|
|
|
CONTRACTUL DE MANDAT
Mandatul de reprezentare -
Notiunea si conditiile de valaiditate ale contractului de mandat
Notiune . Mandatul este un contract prin care o pers. numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multa cate juridice pe seama unei alte pers., numita mandat, care ii da aceasta imputernicire si pe care il reprezinta ( art.1532 si urm.C.civ. ) .
Deosebirea intre mandat si alte contracte inrudite
desi mandatul este in principiu un contract cu titlul gratuit, legea nu interzice ca mandatarul sa fie renumerat, daca exista stipulatei expreasa in acest sens art.1534 C,civ.
Prin fatul ca mndatul poate fi cu titlul oneros, el se aseamana cu contractul de munac si contractul de antepriza .
Deosebirea consta in aceea ca mandatul are ca obiect incheierea de acte juridice cu terti si de regula mandatarul este reprezentantul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de antepriza are ca obiect acte sau fapte materiale sau intelectuale prestate pentru cealalta parte contractanta iar salariatul respectiv anteprenorul nu are calitatea de reprezentant.
Forma mandatului . Mandatul este de regula un contract consensual care ia nastere prin simplulk acord de vointa al partilor fara a fi supus vreunei forme speciale. Mandatul poate fi dat in forma scrisa sau chiar verbala ori in mod tacit art.1533 C.civ .
Dovada mandatului - intrucat acceptarea mandatului poate fi dovedita prin execuatrea lui de catre mandatar ( art.1533 alin 2 C.civ ) problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si cu accepatarea mandatului neexecutat .
Capacitatea partilor . Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar. Capacitatea mandantului se apreciaza de in functie de natura catului juridic care urmeaza sa fie incheiat prin mandatar, in privinta mandatarului se cere in toate cazurile capacitate deplina de exercitiu.
Obiectul si intinderea mandanului
Obiectul mandatului trebuuie sa fie determinat posibil si licit ca la orice contract . In toate cazurile, mandatul poate avea ca principal obiect numai inchiderea de acte juridice de catre mandatar, actele materiale putand avea numai carater accesoriu, iar actele juridice cu carater strict profesional nu pot fi facute prin mandatar .
Actul cu sine insusi si dubla reprezentare ( autocontractul ) . Mandatul in interes comun - in cazul in care mandatarul incheie actul juridic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta pers. pe care tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii intereselor mandatului, in primul caz,sau al unuia dintre mandati in cel de-al doilea.
Efectul contractului de mandat
Doua categorii de efecte - intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai intre parti dar si in privinta terului cu care se incheie actul juridic ce formeaza obiectul mandatului.
Obligatiile mandatarului
Indeplinirea mandatului - principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul ( art.1539 c.civ.)
neexecutarea si executarea necorespunzatoare a acestor obligatii fac ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai de doleanta dar si de culpa simpla
dac mandatul este cu titlu oneros raspunderea lui se va aprecia dupa titlu abstract al omului pudemt si diligent, adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale .
Obligatia de a da socoteala - mandatarul trebuie sa dea mandatarului socoteala despre indeplinirea mandatului .
-mandatarul este dator sa dea in primire mandatului tot ce i s-a predat in puterea mandantului : bunuri sau documente, primite de la mandantul insusi sau de la terti in acest din urma caz, chiar daca bunurile primite nu s-ar cuveni mandantului, deoarec tertul despagubit va cere daca este cazul restituirea partii nedatorate de la mandant.
Obligatiile rezultand din substituirea unei terte pers. -
In principiu mandatarul trebyuie sa execute personal insarcinarea primita, deoarece contractul de mandat este incheiat avnd la baza increderea mandantului in mandatar.
-mandatarul are dreptul de a substitui o terta pers. trecandui o parte sau taote drepturile ce-i sunt conferite de mandant..
in cazul substituirii mandantarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului dar numai in anumite cazuri :
a) dac a efectuat substituirea far drept
b) daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei pers.cunoscute ca incapabila sau de insolvabilitate notorie.
Pluraritatea mandatarilor
Daca inputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat dac solidaritatea sa stipulat in mod expres art.1543 C.civ.
Obligatiile mandantului
Dezdaunarea mandatarului - Mandatul este obligat sa restituie mandantarului toate cheltiuelile facute cu ocazia execuatrii mandatului.El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata, si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu i se poate imputa nici o culpa .art.154C.civ.
Mandatul trebuie sa plateasca si dobanzi la semnele avansate de mandatar ; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a facut plata art.1550 C.civ.
Plata renumeratiei - cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandantului nu a putut fi efectuata.Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata renumeratiei ( art.1548 C.civ.).
Mandatul trebuie sa plateasca si dobanzi la semnele avansate de mandatar ; aceste dobanzi curg fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a facuy plata art.1550 C.civ.
Plata renumeratiei - cand mandatul este cu titlul oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata ( art.1547 C.civ), chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatului nu a putut fi efectuata . Numai culpa mandatrului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata renumeratiei art. 1548 C.civ.
Solidaritatea mandantilor Cand mai multe pers. au numit un mandatar pentru o afacere comuna, fiecare dintre eele este raspunzatoare solidar pentru toate efectele mandantului. Solidaritatea este in acest caz legal art.1551 C.civ.
