STUDIU PRIVIND EVALUAREA STARII DE DISCIPLINA DIN SCOLI

JUDETUL VRANCEA

I.OBIECTIVUL CERCETARII:

Ca urmare a cresterii cazurilor de devianta juvenila prezentate de catre mass-media in ultima perioada, precum si a solicitarii MEC de a se realiza o evaluare a starii de disciplina din scoli, Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica Vrancea a realizat prezentul studiu in perioada decembrie 2006-februarie 2007.

In acest scop, o echipa formata din consilieri scolari a elaborat un chestionar destinat elevilor si unul destinat cadrelor didactice pentru identificarea formelor de violenta specifice fiecarei scoli, a cauzelor, a masurilor care s-au luat, a contextului si a frecventei cu care se aplica acestea.(vezi anexele)

Rezultatele acestui studiu vor sta la baza elaborarii si implementarii unui plan de masuri adecvat.

II.ESANTIONAREA:

La acest studiu au participat:

a) 960 elevi din ciclul gimnazial

2261 elevi din ciclul liceal

Total: 3221 elevi

b) 294 cadre didactice ce predau la ciclul gimnazial

520 cadre didactice ce predau la ciclul liceal

Total: 814 cadre didactice

Subiectii au provenit din scolile unde exista consilieri scolari, utilizandu-se urmatorul procedeu:

• a V-a A, a VI-a B, a VII-a C, a VIII-a D (la scoli generale)

a IX-a A, a X-a B, a XI-a C, a XII-a D, I A SAM, II B SAM, III C SAM (la licee teoretice si grupuri scolare)

S-a ales acest esantion astfel incat fiecare consilier scolar sa poata realiza studii pentru scoala in care lucreaza, rezultatele obtinute urmand a fi prezentate in Consiliile profesorale, la sedintele cu parintii si in cadrul orelor de dirigentie.

III.METODOLOGIA:

Instrumentele utilizate pentru a intreprinde studiul de fata au fost chestionarele de identificare a formelor de violenta scolara (pentru elevi si cadre didactice).

Aceste chestionare au cuprins 7 itemi, care au vizat urmatoarele aspecte:

. gradul de disciplina din scoala

. formele de violenta specifice

. cauzele adoptarii unor comportamente agresive

. masurile care s-au luat pentru reducerea violentei scolare (tipuri de masuri, frecventa si consecintele aplicarii acestora)

Elevii si profesorii au completat chestionarul in mod individual. Decizia de a participa la acest studiu a fost la latitudinea lor, nu au existat conditionari legate de completarea chestionarului.

IV.REZULTATELE:

1.STAREA DE DISCIPLINA:

In ceea ce priveste starea de disciplina din scoli, aprecierile facute de elevi si cadre didactice se situeaza astfel:

Tabel 1. Frecventa raspunsurilor privind starea de disciplina din scoli

In procente, situatia sta in felul urmator:

                          

Analizand comparativ rezultatele, se constata ca perceptia este asemanatoare la elevi si profesori la aprecierea cu "foarte buna","buna"si "medie". Deosebiri (mai mult de 5 procente) apar la categoria "satisfacatoare". Diferente se inregistreaza si in ceea ce privesc raspunsurile elevilor din cele doua cicluri- gimnazial si liceal- la nivelele "bun"si "mediu" .

Intre motivele care au generat aceste deosebiri relevante la intrebarea privind aprecierea gradului de disciplina din scoli, putem considera:

-criza juvenila care are ca moment de declansare perioada corespunzatoare varstei de 13-14 ani, care aduce cu sine nesupunere la reguli, neliniste, conflicte interpersonale multiple

-dezvoltarea la varsta adolescentei a unui sentiment mai puternic de apartenenta la grup si in consecinta de protectie a propriei imagini

-sarcini scolare complexe si cu grad mare de diversitate venite din partea unor cadre didactice cu stiluri diferite, la trecerea din ciclul primar in ciclul gimnazial, prelungind uneori prea mult perioada de adaptare

2.FORME DE VIOLENTA:

Referitor la formele de violenta specifice fiecarei scoli, in aprecierile facute de elevi si profesori apar din nou diferente mari, dupa cum reiese din urmatorul tabel:

