Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

NORMA TEHNICA PRIVIND DELIMITAREA ZONELOR DE PROTECTIE SI DE SIGURANTA AFERENTE CAPACITATILOR ENERGETICE

REVIZIA I

capitolul I

Scop

Art. 1.    - Scopul prezentei norme tehnice este:

a)     sa stabileasca principiile care stau la baza delimitarii zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice;

b)     sa precizeze dimensiunile zonelor de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica.

Art. 2.    - Prin aplicarea acestei norme tehnice se urmareste ca, prin proiectare, executare, exploatare, mentenanta sa se asigure:

a)     protectia si functionarea normala a capacitatilor energetice si a anexelor acestora ;

b)     evitarea punerii in pericol a persoanelor, a bunurilor si a mediului.

capitolul II

Domeniu de aplicare

Art. 3.    - (1) Prezenta norma tehnica stabileste dimensiunile zonelor de protectie si de siguranta pentru:

a)     capacitati de producere a energiei electrice si a energiei termice in cogenerare;

b)     retele electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

Art. 4.    - Norma tehnica nu se aplica la :

a) centrale nuclearelectrice, pentru care zonarea se face in conformitate cu normele de securitate nucleara aprobate de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare;

b)     acumulatoare electrice, grupuri electrogene mobile, instalatii electrice amplasate pe vehicule de orice fel;

c)     surse stationare de energie electrica in curent continuu;

d)     instalatii energetice amplasate in marea teritoriala care nu sunt racordate la reteaua electrica;

e)     instalatii electrice cu caracter special destinate tractiunii electrice, industriei miniere, electrochimiei etc., supuse unor norme specifice.

capitolul III

Definitii si abrevieri

Art. 5.    - In contextul normei tehnice se aplica urmatoarele definitii si abrevieri:

¹⁾ Aceste definitii sunt detaliate in Anexa 6

capitolul iV

Acte normative de referinta

Art. 6.    - (1) Dispozitiile prezentei norme tehnice se coroboreaza cu dispozitiile urmatoarelor acte normative:

a)     Legea energiei electrice

b)     Regulamentul pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice

c)     Legea apelor

d)     Legea privind apararea impotriva incendiilor

e)     Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare

f)      Codul Silvic

g)     Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

h)     Legea privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor

i)      Legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica

j)      Regulamentul general de urbanism

k)     HG pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

l)      OUG privind protectia mediului

m)   OUG privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane

n)     OG privind regimul drumurilor, republicata si actualizata

o)     Ordin al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publicitare in zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte si tuneluri rutiere

o¹) Ordin al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind stabilirea servitutilor aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice civile RACR-SACZ

p)     Ordin al Ministerului Economiei si Comertului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

q)     Ordin al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului

r)      Decizia ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea si executia conductelor din amonte

s)     NTE 003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V

(2) Prin actele normative mentionate la alin. (1) se inteleg cele in vigoare prezentate in Anexa 7 sau inlocuitoarele acestora.

capitolul V

Delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice

Art. 7.    La delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice se va lua in considerare complexul de factori naturali, economici si sociali ai zonei si caracteristicile acestora, astfel incat coexistenta ansamblului sa asigure functionarea normala a capacitatilor energetice, evitarea punerii in pericol a persoanelor, a bunurilor si a mediului.

Art. 8.    - Prin delimitarea zonelor de protectie ale capacitatilor energetice se asigura:

a)     exploatarea corespunzatoare a capacitatilor energetice

b)     mentenanta capacitatilor energetice

c)     minimizarea expunerii capacitatilor energetice la: riscuri tehnologice, riscuri rezultate ca urmare a unor activitati umane, riscuri naturale.

Art. 9.    - (1) Prin delimitarea zonelor de siguranta ale capacitatilor energetice se urmareste minimizarea riscurilor pentru siguranta persoanelor si a bunurilor din apropierea capacitatii energetice.

(2) Delimitarea zonelor de siguranta ale capacitatilor energetice se face tinand seama de cerinte privind siguranta unor obiective invecinate cu capacitatile energetice si anume:

a)     cerinte privind protectia fondului forestier

b)     cerinte privind siguranta si protectia infrastructurii feroviare

c)     cerinte privind regimul drumurilor

d)     cerinte privind protectia albiilor, a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor, altele decat cele aferente amenajarilor hidroenergetice

e)     reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public

f)      cerinte privind stabilirea zonelor de protectie si zonelor de siguranta pentru instalatiile tehnologice componente ale Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condesatului si etanului

g)     cerinte privind stabilirea zonelor de protectie si de siguranta pentru obiective din sectorul gazelor naturale

h)     cerinte privind stabilirea zonelor de siguranta ale terenurilor aeronautice.

