Transformarea administratiei - obiective si limite

Transformarea administratiei - obiective si limite

Impactul schimbarilor politice asupra administratiei multor tari este considerabil. Pana la aceasta data, administratia era esentialmente centralizata. Noile structuri politice au pus in practica o politica de schimbare foarte rapida. In democratiile occidentale, unde exista o stabilitate politica si unde resursele sunt repartizate mai echitabil decat in cele mai multe dintre celelalte tari in curs de dezvoltare, in functie de modul de dezvoltare, sistemul administrativ functioneaza.

O orientare importanta a factorilor de decizie este catre o administratie reprezentativa, coerenta, transparenta, eficace, competenta, responsabila si pentru gradul de satisfacere a nevoilor.

Prin urmare, guvernul are misiunea de a crea o administratie orientata catre cetatean in care valori cum ar fi: echitatea, calitatea si stica isi gaseste o reprezentare reala in sistem. Principalele obiective sunt:

crearea unei administratii reprezentative (reflectand principalele caracteristici ale demografiei), competente si eficiente;

transformarea atitudinilor si comportamentelor functionarilor publici in functie de valorile etice democratice;

angajarea functionarilor in serviciul public si satisfacerea interesului public general in locul intereselor aliantelor politice si factionale;

crearea unui serviciu public integrat;

motivarea resurselor umane si perfectionarea pregatirii lor, conditii indispensabile ale eficacitatii reformelor si dezvoltarii capacitatii administrative a institutiilor publice;

evolutia catre responsabilitate si transparenta in gestiunea serviciului public;

imbunatatirea eficacitatii, competentei si calitatii prestarii de servicii publice;

crearea unui mediu favorabil, in termeni de eficacitate si de stabilitate, de natura sa usureze cresterea economica;

adoptarea unei strategii a schimbarii bazandu-se pe:

. o mai mare implicare a societatii civile in formularea, aplicarea, controlul si evaluarea politicilor la nivel national si local;

. noi optiuni strategice pentru dezvoltarea a noi culturi si practici in institutii publice;

. o delegare de competente si functii;

. democratizarea procedurilor de munca interne.

Trebuie recunoscuta exigenta unui serviciu public mai reprezentativ, mai restrans (in ceea ce priveste personalul sau si functiile acestuia) eficient si eficace, dar si necesitatea de a acorda o mai mare autonomie serviciilor administrative prin sezvoltarea parteneriatului intre sectorul public si privat in prestarea serviciilor.

Acestor orientari ale serviciilor publice li se adauga :

- reforme legislative suplimentare necesare modernizarii lor;

- gestionarea lor in functie de nevoile reale ale populatiei;

- formarea si perfectionarea pregatirii resurselor umane implicate in serviciile publice, accentuandu-se rolul institutiilor de formare, educare si dezvoltare acestora umane in sectorul public.

Cateva dintre schimbarile necesare care ar trebui sa aiba loc in administratia publica in general si in institutiile publice prestatoare de servicii, im special, sut prezentate in continuare

1. Schimbari fundamentale in valorile culturii organizationale in institutiile publice

Sistemul de valori, structura si functionarea actuala a administratiei vor trebui inlocuite de un nou sistem de valori adaptate la nevoile societatii. Vechiul sistem administrativ autoritar trebuia sa faca loc, progresiv, unui sistem democratic, transparent si deschis.

Evolutiile internationale arata o delimitare, scazand progresiv, a rolurilor sectorului public si privat, gratie parteneriatelor, descentrarii responsabilitatilor in materie de prestare de servicii, delegarea competentelor catre esalonul cel mai jos si o revigorare a coordonarii interguvernamentale.

2. Schimbari structurale majore

Acestea implica o reforma administrativa reala, integrata, coerenta.

3. Redefinirea rolului fuctionarului public

Aceasta rezulta dintr-o reconsiderare a urmatoarelor aspecte:

- motivarea functionaului public in functie de performantele individuale si de rangul functiei sale;

- responsabilizarea functionarului public pentru gradul de satisfacere a interesului public general, ratiunea de a fi a administratiei;

-formarea si dezvoltarea carierei functionarului public pentru a fi capabil sa-si indeplineasca functiile.

In ciuda dezvoltarii dreptului functiei publice, in ciuda amploarei pe care o cunoaste folosirea contractului de drept public, se constata ca ideea utilizarii contractului de drept privat pentru angajarea personalului in administratie este in continua crestere. Ratiunea acestui fenomen nu rezida nici in slaba dezvoltare a dreptului functionarului public, nici in dificultatile de ordin dogmatic care sa-i permita administratiei sa rezilieze mai usor contractul pe care l-a incheiat cu agentul sau si nici in cheltuielile de personal care ocupa cea mai mare parte in raport cu celelalte cheltuieli.