Tabel 2a. Ierarhia formelor de violenta din perspectiva elevilor

Tabel 2b. Ierarhia formelor de violenta din perspectiva elevilor

Daca "violenta verbala din partea elevilor" este vazuta unanim ca fiind forma cea mai frecventa de violenta, perceptie relativ contradictorie apare in ierarhizarile celor doua categorii de subiecti- elevi si profesori - in urmatoarele situatii:

-violenta fizica din partea cadrelor didactice

-abuz emotional din partea colegilor sau a cadrelor didactice emotional

-lipsa de supraveghere din partea parintilor

-lipsa de intelegere din partea cadrelor didactice

Elevii considera ca printre cele mai mari amenintari la care sunt expusi ei in scoli sunt "abuzul emotional din partea elevilor si a cadrelor didactice" si "lipsa de intelegere din partea cadrelor didactice". In schimb, profesorii considera ca amenintari la adresa elevilor din scoala "lipsa de intelegere si nesupravegherea din partea parintilor". Motivatia acestei discrepante este destul de simpla: elevii si cadrele didactice vad fiecare din perspectiva propriei pozitii in scoala, dar si a diferentelor majore de intelegere intre cele doua categorii de subiecti privind responsabilitatile pe care le au in mediul scolar.

Elevii tind sa se considere amenintati mai degraba de atitudinea cadrelor didactice decat de a parintilor. Profesorii invinovatesc insa parintii copiilor de lipsa de implicare in educatie, ceea ce are ca si consecinta, din punctul lor de vedere, cresterea violentei in randul copiilor.

Studiind si aspectul violentei verbale din partea cadrelor didactice asupra elevilor, se observa de asemenea deosebiri, copiii considerand ca aceasta se manifesta cu frecventa mai mare decat exprima cadrele didactice (7,72% din totalul elevilor fata de 2,7% din al cadrelor didactice).

Daca elevii apreciaza ca se manifesta inca in scolile vrancene violenta fizica din partea cadrelor didactice, sunt doar 13 profesori din totalul de 814 care mentioneaza acest lucru. Din activitatile de consiliere individuala si colectiva pe care psihologii si pedagogii le desfasoara cu elevii, s-a constatat ca aprecierile facute de elevi in acest sens sunt mai aproape de realitate.

3. CAUZE CARE GENEREAZA PROBLEME DE COMPORTAMENT:

"Educatia deficitara din familie" si "nesupravegherea din partea parintilor" reprezinta sursele principale care genereaza probleme de comportament, sunt de parere elevii si profesorii de la gimnaziu. La varsta pubertatii, cand personalitatea copilului este inca in formare, familia are influente educative care pot aduce modificari vizibile in conduita elevului in scoala si in

afara ei. In general, pana la sfarsitul clasei a VIII-a, familia reuseste intr-o mare masura sa-si exercite controlul asupra comportamentului si rezultatelor scolare ale copilului. Dupa aceasta perioada, datorita manifestarii nevoii de independenta tot mai accentuate a copilului, familia incearca satisfacerea acestei trebuinte si de aceea pierde de multe ori contactul cu rezultatele lui scolare si relatiile cu anturajul.

Datorita capacitatii relativ reduse de prelucrare obiectiva a unor informatii din realitatea inconjuratoare de catre puberi, se poate observa din tabelele de mai jos ca atat ei cat si profesorii lor considera ca o cauza importanta a manifestarii violentei o reprezinta expunerea indelungata si necenzurata la sursele mass-media (in principal fiind vizate televizorul si internetul).

La intrebarea privind identificarea cauzelor care genereaza probleme de comportament, s-a conturat urmatoarea ierarhie a raspunsurilor elevilor:

Tabel 3. Cauze care genereaza agresivitate, identificate de elevi

Profesorii au dat urmatoarele raspunsuri:

Tabel 4. Cauze care genereaza agresivitate, identificate de cadrele didactice

Problemele din familie (conflicte interpersonale, lipsa de comunicare parinti-copii, violenta fizica, lipsuri materiale, somaj al parintilor) sunt si ele percepute ca si cauze directe ale aparitiei unor tulburari de comportament.