Art. 10.- In vederea minimizarii expunerii capacitatilor energetice, respectiv a vecinatatilor acestora, la riscurile precizate la art. 8 si art.9, delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice se face avand in vedere:

a)     caracteristicile tehnice si constructive specifice fiecarei capacitati energetice sau componentelor acesteia, stabilite prin proiecte, aprobari , acorduri si avize

b)     gradul de rezistenta la foc a constructiilor, instalatiilor si depozitelor

c)     categoria de pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor

d)     clasele de importanta a constructiilor

e)     clasele de periculozitate a materialelor si substantelor depozitate

f)      clasele de risc seismic ale constructiilor

g)     zonarea mediilor cu pericol de explozie

h)     cerinte de protectie a muncii

i)       cerinte de protectie sanitara

j)      asigurarea stabilitatii terenului pe care se amplaseaza capacitatea energetica.

Art. 11.- Principalele capacitati energetice pentru care se stabilesc zone de protectie si zone de siguranta sunt:

a)     centrale termoelectrice, inclusiv centrale electrice in cogenerare (de termoficare)

b)     centrale hidroelectrice

c)     centrale nuclearelectrice, parte clasica (obiecte pentru care zonele de protectie si de siguranta depasesc limita zonei de excludere stabilita in jurul fiecarui reactor nuclear, conform cu normele de securitate nucleara)

d)     centrale eoliene

e)     statii electrice de conexiune / transformare de inalta tensiune

f)      posturi electrice de transformare

g)     linii electrice aeriene

h)     linii electrice in cablu.

Art. 12.- (1) Pentru o centrala termoelectrica/ centrala electrica de termoficare, partea care cuprinde constructii, instalatii si amenajari in incinta imprejmuita a centralei, zona de protectie si zona de siguranta sunt incluse in incinta centralei si sunt delimitate de imprejmuirea acesteia; zona de protectie si zona de siguranta pentru statia electrica de transformare aferenta centralei se stabilesc conform prevederilor art. 16.

(2) Pentru constructii, instalatii si amenajari aferente centralei si situate in afara incintei imprejmuite a acesteia, zonele de protectie si zonele de siguranta sunt cuprinse in anexa 1. 

Art. 13.- (1) Pentru o centrala hidroelectrica, pentru lucrari care nu fac parte din frontul de retentie, precum centrale pe derivatie, cladiri anexe, depozite, ateliere, sedii dispecer, zona de protectie coincide cu zona de siguranta si se delimiteaza prin imprejmuirea incintei; zona de protectie si zona de siguranta pentru statia electrica de transformare aferenta centralei se stabilesc conform art. 16.

(2) Suplimentar fata de cele prevazute la alineatul (1), pentru lucrari care fac parte din frontul de retentie, zonele de protectie si zonele de siguranta se stabilesc conform precizarilor cuprinse in anexa 2.

Art. 14.- Pentru centrala nuclearelectrica, zonarea se face in conformitate cu normele de securitate nucleara aprobate de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare; zona de protectie si zona de siguranta pentru statia electrica de transformare aferenta centralei se stabilesc conform art. 16.

Art. 15.- (1) Pentru o centrala eoliana, zona de protectie este delimitata pe teren de conturul fundatiei pilonului de sustinere, la care se adauga 0,2 m de jur imprejur.

(2) Zona de siguranta pentru o centrala eoliana este prezentata in anexa 3.

(3) Se va acorda o atentie speciala amplasarii centralelor eoliene fata de zone cu destinatie speciala (rezervatii naturale, conservare istorica).

(4) Stabilirea amplasarii centralelor eoliene in apropierea unor areale de locuit nu trebuie sa afecteze prin zgomot, efect de umbrire, dominare vizuala.

Art. 16.- Pentru o statie electrica de conexiune/ transformare zonele de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:

(1)  Zona de protectie este delimitata de imprejmuirea instalatiilor, echipamentelor si a anexelor tehnologice ale acestora;

(2)  Zona de siguranta a statiei electrice, tinand seama de tensiunea cea mai inalta a acesteia, se stabileste astfel:

a)     pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai inalta de110 kV :

1.     cand statia este de tip exterior, este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20 m de imprejmuirea statiei, pe fiecare latura a acesteia

2.     cand statia este de tip interior, este delimitata de suprafata construita a statiei

b)     pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai inalta de 220 kv respectiv de 400 kV este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 35 m de imprejmuirea statiei, pe fiecare latura a acesteia.

Nota: Zona de siguranta stabilita in conditiile alin. (2), pct. a) 1. (pentru statii electrice cu tensiunea cea mai inalta de 110 kV, de tip exterior) se poate diminua in cazul vecinatatii cu cladirile nelocuite si depozitele avand categoria de pericol de incendiu D sau E si avand gradul de rezistenta la foc I sau II, care se pot amplasa, cu acordul titularului de licenta/ proprietarului statiei cu tensinea cea mai inalta de 110 kV, la distanta minima de 10 m de imprejmuirea statiei.

