Procesul de conducere in sectorul public

PROCESUL DE CONDUCERE IN SECTORUL PUBLIC

- PROCESUL DE CONDUCERE: DEFINIRE, CARACTERISTICI, FUNCTII

- DEFINIREA SI CARACTERIZAREA FUNCTIILOR PROCESULUI DE CONDUCERE:

PREVIZIUNEA, ORGANIZAREA, COORDONAREA, ANTRENAREA - DECLANSAREA ACTIUNII , CONTROL-REGLARE

1. Procesul de conducere este o activitate constienta de punere in valoare a tuturor resurselor de catre o persoana sau un grup de persoane cu scopul utilizarii eficiente a acestora si a obtinerii rezultatelor prestabilite prin activitatea de planificare. Este o activitate exercitata de catre resursele umane, om sau echipa, care pune in valoare cea mai importanta resursa, respectiv resursa umana.

b. Functiile procesului de conducere sunt: functia de prevedere; functia de organizare; functia de coordonare; functia de antrenare, declansare a actiunii; functia de control-reglare.

Caracteristicile generale ale acestor functii:

- sunt specifice procesului de conducere;

- au continut si forme de manifestare diferite in functie de nivelul ierarhic la care se exercita;

- se manifesta diferit in functie de domeniu si in functie de gradul de autonomie;

- au caracter general;

- sunt caracterizate de personalitatea factorului decident.

Ele se manifesta intr-o conceptie de sistem, in sensul existentei si manifestarii interdependentei

2. Definirea si caracterizarea functiilor procesului de conducere: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea - declansarea actiunii, control-reglare

Functia de prevedere este ansamblul de procedee prin care conducerea ia in considerare viitorul si descopera diferite posibilitati de actionare in vederea realizarii obiectivelor prestabilite. Activitatile specifice acestei functii sunt: determinarea directiilor de evolutie viitoare; stabilirea obiectivelor; stabilirea intentiilor si a cailor de urmat si realizarea obiectivelor; determinarea concreta a actiunilor si programarea acestora dupa criteriile prioritare, durata si influente; stabilirea resurselor necesare si a modalitatii de utilizare a acestora.

Functia de organizare reprezinta suma activitatilor realizate cu scopul utilizarii cu maxima eficienta a diferitelor mijloace pe care le are la dispozitie o organizatie. Activitatile sunt: analiza obiectivelor; studiul critic al situatiei existente; proiectarea situatiei imbunatatite; pregatirea conditiilor de aplicare; aplicarea sistemului imbunatatit; urmarirea modului de functionare a sistemului imbunatatit si intretinerea acestuia.

Functia de coordonare este procesul prin care un conducator creeaza si mentine armonia intre activitati, oameni si compartimentele de munca pe care le conduce in conditiile unui mediu in schimbare, cu scopul atingerii obiectivelor. Activitatile: determinarea riguroasa a structurii de organizare; stabilirea sistemelor de comunicatie; stabilirea standardelor de performanta; precizarea modalitatilor de compensare a perturbarilor.

Functia de antrenare - declansare a actiunii reprezinta procesul de capacitare prin motivare practicat de conducator catre angajati sai pentru a participa la punerea in practica a deciziilor luate. Actiunile: cunoasterea si aplicarea diferentiata a motivatiilor colaboratorilor; determinarea planurilor de actiune; definirea mijloacelor si resurselor necesare declansarii actiunii; stabilirea momentului optim pentru declansarea actiunii; evaluarea modului in care au fost realizate actiunile.

Functia de control-reglare este procesul prin care se verifica, se masoara si se compara realizarea calitativa si cantitativa a unor performante sarcini sau lucrari, acestea fiind comparate cu obiectivele planificate si se indica masurile de corectare care se impun la sfarsitul sau pe parcursul procesului sau actiunii. Activitatile: stabilirea obiectivelor ce trebuie controlate si planificarea controlului; determinarea nivelurilor de performanta care pot fi masurate; determinarea sistemului de control corespunzator cerintelor; pregatirea personalului care controleaza, dar si a celui care este controlat; verificarea si masurarea diferitilor parametri fata de limitele prestabilite; interpretarea critica a abaterilor, amploarea, natura, consecintele si frecventa aparitiei acestora; realizarea daca este cazul, a transmiterii unor informatii sau a unor actiuni de reglare si corectie.

