a veniturilor asemanatoare sau chiar mai uniforma decat cea de dinainte de 1989 (idem). Asta inseamna ca exista un segment al societatii care se asteapta la o crestere a ponderii clasei mijlocii in structura sociala.
In ceea ce priveste problema coruptiei, conform BOP din mai 2004[12], cei mai corupti oameni din societatea romaneasca actuala, sunt perceputi a fi parlamentarii, ministrii, medicii, oamenii de afaceri, procurorii, iar cei mai putin corupti, ziaristii, profesorii, functionarii la primarii, notarii, consilieri locali. La subesantionul de tineri aceasta impartire este cvasi identica (cu mentiunea ca politistii sunt perceputi a fi mai corupti de catre acestia). Aceasta induce o lipsa de incredere si de cooperare a populatiei cu autoritatile.
D. Macromediul tehnologic
Investitiile au crescut, de la 19,7% din PIB in anul 2000, la 23,3% din PIB in anul 2004[13]. Principalele domenii de interes ale investitorilor straini si locali, conform revistei Capital[14], sunt: Telecomunicatiile, Serviciile, Industria energetica.
Asadar, principalul domeniu in care s-au realizat investitii straine in Romania a fost cel al comunicatiilor. In perioada 1990-2001, ponderea investitiilor straine directe in acest sector, s-a situat intre o treime si jumatate din totalul investitiilor straine directe in Romania[15]. Evolutia rapida a acestui domeniu este sugerata si de numarul de abonati in telefonia mobila, la sfarsitul anului 2003, care a fost de 6,9 milioane, aproape dublu fata de anul precedent si superior numarului de abonati la telefonia fixa[16].
La celalalt pol, lipsa acuta de investitii in tehnologie se manifesta in agricultura. Luand in considerare productivitatea scazuta (vezi mai sus, elementele negative ale macromediului economic) si ponderea populatiei (inclusiv tineri) care lucreaza in acest sector (aproximativ o treime din forta de munca), putem spune ca retehnologizarea este imperios necesara in domeniul agricol.
PUNCTE TARI
Aspecte demografice
A crescut ponderea tinerilor in totalul populatiei
Intensitatea fluxului migratoriu intern este in scadere (atat pentru total populatie cat si pentru populatia tanara).
Rata natalitatii este in usoara crestere.
Sanatate
Scaderea mortalitatii pentru categoriile de varsta cuprinse intre 15-29 ani
Scaderea numarului de cazuri noi de tuberculoza, hepatita virala in randul tinerilor.
Tinerii sunt interesati si manifesta o dorinta crescuta de informare pe teme de sanatate si sexualitate
A crescut considerabil proportia tinerilor care utilizeaza metodele de contraceptie moderna.
Calitatea vietii
Procentul tinerilor care se considera in situatie de dificultate este in scadere.
Creste procentul tinerilor care considera ca situatia socio-economica personala si in tara se va imbunatati.
Planurile de viitor ale tinerilor (in eventualitatea castigarii unei sume considerabile) sunt axate din ce in ce mai mult pe imbunatatirea situatiei economice, educationale, familiale, locative si pe pregatirea profesionala si mai mai putin pe petrecerea timpului liber.
Tinerii sunt multumiti de viata de familie si de cea sentimentala. Ei asteapta din partea parintilor suport emotional, incredere, sprijin financiar si sfaturi.
A crescut foarte mult procentul tinerilor care detin bunuri de folosinta indelungata: autoturism, computer, locuinta si telefon mobil.
Integrarea in UE este considerata de ¾ din tineri un mijloc de imbunatatire a situatiei lor (si in general) economice si sociale.
Consum cultural
S-a dublat numarul tinerilor care au computer acasa si un sfert dintre tineri obisnuiesc sa utilizeze internetul saptamanal. Acces sporit la informatie.
Indicatori economici
Tinerii considera ca, pentru a-si gasi un loc de munca bun au nevoie sa cunoasca limbi straine si sa detina competente in domeniul TIC.
Ponderea tinerilor cu ocupatii intelectuale si stiintifice este aproximativ la fel cu cea a adultilor, iar cea a lucratorilor in servicii si comert este putin mai ridicata
Educatie
Nivel de educatie mai ridicat: cresterea cifrei absolute si a ponderii studentilor in totalul populatiei scolare;
Perceptie pozitiva a rolului educatiei si a accesului la educatie;
Capital educational comparabil cu cel din tarile UE;
Participare civica
Exista un segment de tineri ( aproximativ 10%) care fie sunt membri ai unor ONGuri, fie au desfasurat diverse activitati de voluntariat;
Capacitate ridicata a tinerilor de a se mobiliza in momentele politice cheie: rata participarii la vot la ultimele alegeri generale;
Cei mai multi tineri accepta interactiune/comunicarea cu persoanele din grupuri minoritare (etnice, sexuale, religioase);
Mentinerea aprecierlor pozitive ale tinerilor fata de rolul Uniunii Europene;
Devianta
Se manifesta o usoara tendinta de scadere a delincventei juvenile.