Art. 17.- Pentru un post de transformare zonele de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:

1. Zona de protectie, tinand seama de tipul constructiv al postului, se stabileste astfel:

a) pentru posturi aeriene pe stalpi este delimitata de conturul fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate;

b) pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare ingradite, este delimitata de ingradire;

c) pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare in constructie zidita sau realizate din alte materiale (cabine metalice), supraterane, zona de protectie este delimitata astfel:

i.       de suprafata construita, respectiv de suprafata fundatiei (atunci cand aceasta depaseste conturul cabinei metalice), pe laturile fara usi de acces si fara ferestre de ventilatie

ii.     la distanta de 3 m fata de latura cu acces in post pentru transformator

iii.   la distanta de 1,5 m fata de alte laturi cu usi, respectiv cu ferestre de ventilatie, acolo unde este cazul;

d) pentru posturi de transformare subterane, este egala cu proiectia pe sol a perimetrului incaperii postului.

2. Zona de siguranta, tinand seama de tipul constructiv al postului, respectiv al echipamentului cu care acesta este echipat, se stabileste astfel:

a) pentru posturi de transformare dotate cu echipament cu ulei, de tip aerian, respectiv pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare amplasate la sol, ingradite, este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20 m de la limita zonei de protectie

b) pentru orice tip de post de transformare, punct de alimentare, cabina de sectionare, prevazuta cu echipament uscat, coincide cu zona de protectie

c) pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de sectionare supraterane, amplasate in in cabina metalica, in constructie zidita/ in anvelopa de beton sau inglobate in cladiri precum si pentru posturi subterane, prevazute cu echipament cu ulei sau uscat, coincide cu zona de protectie.

Nota: zona de siguranta, respectiv distanta de siguranta stabilita in conditiile alin. (2) pct. a) se poate modifica, cu acordul titularului de licenta/ proprietarului postului, in cazul vecinatatii cu constructii avand gradul de rezistenta la foc, respectiv cu categoria de pericol de incendiu din Tabelul 1:

Tabelul 1

¹⁾ se stabilesc pe baza unei analize de risc

Art. 18.- (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei.

(2) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)     24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV

b)     37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu circuit construita pe teren impadurit are valorile:

a) 32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b) 44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c) 54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d) 81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoare amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta acestora, in conditiile precizate in NTE 003/04/00.

(5) In conditiile de la alin. (3), distanta pe verticala dintre conductorul cel mai apropiat de arbori si varful arborilor, inclusiv o crestere previzibila pe o perioada de 5 ani incepand de la data punerii in functiune a liniei, trebuie sa fie de cel putin :

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b) 4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c) 5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d) 6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e) 9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Mentinerea culoarului de trecere al liniei prin paduri se realizeaza prin defrisari periodice, programate de detinatorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7) Zonele de siguranta comune pentru liniile electrice aeriene si obiective invecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distantelor de siguranta prezentate in anexele 4a si 4b. La traversari ale obiectivelor de catre LEA se vor lua masuri de siguranta si protectie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art. 19.- (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decit cele prevazute la articolul mentionat in cazurile si pentru panourile in care acestea:

a)     se realizeaza cu stalpi echipati cu mai mult de doua circuite

b)     necesita deschideri mari, impuse de configuratia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)     au in vecinatate obiective, constructii, instalatii, pentru care conditiile de coexistenta cu acestea impun masuri speciale sau distante de siguranta mai mari decat cele prevazute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a si 4b.

(2) Pentru portiunile/panourile speciale ale liniilor electrice aeriene care se gasesc in una din situatiile prevazute la alin. (1) dimensiunea zonei de protectie si de siguranta se calculeaza corespunzator dimensiunilor elementelor LEA si/sau conditiilor si distantelor de siguranta specifice acestor portiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.

Art. 20.- Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mica sau egala cu 1kv:

1.     Zona de protectie si zona de siguranta respecta prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimiteaza la 0,1 m in exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;

2.     Zonele de siguranta comune pentru liniile electrice aeriene si obiective invecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distantelor de siguranta prezentate in anexele 4a si 4b.

Art. 21.- Pentru linii electrice in cablu zona de protectie si zona de siguranta se stabilesc astfel:

1. In cazul instalarii aeriene, in interiorul sau in exteriorul unei cladiri, zonele de protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:

a)   in interiorul cladirilor:

i. zona de protectie si zona de siguranta coincid si sunt delimitate la distantele minime tehnologice normate pentru canalele de cabluri si pentru culoare de acces;

ii. zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice invecinate se stabileste prin respectarea distantelor minime prezentate in anexa 5 a;

b) in exteriorul cladirilor:

i.       zona de protectie si zona de siguranta coincid cu suprafata exterioara a cablului;

ii. zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice sau cu cai de transport sau de acces se stabileste prin instalarea cablurilor fie pe constructii special amenajate fie pe elemente de constructie cu alta destinatie decat montarea cablurilor; se respecta, acolo unde este cazul, distantele minime prezentate in anexa 5 a.