Lipsa de intelegere din partea cadrelor didactice, exemplul negativ oferit de unii dascali, motivatia scazuta a elevilor pentru invatare, programul de scoala incarcat, sunt factori des mentionati ca stand la baza aparitiei violentei in mediul scolar. Este recunoscut faptul ca o cunoastere temeinica a copiilor si o abordare diferentiata a acestora din partea profesorilor sunt conditii ce pot determina progrese in activitatea scolara a elevilor.

Analizand raspunsurile de la ciclul liceal se constata o legatura stransa intre dezinteresul elevilor pentru scoala si perspectivele restranse ale acestora pe plan social. Lipsa unei orientari scolare si profesionale eficientesi extinse - cu accent pe resursele pozitive ale elevilor- genereaza insecuritate si neliniste in randul lor, punct de plecare in manifestari negative de comportament in timpul orelor sau chiar absente nemotivate de la ore.

Un regulament de ordine interioara neproductiv sau aplicat discriminatoriu induce dezorientare privind normele morale, frustrare, transformandu-se dintr-un mijloc de disciplinare intr-unul de dezorganizare.     

4.FRECVENTA LUARII MASURILOR DE DISCIPLINARE:

Legat de studierea frecventei cu care se iau masuri de disciplinare a elevilor, raspunsurile se prezinta astfel:

Tabel 5. Frecventa raspunsurilor profesorilor privind ritmul in care se iau masuri de disciplinare

Din tabel se remarca prezenta in raspunsurile cadrelor didactice a itemului "frecvent" intr-o pondere ridicata - 57,75% privind ritmul in care se iau masuri de disciplinare, dar si o diferenta de 19,9 % fata de opinia elevilor (vezi tabelul 6). Totodata exista o concordanta intre cadrele didactice din gimnaziu si din liceu privind ritmul in care se iau masurile de disciplinare.

Tabel 6. Frecventa raspunsurilor elevilor privind ritmul in care se iau masuri de disciplinare

Grafic, situatia se prezinta astfel:

Conform tabelului, copiii considera ca ritmul in care se iau masuri de disciplinare privind elevii cu probleme comportamentale este in general bun. Acest aspect este de apreciat in conditiile in care aplicarea Regulamentului scolar presupune si adoptarea unor masuri restrictive asupra elevilor care incalca normele de disciplina. 

In ambele nivele de scolarizare elevii sunt insa mai nemultumiti de frecventa adoptarii unor masuri - elevii din gimnaziu cu 17,81 % si cei din liceu cu 10,78 % - decat profesorii lor. Acest lucru isi gaseste explicatia in faptul ca- spre deosebire de celelalte metode de sanctionare- o mustrare verbala poate sa nu fie totdeauna inteleasa de catre scolari ca o masura dezaprobatoare, ci ca fiind integrata in comunicarea de zi cu zi profesor-elev.

5.IERARHIZAREA MASURILOR DE SANCTIONARE:

Un alt aspect abordat este cel al ierarhizarii masurilor de sanctionare care se iau in scoli.

Tabel 7. Frecventa raspunsurilor cadrelor didactice si elevilor privind variantele masurilor de disciplinare

Sub aspectul procentelor, situatia este urmatoarea:

Opinia comuna a cadrelor didactice este ca cea mai frecventa masura de disciplinare este mustrarea verbala, aplicata cu 13,79 % mai accentuat la gimnaziu. Este de dorit ca in momentul in care un elev este in situatia de a fi sanctionat sa se recurga intai la aceasta metoda, neadoptandu-se din start masurile extreme. Psiho-pedagogii sustin ideea conform careia copiii gresesc, au dreptul sa o faca, ei invata foarte mult la aceasta varsta din incercari si erori. Adultul - cadru didactic sau parinte - are rolul de a-l determina pe elev nu sa nu greseasca, ci sa nu repete greseala.