TEMA 5

RESURSE UMANE IN SECTORUL PUBLIC

- FUNCTIE SI FUNCTIONAR PUBLIC

- RECRUTAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI DIN ADMINISTRATIA PUBLICA

- PERSONAL CONTRACTUAL

Trasaturile functiei publice:

1. Functia publica este o totalitate de atributii care ofera competentele cu care este dotat un serviciu public in vederea infaptuirii sarcinilor de organizare a executarii si de executare in concret a legii;

2. Marea majoritate a functiilor publice au caracter profesional, dar exista si functii publice cu caracter politic acestia fiind ministri, secretari de stat, sub-secretari de stat, primari, consilieri.

3. Atributiile care formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba un caracter legal, ceea ce inseamna ca ele sunt prevazute in lege pentru fiecare functie publica si nu se confunda;

4. Competenta, atributiile care constituie continutul functiei publice nu pot fi trecute in contract, ci doar prin lege sau pe baza unor acte emise pentru executarea legii, deoarece prin functia publica se realizeaza interesele generale care nu pot fi negociate intre raportul de functie publica - raport de drept administrativ.

5. Atributiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in raport de sarcinile specifice, de specialitate pe care fiecare serviciu public, cu scopul satisfacerii unui anumit interes general.

6. Prin exercitarea functiei publice trebuie sa se contribuie la realizarea puterii publice fie intr-o forma directa in cazul functiilor de decizie, fie intr-o forma indirecta prin actiunile de pregatire, de executie si control, actiuni corelate cu exercitiul autoritatii publice.

7. Functiile publice sunt create pentru a satisface interesele generale;

8. Functia publica exista inainte de a fi numit pe postul respectiv viitorul functionar public, neputandu-se pune problema declansarii concursului doar pe ideea ca functia publica urmeaza a fi infiintata;

9. Functiile publice au un caracter continuu in sensul ca sunt create pentru a satisface interesele generale pe toata durata existentei lor;

10. Functia publica are caracter obligatoriu, in sensul ca drepturile si obligatiile ce alcatuiesc continutul acesteia trebuiesc exercitate, existand un grad de obligativitate in acest sens;

11. Prin exercitiul efectiv al functiei se realizeaza competenta autoritatii sau institutiei publice conform atributiilor de specialitate legal stabilite;

12. Fondurile pentru finantarea functiei publice sunt asigurate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

Clasificarea functiei publice reprezinta baza abordarii traditionale a managementului personalului. Procesul de clasificare descrie sarcinile si responsabilitatile fiecarui post si grupeaza functiile. Elementul fundamental al clasificarii il constituie descrierea postului dpdv al sarcinilor, al responsabilitatii, al complexitatii, al cerintelor privind pregatirea.

Conform legislatiei romanesti, functia publica se clasifica astfel:

1. Dupa natura competentelor : functii de executie si functii de conducere

2. Dupa tipologia si nivelul studiilor absolvite : functii publice de categoria A, B si C.

Functionarii publici se identifica prin categoria, clasa si gradul corespunzatoare. Fiecare categorie se imparte in 3 clase, clasa fiind o etapa din cariera functionarului public.

Structura ierarhica a claselor este urmatoarea: cl.a III-a, a-II-a, a I-a - ca nivel maxim. Fiecare clasa se imparte in 3 grade, structura acestora fiind : grad III, grad II, grad I - ca nivel maxim.

Criterii de clasificare a functiei publice:

- Dupa natura atributiilor functiilor publice distingem: functii de conducere; de documntare adm si de pregatire a deciziilor si de executare a deciziilor adm.

- Dupa actul normativ in care sunt prevazute, functiile publice se clasifica in : functii publice prevazute de Constitutie; functii publice de Statutul functionarilor publici; functii prevazute in statute speciale (politisti, functionari vamali).

- Dupa regimul juridic aplicabil, distingem functii carora li se aplica regimul de drept comun, si functii carora li se aplica regimuri statutare speciale.

- Dupa legatura cu aspectul politic intalnim functii cu caracter politic (ministrii, primari) si functii cu caractere profesional de specialitate.

- Dupa durata infiintarii: permanente sau temporare.

- Dupa gradul de strictete al disciplinei deosebim functii cu caracter militar si functii civile.

- Dupa gradul de tehnicitate sunt functii cu caracter mai pronuntat si mai putin pronuntat.

- Dupa continutul procesului decizional adm - functiile de conducere sunt: functii care presupun toate elementele conducerii si functii care presupun anumite elemente de conducere.

- Dupa natura lor, functiile de executie se impart in: functii pur administrative (principale si auxiliare); si functii de specialitate (tehnice, economice, juridice).