2. In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie sau/ si joasa tensiune:

a) zona de protectie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8 m; in plan vertical zonele de protectie si de siguranta ale traseului de cabluri se delimiteaza prin distanta (adancimea) de pozare in valoare de cel putin 0,8 m

b) zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice invecinate se stabileste prin respectarea distantelor minime prezentate in anexa 5 b.

3. In cazul instalarii in elemente prefabricate din beton,

a) zona de protectie a traseului de cabluri are latimea egala cu latimea elementului prefabricat si in functie de tensiunile nominale are valorile urmatoare:

i. pentru cabluri de medie tensiune are latimea de 1m si adancimea de cel putin 1m;

ii. pentru cabluri de 110 kv are latimea de 1m si adancimea de cel putin 1,3 m.

b) zona de siguranta a traseului de cabluri are latimea de 0,5 m de la limita zonei de protectie, in plan orizontal si in adancime.

4. In cazul instalarii libere a cablurilor sub apa (subtraversari de rauri, canale navigabile, lacuri) zona de protectie si de siguranta coincid si sunt simetrice, in plan orizontal, cu cablul, avand o latime (culoar) de 200m (cate 100 m de fiecare parte a cablului).

Capitolul VI

Actiuni specifice ale titularilor de autorizatie/licenta din sectorul energiei electrice in zonele de protectie si de siguranta

Art. 22.- Asupra terenurilor si a bunurilor proprietate publica sau privata a altor persoane fizice sau juridice si asupra activitatilor desfasurate de persoane fizice sau juridice in vecinatatea capacitatii energetice, titularii autorizatiilor de infiintare si titularii licentelor beneficiaza, in conditiile legii, pe durata de valabilitate a autorizatiei/licentei, de drepturile conferite in conditiile Legii energiei electrice.

Art. 23.- (1) In vederea exercitarii drepturilor si a respectarii obligatiilor care le revin prin lege in zonele de protectie si de siguranta, titularii de autorizatie de infiintare/licenta pentru exploatare a capacitatilor energetice vor prevedea, acolo unde este posibil, ingradiri pentru restrictionarea accesului in aceste zone.

(2) In zona de protectie aferenta unor amenajari ale capacitatii energetice care nu pot fi delimitate prin ingradiri titularii de autorizatii/licente vor instala in mod obligatoriu panouri, placute, borne de marcaj sau vor reliza inscriptionari de identificare si de avertizare pentru restrictionarea accesului, in care se va preciza dimensiunea zonei cu restrictii de acces si riscurile care exista in zona (risc de electrocutare, de explozie, de inec, etc.).

(3) Titularii de autorizatii/ licente vor prevedea panouri avertizoare privind zona de siguranta a statiilor electrice.

Art. 24.- (1) Titularii de autorizatii/licente au obligatia sa asigure informarea tertilor interesati, in primul rand a proprietarilor de terenuri cuprinse in zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice, cu privire la dimensiunile acestor zone si la interdictiile corespunzatoare stipulate in Legea energiei electrice.

(2) Informarea se poate face prin intermediul autoritatilor administratiilor publice locale.

Art. 25.- Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licente de transport, respectiv de distributie a energiei electrice vor lua masuri pentru balizarea LEA cu inaltime de peste 25 m care traverseaza drumurile publice de interes national, cai ferate sau cursuri principale de apa; balizajul se executa prin:

a)     balizaj de zi (cu balize) pentru conductoarele din deschiderea de traversare, iar in cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate si cu balizaj de noapte (cu lumini specifice);

b)     balizaj de zi (vopsire), pentru stalpii de traversare, iar cand inaltimea lor depaseste 45 m si cu balizaj de noapte.

Art. 26.- (1) Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licente de producere a energiei din surse eoliene vor lua masurile prevazute la art. 25 pct. b) pentru balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene.

(2) Masurile de balizare se aplica si in cazul centralelor eoliene amplasate pe platforme maritime.

Art. 27.- (1) Titularii de licente de transport, respectiv de distributie a energiei electrice vor lua masuri pentru marcare cu semne speciale, conform prescriptiilor navigatiei civile, a locurilor de traversare de catre LEA a cursurilor de ape navigabile.

(2) Titularii de licente de transport al energiei electrice vor lua masuri pentru balizarea LEA cu inaltime de peste 25 m care traverseaza cursurile principale de apa, conform prevederilor art. 25.

(3) La traversarea cailor de navigatie fluviale, cablurile vor fi semnalizate pe ambele maluri prin placi indicatoare vizibile pentru navigatori.

Art. 28.- (1) in cazul in care apar suprapuneri ale zonelor de protectie si de siguranta aferente a doua sau mai multor capacitati energetice, in care isi desfasoara activitatea titulari de licenta diferiti, la stablirea zonei de siguranta comune se va respecta principiul prioritatii zonei de protectie/ siguranta care are dimensiunea cea mai mare, respectiv se va pastra distanta cea mai mare de protectie/ de siguranta dintre cele reglementate pentru fiecare capacitate; un teren situat in zona de siguranta a unei capacitati, care constituie si zona de protectie pentru o alta capacitate, se supune restrictiilor acesteia din urma. Accesul in zona de protectie a unei capacitati care se suprapune cu/ este situata in zona de protectie a altei capacitati energetice se face cu respectarea cerintelor cumulate pentru cele doua zone de protectie.