Pe pozitia a doua se afla scaderea mediei la purtare. Pe pozitia trei la gimnaziu se afla masura aducerii elevului in fata Consiliului profesorilor, care este mai frecventa cu 11,44 % fata de liceu. Ar fi de dorit ca scaderea mediei la purtare- o masura care poate avea consecinte negative asupra viitorului copilului, consecinta pe care el nu o constientizeaza aproape niciodata in acel moment, sa se faca dupa ce s-au epuizat alte

mijloace de constrangere a elevului. Din pacate, sunt dese situatiile in care profesorul ameninta de prea multe ori elevul cu adoptarea acestei masuri pe care ulterior n-o duce la indeplinire,astfel incat ajunge sa-si piarda tocmai din efectul scontat . Unele cadre didactice nu realizeaza rezultatul negativ asupra elevului al unei atitudini fluctuante, mai ales nefinalizarea unei actiuni educative.

Parerea elevilor din gimnaziu privind cea mai frecventa masura uzitata prezinta o abatere de 29,51% fata de opinia profesorilor lor, la elevi fiind pe pozitia 1 - scaderea mediei de purtare. In schimb elevii din liceu sunt de acord cu profesorii lor, dar cu un procent scazut cu 25,92%.

In opinia profesorilor din liceu pedepsele corporale se aplica in 12,88 % din cazuri. Acest aspect intareste opinia elevilor privind mentinerea unor forme de violenta fizica din partea cadrelor didactice asupra lor.

Privind varianta de raspuns 5/f - alte masuri - totalul arata prezenta redusa a altor masuri de disciplinare.Totusi, printre masurile enumerate se regasesc:

a) identificate de cadrele didactice:

-invitarea parintilor la scoala

-consilierea elevului la Cabinetul de asistenta psihopedagogica

-apel la Caietul de disciplina al clasei

-antrenarea elevilor in diferite activitati extrascolare

b) identificate de elevi:

-consilierea lor, discutii cu ei

-notarea abaterilor disciplinare in Caietul de disciplina al clasei

-exmatricularea elevilor pe 2-3 zile

-chemarea parintilor la scoala

-scoaterea elevilor cu tulburari de comportament in fata Careului de disciplina

-implicarea elevilor in activitati gospodaresti in folosul scolii

-studiu individual prelungit in biblioteca scolii

Analizandu-se comparativ raspunsurile profesorilor cu ale elevilor, se constata si pareri comune, ceea ce poate fi benefic pentru adoptarea la nivelul scolilor a acelor masuri care sa fie acceptate de ambele parti si sa fie eficiente.

Masura utilizarii Caietului de disciplina al clasei este productiva deoarece permite monitorizarea reala a abaterilor si sanctionarea lor imediata, evitandu-se ajungerea in situatii de criza. Este insa necesara corelarea utilizarii Caietului de disciplina al clasei cu un

sistem de intarire pozitiva (mai precis anularea / injumatatirea punctelor acumulate in cazul in care elevul nu mai savarseste abateri disciplinare pe o perioada determinata ) . Adoptarea acestei masuri ajuta elevul sa nu fie evaluat dupa abaterile de disciplina, ci dupa nivelul cunostintelor pe care le-a dobandit. Conditia de baza a eficientei acestei metode este unitate si consecventa in completarea caietului de catre toate cadrele didactice .

Venirea parintilor la scoala - masura sugerata de ambele categorii de subiecti- aduce imbunatatiri in comportamentul copiilor in perioada de dinaintea vizitei, ceea ce poate determina modificari pozitive in conduita elevilor in timp, daca exista concordanta de cerinte scoala-familie.

Implicarea elevilor in activitati in beneficiul comunitatii scolare - masura frecvent discutata , dar  nepusa corect in aplicare sau nefinalizata, este o solutie buna pentru responsabilizarea elevilor, cu conditia ca ea sa fie pusa in practica dupa orele de curs.

Este de mentionat faptul ca alternativele la masurile disciplinare sunt frecvent percepute in contradictie de catre profesori. Exemple in acest sens ar fi: implicare in activitati extrascolare versus interzicerea participarii la astfel de actiuni, monitorizarea mai atenta a progreselor / regreselor copilului versus transferul la alta scoala / exmatricularea din scoala. Acest lucru se explica prin aceea ca , din pacate, multi dascali apeleaza inca la metode neproductive si in detrimentul evolutiei pozitive a copilului, franand astfel si evolutia invatamantului.