Elementele caracteristice sistemului de cariera in administratia publica

Cariera in functia publica cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse, care intervin de la data nasterii raportului de serviciu pana in momentul incetarii acestui raport, in conditiile legii. Gestiunea functiei publice are la baza principiul autoritatii sau ierarhiei, si principiul democratizarii functiei publice.

Gestionarea functiei publice se realizeaza prin urmatoarele mijloace manageriale deduse din lege: planul national de ocupare a functiei publice; recrutarea; promovarea si dezvoltarea carierei; si managementul perfectionarii continue la nivelul intregului sistem.

Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:

- nr functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici care indeplinesc conditiile legale;

- nr functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor programelor de formare specializata in adtia publica, organizate de Institutul National de Administratie sau de institutii similare din tara si strainatate;

- nr functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;

- nr functiilor publice care vor fi infiintate;

- nr functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii;

- nr maxim de functii publice de fiecare clasa, categorie si grade de salarizare;

- nr maxim al functiilor publice de conducere.

POLITICA DE PERSONAL

- are un sens restrans, referindu-se la principiile si regulile dupa care se realizeaza incheierea, modificarea sau desfacerea contractului de munca, precum si obligatiile personalului din administratia publica;

- are un sens larg cuprinzand in plus principiile si regulile ce se refera la realizarea conditiilor necesare a fi create in cadrul autoritatii administratiei publice pentru desfasurarea in bune conditiuni a activitatii personalului salariat;

- politica de personal in administratia publica trebuie sa se realizeze potrivit unor coordonate: are un rol functional; se desfasoara cu planificarea ferma a criteriilor etico-morale si profesionale de apreciere, de repartizare si de promovare; are un caracter unitar pentru toate autoritatile administratiei publice.

Elaborarea unei politice de personal implica planificarea resurselor umane; recrutarea si selectia resurselor umane; analiza si evaluarea posturilor; salarizarea si motivarea; formarea si perfectionarea resurselor umane in administratia publica; evaluarea resurselor umane si gestionarea carierei; comunicarea, stilul de conducere si creativitatea.

Conducerea personalului din adtia publ.

Autoritatile adtiei publ sunt formate din colective de oameni, organizate prin lege, investite cu atributiuni si competente in vederea realizarii anumitor scopuri.

Relatiile pot fi: formale -stabilite prin acte normative; informale.

Functiile mai importante ce trebuiesc indeplinite de conducatorul unei autoritati a administratiei publice sunt:

- functia executiva - presupune stabilirea scopurilor si a mijloacelor de realizarea a acestora, precum si asigurarea bunei functionalitati

- functia psihologica - trebuie sa determine transformarea conducatorului intr-un adevarat centru polarizator, care sa asigure coeziunea in actiune a tuturor membrilor colectivului.

Eficienta conducatorului in realizarea acestor functii depinde in mare masura de calitatile acestuia. Orice conducator de nivel mediu sau superior trebuie sa depaseasca in inteligenta, instruire, siguranta in exercitiu etc., media colectivului pe care il conduce.

Autoritatea personala a conducatorului unei autoritati a adtiei publ depinde de programul sau de activitate, competenta personala si caracterul relatiilor sale cu membrii colectivului.

Conturand profilul psiho-socio-profesional al personalului de conducere, se pot retine umatoarele 3 grupari de conditii, care intrunite, ar putea defini modelul conducatorului in adtia publ:

- pregatirea: in specialitate si in domeniul manag adtiei publ

- experienta de conducere, dobandita nu prin aplicatii practice sau programe de pregatire, ci prin ocuparea efectiva a unor functii de conducere in adtia publ.

- calitati psihologice: inteligenta, flexibilitatea gandirii, capacitatea creatoare, personalitatea.

2. Notiunea de functie publica si functionar public:

A) Functia publica:

Functia in cadrul administratiei publice, poate fi definita "ca un ansablu de atributii stabilite prin lege sau prin actele juridice emise pe baza si in executarea legii, atributii pe care le indeplineste o persoana fizica angajata intr-un organ al administratiei publice si care are abilitatea legala de a indeplini aceste atributii ale administratiei publice".