(2) La stabilirea zonelor de siguranta comune cu alte obiective se vor respecta principiile de la alin. (1).

Art. 29.- In zona de siguranta a capacitatii energetice se interzice amplasarea unor obiective care au ca obiect de activitate producerea, si/sau manipularea, pentru realizarea unui produs finit, a substantelor usor inflamabile sau explozive (avand clasa de periculozitate P4 sau P5).

Art. 30.- Titularul de licenta ramane responsabil pentru integritatea si functionarea in siguranta a capacitatii energetice.

Capitolul VII

Dispozitii finale

Art. 31.- (1) Dimensiunile zonelor de protectie si de siguranta reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale si a prescriptiilor tehnice aplicabile.

(2) Amplasarea unor obiective de tipul celor prevazute in anexele 1 - 5 la o distanta mai mica decat distanta de siguranta reglementata fata de o capacitate energetica, respectiv amplasarea unor capacitati energetice care urmeaza a se construi la o distanta mai mica decat distanta de siguranta reglementata fata de obiective de tipul mentionat se poate face pe baza unei analize de risc;

(3) Analiza de risc se face de catre un operator economic sau de catre un specialist/ expert atestat in analiza riscului tehnic si tehnologic si devine anexa la avizul de amplasament; rezultatul analizei sta la baza emiterii favorabile /nefavorabile a avizului de amplasament si la stabilirea masurilor necesare emiterii acestuia; costul analizei de risc se suporta de catre solicitant.

(4) Eventualele neintelegeri legate de aprobarea analizei de risc la emiterea avizului de amplasament se solutioneaza de catre ANRE conform reglementarilor in vigoare.

Art. 32.- Analiza de a risc trebuie sa contina cel putin:

a)     determinarea riscului de expunere la accidente potentiale (explozii, incendii, intoxicatie cu fum) respectiv la poluare (sonora, vizuala) a persoanelor;

b)     stabilirea costurilor necesare pentru indepartarea consecintelor cauzate de un anumit factor de risc potential;

c)     gradul de raspundere materiala a fiecarei parti;

d)     identificarea masurilor de diminuare a costurilor aferente consecintelor cauzate de un anumit factor de risc.

Art. 33.- Normele si reglementarile tehnice care definesc distantele de siguranta ale capacitatilor energetice fata de obiective invecinate acestora completeaza prevederile din prezenta norma tehnica.

Art. 34.- Pentru capacitatile energetice proiectate si executate, respectiv care detin autorizatie de construire obtinuta inainte de intrarea in vigoare a prezentei norme tehnice, raman in vigoare dimensiunile zonelor de protectie si de siguranta asa cum au fost definite/aplicate la punerea lor in functiune.

Art. 35.- Anexele 1 - 7 fac parte din prezenta norma tehnica.

Anexa nr. 1

Distante de siguranta

aferente constructiilor, instalatiilor si amenajarilor situate in afara incintei imprejmuite a CTE/ CET

Anexa nr. 2

Distante de siguranta

aferente lucrarilor care fac parte din frontul de retentie al CHE

NOTE

¹⁾ Se stabilesc conform prevederilor din Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996

²⁾ Zona de protectie si zona de siguranta coincid

³⁾ Se stabilesc conform prevederilor din OG nr. 43/1997, republicata si actualizata, privind regimul drumurilor

⁴⁾ In categoria canalelor de derivatie se includ si contracanalele

⁵⁾ In categoria baraje se includ atat barajele deversoare cat si barajele nedeversoare inclusiv barajele de contur ale amenajarilor obtinute prin indiguire

⁶⁾ Titularii de licenta/autorizatie in domeniul hidroenergetic vor notifica ANRE necesitatea adoptarii unor zone de protectie/siguranta diferite de cele stabilite prin licenta/autorizatie ca urmare a modificarilor intervenite in legislatia din domeniul apelor si protectiei mediului.