PUNCTE SLABE
Aspecte demografice
Fluxul migratoriu intern al tinerilor isi mentine acelasi sens, dinspre sat spre oras
Mai mult de jumatate din tineri doresc sa plece din tara indiferent care este motivul sau durata
Varsta medie la prima casatorie este in crestere atat la baieti cat si la fete, iar rata casatoriilor este in scadere
Avortul ramane principalul mijloc de evitare a sarcinilor nedorite;
Ponderea tinerelor care intrerup sarcina prin avort este mai mare decat cea a femeilor adulte.
Sanatate
Incidenta tuberculozei este foarte ridicata (loc fruntas in statisticile internationale)
Creste accentuat numarul tinerilor care fumeaza
A crescut numarul tinerilor cu handicap, in special cel psihic.
Creste numarul bolilor cu transmitere sexuala, a infectiilor cu HIV, a toxinfectiilor alimentare etc
Tinerii nu sunt informati asupra riscului avortului pentru sanatate.
Exista putine cunostinte despre infectia cu HIV si modul ei de transmitere.
Tinerii trateaza cu superficialitate problemele de sanatate.
Scoala este considerata ultimul loc posibil ca sursa de informatii pentru sanatate, sexualitate si contraceptie.
Calitatea vietii
Tinerii se declara nemultumiti de activitatea guvernului referitoare la nivelul de trai, protectia sociala a tinerilor si incurajarea tinerilor talentati sa ramana in tara.
Tinerii reprezinta un segment redus din beneficiarii de credite datorita veniturilor mici.
Exista copii si tineri cu varste intre 5-17 ani care lucreaza datorita nevoilor familiale de resurse financiare. Aceasta este corelata cu abandonul scolar.
Tinerii apreciaza veniturile familiei ca fiind scazute. 50% din tineri considera ca veniturile familiei ajung doar/nici pentru strictul necesar. 40% isi apreciaza veniturile ca fiind foarte scazute.
Tinerii au in general cheltuieli peste media familiei (pentru servicii si alimentatie in general).
Tinerii considera ca situatia lor economica reprezinta un obstacol serios in intemeierea unei familii.
Maternitatea si ingrijirea copilului determina scaderea nivelului de trai.
O pondere foarte mare a tinerilor beneficiaza de ajutor de la parinti ca unica solutie de asigurare a calitatii vietii. Consecinte:
dependenta financiara care contravine aspiratiilor de autonomie personala
nefavorizarea formarii deprinderii de a economisi si de a investi.
Situatia locativa a tinerilor este precara. Faptul ca sunt nevoiti sa locuiasa cu parintii (3/4 dintre tineri) si ca nu au posibilitatea sa-si rezolve aceasta situatie prin mijloace finaciare proprii sau cu sprijinul statului este un motiv puternic de nemultumire pentru tineri: 52,7% dintre tineri considera ca ANT(MTS) ar trebui sa se implice mai mult in porblema locuintelor pentru tineri (prima problema - locurile de munca - 71,5%)
Consum cultural
A scazut interesul tinerilor pentru a merge la teatru, la cinematograf. Putini tineri viziteaza muzee si galerii de arta, merg la spectacole. Foarte putin tineri obisnuiesc sa practice activitati artistice.
Tinerii folosesec computerul si internetul in special ca mijloace de relaxare in timpul liber.
Romania este situata pe penultimul loc in ierarhia tarilor din sud-estul Europei raportat la numarul persoanelor care au computer acasa si pe ultimul in ceea ce priveste existenta de conexiune internet acasa
Indicatori economici
Pentru doua treimi din tineri gasirea unui loc de munca a reprezentat o problema si doar 25% considera ca piata educatiei in Romania corespunde in totalitate sau in foarte mare masura cerintelor pietei muncii
Rata somajului este dubla la tineri, comparativ cu rata somajului pe tara
Intreprinzatorii tineri si patronii sunt, ca pondere, nesemnificativi si raman pe parcursul anilor in aceeasi situatie.
Ponderea tinerilor lucratori calificati si necalificati este putin mai ridicata decit cea a adultilor
Tinerii nu sunt atrasi de activitatea in agricultura datorita veniturilor mici si inconstante.
Educatie
Cheltuieli publice mai reduse pentru educatie in ultimii ani si comparativ cu alte tari europene;
Abandon scolar in crestere in invatamantul profesional, postliceal si de maistri;
Continua sa existe un segment important de tineri (aproximativ o treime) care considera accesul la forma de invatamant dorita o proble-ma; Nemultumiri fata de felul in care se desfasoara procesul de instru-ire: continutul manualelor, sistemul de evaluare, metodele de predare;
Nivel redus de utilizare a computerului/ internetului la tinerii cu studii medii sau elementare;
Accesul la educatia universitara ramane mai redus decit in majoritatea tarilor europene;
Participare civica
Incredere redusa a tinerilor in institutiile politice: Partide, Parlament, Guvern, Presedintie;
grad redus de multumire vizavi de politicile sectoriale ale Guvernului: ponderea celor multumiti nu depaseste 25% pe fiecare sector, in perioada 1998-2004;
Interes scazut pentru viata politica: aproximativ 70% dintre tineri arata constant un interes scazut pentru viata politica;
Pondere scazuta comparativ cu UE a tinerilor membri in organizatii/ asociatii: 9% la noi fata de 50% in tarile UE;
Exista un segment de tineri cu un grad redus de toleranta fata de: homosexuali/ lesbiene, rromi, maghiari;
Cei mai multi tineri considera ca nu isi pot spune cuvantul in legatura cu ceea ce se intampla in tara;
Activitatile politice, voluntare si cele de interes cetatenesc desfasurate in timpul liber raman constant sub 1%, 6%, respectiv 4%.