Fiecare functie publica se caracterizeaza prin anumite trasaturi, dar tuturor functiilor publice le sunt comune urmatoarele:

- functia publica reprezinta un complex de drepturi si obligatii, care nu sunt facultative, ci obligatorii pentru persoana investita;

- functia publica are caracter de continuitate care decurge din insasi continuitatea existentei statului; din aceasta nu trebuie sa tragem concluzia ca functia publica nu poate fi exercitata intermitent; nu trebuie confundata functia insasi cu realizarea ei;

- functia publica nu poate face obiectul unei intelegeri intre parti; ea este rezultatul unui act universal de vointa prin investirea legala ce acorda persoanei care exercita functia;

- functia publica este accesibila tuturor cetatenilor, in conditiile legii;

Asupra functiei publice exista mai multe tipuri de conceptii pe care le au in general, functionarii:

- functia publica este vazuta ca:

- o meserie de contact cu publicul (functiile de ghiseu, functiile prin care se realizeaza anumite prestatii in favoarea cetatenilor, functiile prin care se exercita controlul de vama, de bilete de tren etc.);

- o meserie tehnica, dificila si adesea periculoasa, functionarul nefiind intr-un raport direct cu publicul (dispeceratul unui nod de cale ferata ce dirijeaza circulatia trenurilor);

- mijloc de exprimare a autoritatii, functie ce le da functionarilor anumite satisfactii;

- functia publica este privita prin natura sa ca o functie sociala; aceasta implica de la inceput ca acela care o exercita sa aiba o veritabila vocatie de a se preocupa de cauza publica.

B) Functionarul pubic

Functionarul public este numit de catre autoritatea publica, competenta potrivit legii si investit in mod legal cu atributiile unei functii publice, cu o activitate pe care sa o desfasoare in scopul asigurarii functionarii continue a unui serviciu public.

Functionarii publici sunt investiti in functie printr-un act administrativ de numire, unilateral.

Prin numirea in functia publica, functionarul este investit cu un statut legal in care sunt prevazute drepturile si obligatiile acestuia. Situatia juridica a functionarului public este asadar statutara.

Drepturile functionarilor publici: dreptul de a i se asigura exercitarea functiei sale; dreptul la protectia legii; dreptul de ocupare a functiilor publice doar de persoanele care sa aiba o anumita calificare profesionala; posibilitatea ce li se acorda de a se plange autoritatilor si institutiilor competente; dreptul la opinie; de asociere sindicala numai in conditiile legii; dreptul la greva numai in conditiile legii; cumululul de functii numai in conditiile legii; restituirea cheltuielilor de transport si cazare; alocatia de stat pentru copii sau dreptul la reducerea tarifelor pentru transportul in comun; uniforma; concediu anual de odihna, la cel medical si la alte concedii; dreptul la perfectionarea continua a pregatirii profesionale; dreptul la pensie; dreptul la asistenta medicala gratuita; dreptul la salariu.

Obligatiile functionarilor publici : cea mai importanta obligatie este cea de subordonare a functionarilor ierarhic inferiori fata de functionarii ierarhic superiori; pastrarea secretului de stat si de serviciu; discretie profesionala; comportare corespunzatoare; a nu avea indeletniciri in afara serviciului care sa fie contrare functiei pe care o indeplinesc; indeplinirea indatoririlor de serviciu; sa furnizeze publicului, in cadrul serviciului, informatiile cerute; este interzis sa primeasca cereri a caror rezolvare nu intra in competenta lor.

- Este interzis functionarilor publici ca direct sau indirect sa solicite, sa accepte sau sa faca sa li se promita pentru ei sau pentru altii, in considerarea situatiei lor oficiale, daruri sau alte avantaje (este vorba de infractiunile de luare de mita si primirea de foloase necuvenite).

- sa colaboreze la aducerea la indeplinire a sarcinilor de serviciu.

Dentologia functionarului public cuprinde normele referitoare la comportamentul profesional si moral al functionarului public in serviciu si in afara serviciului.

Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici sunt urmatoarele: suprematia Constitutiei si a legii; asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice; profesionalismul; impartialitatea si independenta; integritatea morala; libertatea gandirii si a exprimarii; cinstea si corectitudinea; deschiderea si transparenta.

Normele generale de conduita profesionala sunt: asigurarea unui serviciu public de calitate; loialitatea fata de Constitutie si lege; loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice; libertatea opiniilor. Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre functionarii publici desemnati in acest sens de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, in conditiile legii.

Functionarilor publici le este interzis: sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice; sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica; sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii sau sponsorizari partidelor politice; sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne sau obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.

Functionarilor publici le este interzis sa permita utilizarea numelui sau imaginii proprii in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.

In relatiile cu personalul din cadrul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si cu persoanele fizice sau juridice, functionarii publici sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate.

Functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international au obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si autoritatii sau institutiei publice pe care o reprezinta.

Functionarii publici nu trebuie sa solicite sau sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor sau persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor publice detinute sau pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.

Functionarii publici au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei in functia publica pentru functionarii publici din subordine.

Este interzisa folosirea de catre functionarii publici a prerogativelor functiei publice detinute, in alte scopuri decat cele prevazute de lege.

Functionarii publici sunt obligati sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie ca un bun proprietar.

Orice functionar public poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile legii

- RECRUTAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI DIN ADMINISTRATIA PUBLICA

FORMAREA PERSONALULUI DIN ADMINISTRATIA PUBLICA:

- functiile administrative de conducere la nivel superior au un pronuntat caracter politic;

- sa facem deosebire intre functiile administrative si pe baza pregatirii cerute (superioara sau medie);

- formarea personalului ce ocupa functii administrative de specialitate la nivel superior se realizeaza in cadrul invatamantului universitar;

- formarea personalului pentru functii de conducere la nivel superior cu un pronuntat caracter public se face pe langa absolvirea unei institutii de invatamant superior in cadrul unei scoli superioare, mai ales in probleme de organizare si conducere;

- pregatirea profesionala teoretica si practica;

- pregatire in domeniul dreptului si al stiintei administratiei;

- formarea si perfectionarea la nivelul unor module.

Recrutarea si promovarea personalului din administratia publica:

numirea pe baza repartitiei emise de diferite comisii infiintate sub tutela Min Educatiei, in vederea repartizarii in munca a absolventilor invatamantului superior sau mediu

- recrutarea prin repartitie - se poate realiza prin actul administrativ de repartizare in munca, eliberat de oficiile fortei de munca din cadrul autoritatilor competente in probleme de munca si ocrotiri sociale.

recrutarea la libera alegere este o metoda utilizata in practica autoritatilor administratiei publice.

- metoda concursului - permite largirea sferei de recrutare pentru functiile din administratia publica

Ca modalitati de organizare a concursului putem aminti: concursul de dosar; stabilirea unor probe in vederea verificarii cunostintelor si aptitudinilor candidatilor. In ceea ce priveste promovarea cadrelor din adm. publica - aceasta constituie unul din instrumentele cel mai eficiente ce pot determina stimularea atitudinii unui lucrator, motivarea acestuia in vedera cresterii randamentului activitatii proprii si, in consecinta, cresterea eficientei de ansamblu a adtiei publ.

Sunt 2 modalitati de promovare:

- avansarea pe scara ierarhica - promovarea in postul vacant a unei persoane care lucreaza in cadrul acelei autoritati administrative sau chiar in compartimentul respectiv

- examenul sau concursul. Pentru persoanele din afara autoritatii adtiei publ in care a fost organizat concursul, aceasta este considerata ca o MODALITATE DE RECRUTARE.

Recrutarea fp se face prin concurs in limita functiilor vacante. La baza organizarii concursului stau urmat principii: principiul competitiei deschise, principiul transparentei; principiul meritelor profesionale si competentei, principiul egalitatii accesului la functia publica. Conditiile de concurs sunt publicate de catre autoritatea publica in MO Partea III, pe pagina de internet si la sediul institutiei sau autoritatii. Concursul cuprinde 3 etape: selectarea dosarelor candidatilor inscrisi, proba scrisa si interviul. Promovarea fp este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii superioare vacante. In cariera, fp beneficiaza de dreptul de a promova in functia publica si de a avansa in grade de salarizare. Promovarea intr-o functie publica superioara, vacanta, se face prin examen sau concurs.

PERSONAL CONTRACTUAL

Personalul din aparatul de lucru al autoritatilor si institutiilor publice, care efectueaza activitati de secretariat, administrativ, protocol, secretariate, e angajat cu contract individual de munca si li se aplica legislatia muncii.

Raporturile juridice dintre pers contractual si autoritatea publica este un raprt de munca aflat sub imperiul legislatiei muncii.

Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice, reglementeaza normele de conduita obligatorii acestei categorii de personal.

Principiile care genereaza conduita profesionala a personalului contractual au fost definite ca fiind urmatoarele:

-prioritatea interesului public

-asigurarea egalitatii de tratament al cetatenilor in fata autoritatilor

-profesionalismul, impartialitatea si nediscriminarea, integritatea morala, libertatea gandirii si a exprimari, cinstea, corectitudinea, deschiderea si transparenta.