Anexa nr. 3

Distante de siguranta aferente centralelor eoliene

Legenda

Tc : telecomunicatii

NOTE

¹⁾           Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur

²⁾           Inaltimea pilonului plus lungimea palei

³⁾           Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m

⁴⁾           Se masoara de la marginea constructiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul invecinat

⁵⁾           egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30 m

⁶⁾           Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza

⁷⁾           Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m

⁸⁾           Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma) apartinand altui operator economic

⁹⁾           Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai apropiat, apartinand celeilalte ferme eoliene, va fi egala cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant

¹⁰⁾        Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei

¹¹⁾        Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la ingradire

¹²⁾        Dupa caz se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece un drum national, un drum judetean, sau o cale ferata, tinand seama si de notele ^{3), 7)}, respectiv o distanta egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30 m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privata

¹³⁾        Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, fata de zona de locuinte, cu acordul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza

¹⁴⁾        Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in certificatul de urbanism

Anexa nr. 4a

Distante de siguranta dintre LEA si obiective invecinate (altele decat LEA)

LEGENDA

H_{st :} inaltimea stalpului liniei electice aeriene

Tc: telecomunicatii

NOTE

¹⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

²⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si sina in cazul cailor ferate electrificabile

³⁾ Distanta pe orizontala intre marginea celui mai apropiat stalp si cea mai apropiata sina

^{4 )}Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si sina, respectiv partea carosabila a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

^{5 )}Distanta pe orizontala intre conductorul extrem al LEA la deviatie maxima si cea mai apropiata sina, respectiv limita amprizei drumului

^{6 )} Nu se admit traversari ale autostrazilor de catre LEA de 0,4 kV

⁷⁾ Stalpii liniilor se vor amplasa in afara zonei de siguranta a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv incepand de la limita exterioara a zonei de protectie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

⁸⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de telecomunicatii

⁹⁾ Distanta pe orizontala intre stalpul LEA si linia de telecomunicatii

^{10 )}Distanta pe orizontala intre fundatia stalpului LEA sau priza sa de pamant si linia de telecomunicatii

¹¹⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

¹²⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

¹³⁾ Distanta pe orizontala intre conductorul extrem al LEA la deviatie maxima si cablul purtator

¹⁴⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si partea superioara a conductei; distanta minima pe orizontala este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

¹⁵⁾ Distanta pe orizontala intre conductorul extrem al LEA la deviatie maxima si peretele conductei

¹⁶⁾ Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putand fi totusi realizate cu respectarea unor masuri de protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice in orice situatie travesare acestor conducte de catre LEA de 0, 4 kV (joasa tensiune)

¹⁷⁾ Distanta pe orizontala intre conductorul extrem al LEA la deviatie maxima si peretele conductei; se vor aplica masuri de siguranta si protectie conform NTE 003/04/00, corespunzator valorilor pe care le au aceste distante

¹⁸⁾ Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, in cazuri obligate, numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectand distanta minima pe verticala intre conductorul inferior al LEA la sageata maxima si nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanta minima la poarta de gabarit a navelor

¹⁹⁾ Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA la sageata maxima si nivelul maxim al apei; cifrele de sus se refera la traversari in zonele localitatilor si in zonele amonte ale lucrarilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversari in celelalte zone

²⁰⁾ G este gabaritul de libera trecere al navelor, stabilit in functie de specificul navigatiei, de comun acord cu autoritatile competente

²¹⁾ Distanta pe orizontala intre conductorul extrem al LEA la deviatie maxima si planul vertical la malul apei

²²⁾ Distanta pe verticala intre conductorul LEA la sageata maxima si partea circulata a podului, digului sau barajului. Prin trecere in acest tabel se intelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autoritatilor competente

²³⁾ Distanta pe verticala intre conductorul LEA in orice pozitie si orice parte a constructiei

²⁴⁾ Distanta reala intre conductorul extrem al LEA in orice pozitie si orice parte a constructiei; cand distanta este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

²⁵⁾ Distanta dintre conductorul lea in orice pozitie si orice parte a cladirii

²⁶⁾ Distanta pe orizontala intre un stalp al LEA si orice parte a cladirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe fatadele cladirilor cu categorie de pericol de incendiu medie sau mica (C, D , E) la distanta minima de 10 cm de peretele cladirii, in cazul fascicolului intins, respectiv 3 cm in cazul fascicolului pozat

²⁷⁾ Distanta intre conductorul extrem al LEA la deviatie maxima si cea mai apropiata parte a cladirii, fara sa constituie traversare

²⁸⁾ Distanta pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

²⁹⁾ Distanta pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fara a fi drumuri publice

³⁰⁾ Distanta pe verticala, la sageata maxima aconductorului, pana la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

³¹⁾ Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor si masinilor agricole, drumuri de utilitate privata

³²⁾ Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile numai circulatiei pedestre

³³⁾ Zone neaccesibile circulatiei pedestre (stanci abrupte, faleze)

³⁴⁾ Prin cazuri obligate in acceptia normei tehnice se inteleg doar situatiile in care se proiecteaza si se executa o LEA care traverseaza un parcaj auto, nu si acelea in care se doreste a se instala un parcaj auto sub o LEA existenta.