Dreptul de retentie al mandantului
Mandantarul poate retine lucrurile pe care lea primit pentru mandat, pana la achitarea drepturilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelesi raport juridic. Dreptul de retentie se poate recunoaste si pentru garantarea altor creante ale mandatarului fata de manmdant iyvorate din raporturile de mandat .
Raporturile dintre mandant si terti
ca urmare a actelor incheiate de mandatarul reprezentant, inter mandant si terti se creaza raporturi juridice directe; in fapt tertul trateaza cu mandatarul, indrept contracteaza cu mandantul. Mandantul, desi absent, a fost reprezentant de mandatar si prin urmare toate efectele legale active sau pasive ale actului incheiat de mandatar cu tertul se rasfrang asupra mandantului ; ele devine personal creditorul, respectiv debitorul tertului ori titularul dreptului real dobandit prin actul incheiat, respectiv patrimoniul sau va suferi modificarea, rezultand din instrainarea sau constituirea dreptului real in favoarea tertului ori prin stingerea unui raport obligational .
Raporturile dintre mandatari si terti
Intrucat mandatarul contracteaza in numele si pe seam,a mandantului, nu se creaza raporturi juridice intre el si tertii cu care contracteaza . Fata de mandatar actul incheiat in limitele imputernicirii nu produce efecte. Plata facuta pentru mandant, chiar daca ar fi in tot sau in parte nedatorata nu stinge obligatia pe care o are mandatarul fata de accipitens ; pe de alta parte el nu raspunde de executarea obligatiilor asumate de tert fata de mandant .
Incetarea contractului de mandant . Enumerarea cazurilor particulare de incetare ; - in afra de cazurile generale prin expirarea termenului stipulat sau realizarea conditiei rezolutorie, mandatul se stinge prin :
revocarea lui
renuntarea mandatarului
prin moarte
punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul unor parti
Revocarea mandatului : mandatul este in principiu revocabil ; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar ai restitui procura ( art. 1553 C.civ.) . In caz de pluraritate de manadnti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Revoacrea poate fi expresa sau tacita .
Revocarea atat expresa sau tacita produce efecte numai pentru viitor si poate fi nu numai totala dar si partiala .
Renuntarea mandatarului
fara deosebire dupa cum mandatul este cu titlul gratuit sau oneros, mandatarul poate renunta la mandat, notificand mandantului renuntarea sa .
Moartea unei parti
De regula m,andatul ineteaza prin moartea mandatarului sau mnadantului art.1552 pct. 3 C. civ. Cu toate ecestea in caz de moartea mandatarului, mostenitorul lui trebuie sa-l instiinteze pe mandant si pana atunci sa continuie indeplinirea mandantului efectuand actele necesare apararii intereselor acestuia ( art.1559 C.civ. ), daca au avut cunostiinta de existenta si persoana mandantului . In caz de deces al mandantului, mandatarul este obligat sa termine operatiunea daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor mandantului art.1539 alin.2 C.civ. Iar daca nu a avut cunostinta despre deces actele incheiate cu tertii de buna credinta raman valabile .
Alte cauze de incetare - punerea sub interdictie, insolvabilitate si faliment, mandantului sau mandatarul fac ca mandatul sa inceteze .
Efecte incetarii mandatului - in caz de incetarea mandatului din orice cauza, mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura primita si sa-i predea orice alte acte sau bunuri primite in cursul executarii mandatului. Dupa incetarea mandatului, mandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului, cu exceptia prevazuta de art.1539 alin. 2 C.civ.
Mnadatul fara prezentare
Contractul de interpunere
In unle cazuri desi mandatarul lucreaza in interesul mandantului incheie totusi actul in numele sau personal, fara al reprezenta pe mandant. In aceste situatii, contractul incheiat intre mandant si mandatar se numeste mandat fara prezentare.
Contaractul de interpunere - este un mandat simulat prin interpunere de persoane, cu caz particular de interpunere de persoane. Se recurge la aceasta forma juridica cand o persoana vrea sa incheie un act juridic dar in asa fele incat persoana sa nu fie cunoscuta de teri.
Natura juridica a contractului de interpunere .
conventia prêt-nom este considerata - potrivit unei pareri un caz particular de simulatie prin interpunere de persoane .
Regimul juridic.- conventia de interpunere nu este prin ea insasi ilicita, dar daca a fost intrebuintata in scopuri ilicite, pentru incalacarea sau eludarea unor dispozitii legale imperative sau prohibitive, atat conventia dintre mandat si mandatarul ocult, cat si actul incheiat cu tertul coccontractat vor fi nule . Daca nu suntem in prezenta fraudei la lege, in cazul contractului de interpunere raporturile dintre mandant si mandatar se reglementeaza potrivit regulilor de mandat.
Implicabilitatea - In cazul contractelor care se incheie potrivit legii, intuitu personae, regulile care genereaza contractul de interpunere de persoane nu sunt aplicabile . contractul incheiat in considerarea persoaanei mandatarului fara reprezentare produce efecte numai fata de acea persoana care devine titulara drepturilor si obligatiilor rezultand din actul inceheiat.