Devianta
Mentinerea fenomenului "copiii strazii" la dimensiuni considerabile,
Consumul de droguri ilicite, ca si cel de alcool si tutun se afla in crestere.
Infractionalitatea asociata consumului de droguri in randul tinerilor a crescut foarte mult, fiind practic tipul de infractiune care inregistreaza cea mai rapida dinamica.
Furtul ramane principalul comportament delincvent al tinerilor. Se inregistreaza o tendinta de crestere a delictelor comise cu violenta (omor, vatamare corporala, etc) si a violurilor.
OPORTUNITATI
Perfectionarea programelor sociale indreptate catre sustinerea tinerelor familii si tinerilor absolventi.
Relaxarea in relatiile dintre populatia majoritara si minoritatile etnice.
Aplicarea modelului Bologna va permite o mai mare mobilitate educationala si profesionala.
Cresterea cererii pentru ocupatii intelectuale si din servicii si comert
In ultimii 3 ani industria IT s-a dezvoltat foarte mult si exista o "minoritate" importanta de specialisti in grafica, programare si realizare de pagini web.
Accentul pus pe cunoasterea limbilor straine si pe competentele TIC va permite tinerilor ajustarea la rigorile pietei muncii. Inlesnirea accesului pentru a acumula astfel de competente si spiritul auto-didact al tinerilor pot oferi acestora oportunitati in consens cu noile coordonate socio-economice.
Campanii realizate in ton cu aerul tineresc si cu orientarea tinerilor catre umor, de genul "citeste o carte" se pare ca reusesc sa ajunga la tineri.
Aparitia unei tendinte de orientare in ultimii ani a sanctiunilor fata de actele de delincventa dinspre punitiv spre educativ.
AMENINTARI
Populatia totala a Romaniei este in scadere
Subdezvoltarea unor zone - urbane dar mai ales rurale - din partea de sud si de est a tarii.
Existenta unor resurse scazute in domeniul asistentei medicale, mai ales in mediul rural .
Lipsa de convergenta a competentelor dobandite prin intermediul educatiei cu cerintele pietei.
Aplicarea modelului Bologna in invatamintul superior va implica cresterea costurilor pentru finantarea unui ciclu intreg de instructie. ( 3 + 2+ 3 )
Proliferarea unui gen de "cultura usoara", oarecum separata de realizarile majore din sfera culturii;
Faptul ca tinerii desfasoara din ce in ce mai mult, in timpul liber, treburi gospodaresti si activitati remunerate.
Informatiile difuzate prin mass media orientate spre promovarea comportamente sexuale precoce;
Dificultati in procesele de integrare saocioeconomica.
Drogurile au devenit mai atractive si mai disponibile pentru tineri.
Lipsa unei preocupari constante si coordonate pentru cunoasterea si analiza aprofundata a fenomenelor deviante din randul tinerilor: comportamentele sexuale deviante si consumul de droguri.
Preocupari reduse pentru "sanctionarea" prin masuri educative a tinerilor delincventi, ceea ce diminueaza efectul sanctiunii pentru tineri.
[1] Dupa Raportul de tara al Comisiei Europene privind Romania, 2004, si Raportul de evaluare a performantelor intreprinderilor, OECD-Investment Compact, 2005
[2] World Investment Report, UN, 2001
[3] Romania at a glance, Agentia Romana pentru Investitii Straine, sept 2004.
[4] Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2000-2008
[5] Sursa: INS
[6] Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
[7] Conform Curtii de conturi, Sectia de Control Financiar, dupa www.revistapresei.ro . Valoarea este la un nivel apropiat celui din 1996, de 21,9%, dar ceva mai redus fata de un maxim de 30,9% in 1998.
[8] Dupa Raportul de tara al Comisiei Europene privind Romania, 2004
[9] idem
[10] Romania, evaluarea saraciei, raport al Bancii Mondiale, octombrie 2003;
[11] G. Badescu, Atitudini si perceptii privind inegalitatea sociala din Romania;.Analize pe baza datelor BOP, mai 2003
[12] Barometrul de Opinie Publica, mai 2004, prelucrari proprii pe baza de date in SPSS;
[13] Sursa: Comisia Nationala de Prognoza,, INSSE
[14] Suntem sclavii mentalitatii: "Se poate oricum!", Nr 13, 31 martie 2005; www.capital.ro
[15] Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Guvernul Romaniei, Sistemul ONU in Romania, 2003
[16] idem