Anexa nr. 4b

Distante de siguranta dintre LEA (m)

NOTE

¹⁾ LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mica, cu exceptia cailor ferate electrificate

²⁾ In cazul liniilor pe stalpi de lemn fara conductor de protectie, atat pentru cele care traverseaza, cat si pentru cele traversate, aceste distante raman valabile, doar daca se monteaza pe stalpii adiacenti traversarii descarcatoare, in caz contrar distantele se majoreaza cu 2m

³⁾ In cazuri obligate si pe portiuni scurte, se poate reduce acesta distanta, astfel incat distanta (m) orizontala intre orice element al LEA de joasa tensiune si cel mai apropiat conductor al LEA de inalta tensiune, la deviatia sa maxima, sa aiba aceste valori

Anexa nr. 5a

Distante de siguranta

dintre LEC pozate in aer in interiorul cladirilor si instalatii tehnologice invecinate

Anexa nr. 5 b

Distante de siguranta (m) dintre LEC pozate in pamant si obiective invecinate

¹⁸⁾ Norma Tehnica Energetica pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice, care revizuieste actualul PE 107 /95

Anexa nr. 6

Detalierea unor definitii

Categorie de pericol de incendiu a unei constructii : notiune prin care se caracterizeaza riscul de incendiu al unei incaperi, compartiment sau constructie de productie si/sau depozitare, in functie de proprietatile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; se definesc cinci categorii de pericol de incendiu, dupa caracteristicile substantelor si ale materialelor utilizate, prelucrate sau manipulate care determina incadrarea:

a)     A : substante a caror aprindere sau explozie poate sa aiba loc in urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa ori cu alte substante sau materiale; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pana la 28⁰ C, gaze sau vapori cu limita inferioara de explozie pana la 10%, atunci cand acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive de la A si B (risc foarte mare de incendiu) pana la E (risc mic de incendiu);

b)     B : Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsa intre 28 ⁰C - 100 ⁰C, gaze sau vapori cu limita inferioara de explozie mai mare de 10%, atunci cand acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive;

c)     C : substante si materiale combustibile solide; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100 ⁰ C;

d)     D: substante sau materiale incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajari de caldura radianta, flacari sau scantei; substante solide, lichide sau gazoase ce se ard in calitate de combustibil;

e)     E : substante sau materiale incombustibile, in stare rece sau materiale combustibile in stare de umiditate inaintata (peste 80%) astfel incat posibilitatea aprinderii lor este exclusa.

Clasa de importanta a unei constructii : criteriu de caracterizare a unei constructii din punct de vedere al necesitatii asigurarii functionalitatii in timpul unui cutremur si imediat dupa aceea; conform acestui criteriu cladirile se impart in 4 clase de importanta:

a)     Clasa I cuprinde constructii de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate, in timpul unui cutremur si imediat dupa acesta trebuie sa se asigure integral; cuprinde spitale, statii de salvare, statii de pompieri, cladiri pt. comunicatii de interes national, unitati de producere a energiei din sistemul national, etc;

b)     Clasa II cuprinde constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora; cuprinde scoli, crese, gradinite, camine batrani, cladiri cu sali de spectacole aristice si pt. manifestari sportive, cladiri cu instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari de subtante toxice, depozite de stricta necesitate pt. aprovizionarea populatiei;

c)     Clasa III cuprinde constructii de importanta normala, cum ar fi: cladiri de locuit (blocuri) , hoteluri, constructii industriale si agrozootehnice curente;

d)     Clasa IV cuprinde constructii de importanta redusa: cladiri de locuit cu parter si etaj, constructii agrozootehnice de importanta redusa, etc.

Clasa de risc seismic : notiune care caracterizeaza o constructie aflata pe un amplasament, din punct de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice acelui amplasment; se definesc 5 clase de risc seismic:

a)     Clasa Rs I corespunde constructiilor cu risc ridicat de prabusie la cutremure avand intensitatea corespunzatoare zonelor seismice de calcul;

b)     Clasa Rs II corespunde constructiilor la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare;

c)     Clasa Rs III corespunde constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante;

d)     Clasa Rs IV corespunde constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzator constructiilor noi, proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare.

Clasa de periculozitate a materialelor depozitate: notiune ce caracterizeaza aportul materialelor depozitate intr-o incapere la aparitia si dezvoltarea unui incendiu, precum si sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc 5 clase de periculozitate:

a)     Clasa P1, fara periculozitate; cuprinde, de exemplu, materiale incombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase (minereuri, produse si piese metalice, fructe, legume, carne, fara ambalaje);

b)     Clasa P2, cu periculozitate redusa; cuprinde, de exemplu, materiale si obiecte care se aprind greu, au o viteza redusa de ardere sau incombustibile in ambalaje combustibile;

c)     Clasa P3, cu periculozitate medie; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 si P2 ambalate in cutii de carton, materiale cu combustibilitate medie, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100⁰ C, in ambalaje incombustibile care pot fi introduse in cutii de carton, etc;

d)     Clasa P4, cu periculozitate mare; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 - P3 in ambalaje din material plastic spongios, materiale combustibile cu viteza mare de ardere, materiale si produse care sub efectul temperaturii degaja cantitati importante de gaze corozive, lichide combustibile din clasa P3 in amabalaje combustibile, etc;

e)     Clasa P5, cu periculozitate deosebit de mare; cuprinde, de exemplu, materiale instabile care se pot decompune exploziv la temperatura normala, materiale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la reactii explozive, materiale susceptibile sa se autoaprinda, materiale care sub efectul caldurii degaja cantitati mari de gaze combustibile sau toxice, recipiente cu gaze comprimate, etc.

