|
|
|
Efectele juridice ale actelor administrative
In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative, analizam trei aspecte:
a) Momentul de la care ele incep sa se produca
b) Intinderea efectelor juridice ale actelor administrative
c) Incetarea acestor efecte juridice
a) Momentul de la care actele administrative produc efecte juridice
Pentru organul emitent, actul administrativ produce efecte juridice din chier momentul adoptarii sale. Aceste efecte constau in : obligatia de a-l face cunoscut, prin publicare sau comunicare si obligatia de a nu-l modifica sau abroga decat dupa procedura ingaduita de lege.
Pentru celelalte subiecte de drept si anume pentru cele care cad sub incidenta actului, trebuie facuta distinctia intre felul actului respectiv daca avem de-a face cu un act normativ sau cu un act individual. Actele administrative normative produc efecte juridice de la data publicarii lor iar actele individuale de la data comunicarii. Intrucat exista si acte administrative individuale pentru care legea prevede obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial sub sanctiunea inexistentei se impune sa reformulam regula mentionata mai sus. Astfel vom spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care ele au fost aduse la cunostinta, in formele ingaduite de lege5.
De la acest principiu exista si unele exceptii:
actele administrative recognitive sau declarative
actele administrative care produc efecte juridice de la o data ulterioara aducerii lor la cunostinta.
b) Intinderea efectelor actelor administrative
Actele administrative cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia celui penal. Actele cu caracter individual sunt izvoare de drept in principal pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri de drept (ex. actele de stare civila care produc efecte juridice si in sfera civilului si a dreptului familiei).
c) Incetarea producerii de efecte juridice de catre actele administrative
Orice act juridic, inclusiv actul administrativ, produce efecte juridice pana in momentul in care are loc scoaterea lui din vigoare.
Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin mai multe moduri:
- prin anulare (de instanta de judecata)
- prin revocare (de organul ierarhic superior)
-prin retractare (de organul emitent)
- prin abrogare
- prin alte moduri.
A. Suspendarea actelor administrative
Suspendarea reprezinta operatiunea de intrerupere temporara a efectelor juridice produse de un act juridic.
Cauze care determina suspendarea
- ca regula generala, suspendarea intervine atunci cand exista indoieli (dubii) cu privire la legalitatea unui act administrativ,
- suspendarea poate interveni si atunci cand se aplica o anumita sanctiune administrativ disciplinara unui functionar public sau altei persoane incadrata intr-un organ public.
Efectele suspendarii
- efectul principal consta in incetarea vremelnica a producerii de efecte juridice de catre actele administrative urmand ca, dupa incetarea cauzelor care au determinat suspendarea, sa se produca fie repunerea in vigoare a actului, fie scoaterea lui din vigoare prin caile prevazute de lege.
Organele care pot dispune suspendarea
- organul emitent
- organul ierarhic superior
- instanta de judecata
legiuitor.
Tipuri de suspendare
1. Suspendarea de drept (legala) - ce intervine in baza unui text legal
2. Suspendarea dispusa de anumite autoritati publice (instanta de judecata; alte autoritati).
B. Revocarea actelor administrative
Revocarea reprezinta operatia juridica prin care organul emitent al unui act administrativ sau organul ierarhic superior desfiinteaza acel act. Cand este pronuntata de organul emitent, revocarea mai este numita si retractare. Revocarea reprezinta un caz particular al nulitatii, dar in acelasi timp si o regula, un principiu fundamental al regimului juridic al actelor administrative.
Cauzele revocarii
- din punct de vedere al continutului cauzei, identificam: revocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului; revocarea intervenita pentru cauze de neoportunitate a acestuia.
- din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cauzele revocarii pot fi: anterioare emiterii actului, iar efectele juridice ale revocarii sunt ex tunc, ca si cand actul nu ar fi existat; concomitente cu emiterea actului (efecte ex tunc); ulterioare emiterii actului (efecte ex nunc).
Exceptii de la principiul revocabilitatii
Spre deosebire de actele administrative normative care sunt intotdeauna revocabile, actele administrative individuale sunt in principiu revocabile, cu urmatoarele categorii de exceptii:
- acte administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie expresa a legii,
- acte administrative cu caracter jurisdictional,
- acte administrative de aplicare a sanctiunilor corespunzatoare formelor raspunderii din dreptul administrativ,
- acte administrative de punere in executare a actelor procedurale penale,
- acte administrative care au dat nastere la contracte civile,
- acte administrative emise ca urmare a existentei unor contracte civile,
- acte administrative care dau nastere la drepturi subiective garantate de lege sub aspectul legalitatii,
acte administrative care au fost executate material.
C. Anularea si inexistenta actelor administrative
Anularea unui act juridic reprezinta operatia juridica prin care se dispune desfiintarea acelui act, incetarea definitiva a producerii de efecte juridice de catre acesta. Anularea actelor administrative reprezinta acea forma a nulitatii actelor administrative care se aplica, atunci cand legea o prevede actelor administrative adoptate sau emise cu nerespectarea acesteia.
Organele care pot dispune anularea
* organul ierarhic superior
*instanta de judecata
*Ministerul Public (care poate anula doar anumite acte administrative)
Procedura anularii este diferita in functie de organul care o dispune. Astfel, in cazul anularii dispusa de organul ierarhic superior, instrumentul juridic prin care se va dispune aceasta va fi actul administrativ, ceea ce inseamna ca procedura va fi cea specifica emiterii unui act administrativ. In cazul in care instanta decide anularea actului, procedura va fi cea stabilita prin Legea contenciosului administrativ.
Efectele anularii
Anularea, ca regula, produce efecte ex tunc, actul fiind desfiintat ca si cand nu ar fi existat. Ne raliem conceptiei exprimata in doctrina6, potrivit careia, atunci cand anularea se face pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse, trebuie sa fie ex nunc. Tot aici subliniem si faptul ca anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.
D. Inexistenta actelor administrative
Este o sanctiune specifica a actului administrativ care intervine atunci cand viciile de legalitate care afecteaza actul sunt atat de grave, incat constientizarea lor nu este o problema pentru nici un subiect de drept. Cu alte cuvinte, viciul ilegalitatii afecteaza in asa masura actul incat acesta este lipsit de prezumtia de legalitate "ab initio", astfel incat se poate considera ca actul nici nu a luat fiinta.
Dimensiuni ale regimului juridic
- actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului administrativ,
- subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta lui, au dreptul de a se prevala de inexistenta actului si deci de a refuza indeplinirea obligatiei care rezulta din act,
- este o institutie de rang constitutional.