Categorie seismica a instalatiilor si a echipamentelor : notiune ce caracterizeaza instalatiile si echipamentele pe baza exigentelor de functionare si comportare in timpul si dupa cutremur; se definesc 5 categorii seismice ale instalatiilor si echipamentelor:

Categoria A: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit "critic" in cadrul sistemului, necesare functionarii obiectivelor esentiale pentru mentinerea vietii sau a obiectivelor a caror iesire din functiune poate afecta direct functionarea altor instalatii/echipamente"critice";

Categoria B: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit "de sustinere", necesare pentru mentinerea functionarii altor instalatii/echipamente cu importanta semnificativa;

Categoria C: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit "de sustinere", necesare functionarii prelungite a unor obiective, prin puneri periodice in functiune;

Categoria D: cuprinde instalatii/echipamente cu rol numit "de sustinere" si anume sisteme, instalatii sau echipamente portabile;

Categoria E: cuprinde instalatii/echipamente incadrate ca "diverse" si anume sisteme, instalatii sau echipamente de uz curent sau altele similare acestora.

Grad de rezistenta la foc : capacitate globala a unei constructii de a raspunde la actiunea unui incendiu; se definesc cinci grade de rezistenta la foc, cu durate diferite pentru tipuri de elemente de constructii:

a)     gradul I : principalele elemente de constructie sunt incombustibile (combustibilitate C0);

b)     gradul II : principalele elemente de constructie sunt practic neinflamabile (combustibilitate C1);

c)     gradul III : principalele elemente de constructie sunt greu inflamabile (combustibilitate C2);

d)     gradul IV : principalele elemente de constructie sunt mediu inflamabile (combustibilitate C3);

e)     gradul V : principalele elemente de constructie sunt usor inflamabile (combustibilitate C4).

Zona cu pericol de explozie : spatiul in care, in conditii normale de functionare se pot acumula accidental sau permanent, gaze, vapori de lichide inflamabile sau praf in cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive in amestec cu aerul; acestea se clasifica astfel:

a)     zona "0" in care atmosfera exploziva este prezenta permanent sau pe perioade lungi de timp, respectiv pe perioade scurte care se repeta cu o frecventa ridicata, in conditii normale de functionare; acest spatiu cuprinde in esenta interiorul rezervoarelor sau al aparatelor (mai mult de 1000 ore pe an);

b)     zona "1" in care atmosfera exploziva de gaze sau de vapori poate sa apara intermitent sau periodic, in conditii normale functionare(intre 10 - 1000 ore/an); acest spatiu cuprinde perimetrul mai apropiat din jurul zonei "0", imprejurul gurilor de umplere si golire a aparatelor si conductelor usor deteriorabile din sticla, ceramica, la presetupe insufucient de etanse;

c)     zona "2" in care atmosfera exploziva de gaze, vapori, poate sa apara numai accidental sau in caz de avarie si pentru o perioada scurta de timp (maximum 10 ore/an); acest spatiu cuprinde, de exemplu, spatiile care inconjoara zonele "0" si "1", spatiile din jurul flanselor cu garnituri plane de constructie obisnuita la conducte, in incaperi inchise.

Anexa nr. 7

Acte normative de referinta in vigoare la data avizarii prezentei Norme tehnice

a)     Legea energiei electrice, nr. 13/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23.01.2007

b)     HG nr. 540/7.04.2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice

c)     Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

d)     Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

e)     Legea nr. 26/1996 Codul Silvic, cu modificarile si completarile ulterioare

f)      Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;

g)     Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare;

h)     Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

i)       Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

j)      HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificarile si completarile ulterioare;

k)     HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

l)       OUG nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane

m)   OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului;

n)     OG nr. 43/1997, republicata si actualizata, privind regimul drumurilor;

o)     Ordin nr. 571/1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publicitare in zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte si tuneluri rutiere;

o¹) Ordin nr. 493/ 1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind stabilirea servitutilor aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice civile RACR-SACZ - editia 03/2007;

p)    Ordin nr. 58 /2004 al Ministerului Economiei si Comertului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

q)     Ordin nr. 196 /2006 al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului;

r)      NTE 003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V;

s)     Decizia nr. 1304/ 2006 a ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea si executia conductelor din amonte.

De asemenea au fost utilizate urmatoarele prescriptii energetice de interes general, care urmeaza a se revizui si aproba de ANRE ca Norme Tehnice Energetice (NTE):

a)     Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (in prezent PE 107/95)

b)     Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu tensiuni peste 1 kv (in prezent PE 101/85)

c)     Instructiuni pentru stabilirea distantelor normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, in raport cu alte constructii (in prezent PE 101A/85.