Din perspectiva psihologilor si pedagogilor este imbucurator ca printre masurile enumerate atat de profesori cat si de elevi se regaseste necesitatea consilierii psihologice a copiilor, determinand in acest mod cresterea importantei muncii lor in scoli.

6. REACTIA ELEVILOR :

Reactia la masurile care se iau asupra elevilor in conditiile savarsirii abaterilor disciplinare  reiese din urmatoarele raspunsuri:

a) opiniile elevilor :

Tabel 8. Enumerarea masurilor de sanctionare, din perspectiva elevilor

b) opiniile cadrelor didactice :

Tabel 9. Enumerarea masurilor de sanctionare, din perspectiva profesorilor

S-a solicitat ambelor categorii de subiecti sa enumere reactiile elevilor atat din perspectiva celor sanctionati, cat si a colegilor de clasa. Scopul a fost dublu, de a se constata:

a) impactul pe care il are asupra unui colectiv de elevi impunerea unei masuri coercitive si b) in ce fel se manifesta solidaritatea celorlalti elevi cu cei pedepsiti.

Interpretand comparativ datele inregistrate in tabelele de mai sus, am putut constata cu surprindere similaritatea in raspunsuri la elevii si cadrele didactice din cele doua cicluri de invatamant. Cu mici exceptii, ierarhia aprecierilor este relativ identica.

Relevant este ca la toti subiectii chestionati pe prima pozitie privind reactia elevilor sanctionati se situeaza una negativa- agresivitate verbala / indiferenta, imediat urmata de una pozitiva- la toti regret, acceptare.

Se observa ca 75% dintre cei care au participat la ancheta, elevi si profesori, sunt de parere ca in urma aplicarii unei sanctiuni apare in final si corectarea comportamentului deviant, ceea ce este si de dorit.

Solidaritatea celorlalti elevi cu cei sanctionati nu este decat la o singura categorie- elevii de liceu- pe pozitia doi, fiind astfel posibila eliminarea contaminarii si a extinderii abaterilor de comportament in randul elevilor. Asta cu atat mai mult cu cat in raspunsurile cadrelor didactice acest aspect nu este perceput ca ingrijorator.

7. MASURI DE IMBUNATATIRE A STARII DE DISCIPLINA IN SCOLI:

La ultima intrebare, cea privind enumerarea unor masuri de imbunatatire a starii de disciplina in scoli, s-au formulat urmatoarele pareri:

a) raspunsuri ale profesorilor :

-preocuparea elevilor in pauze cu alte activitati: muzica , scaune pe holuri pentru discutii

-supraveghere mai atenta a elevilor in timpul pauzelor

-exmatricularea elevilor pe 2-3 zile

-eliminarea favoritismelor fata de unii elevi

-prezenta politistilor de proximitate in apropierea scolilor

-consilierea elevilor cu probleme

-amenda data elevilor

-gandirea procesului instructiv-educativ dintr-o alta perspectiva

-instalarea de camere video pe coridoare

-antrenarea elevilor in diferite activitati extrascolare

b) raspunsuri ale elevilor:

-implicarea elevilor in activitati gospodaresti in folosul scolii

-notarea abaterilor disciplinare in Caietul de disciplina al clasei

-consilieri psihologice ale elevilor

-eliminarea elevilor pe o perioada determinata

-notarea elevilor in functie de nivelul cunostintelor si nu dupa frecventa abaterilor disciplinare

-studiu individual prelungit in biblioteca scolii

-instalarea de camere video pe coridoare

-eliminarea elevilor pe o perioada determinata

Interpretand raspunsurile se poate constata ca unele propuneri se regasesc si la enumerarea masurilor adoptate deja in unele scoli.

Ideea conceperii procesului instructiv-educativ dintr-o alta perspectiva este o metoda mentionata in termeni prea generali, dar poate fi totodata o incercare, un semnal de alarma pentru o revitalizare a demersurilor didactice, cu accent mai mare pe aspectul formativ.

"Eliminarea favoritismelor fata de unii elevi" (la profesori ) si "notarea elevilor in functie de nivelul cunostintelor si nu dupa frecventa abaterilor disciplinare" (la elevi) pot fi un

punct de plecare in reevaluarea relatiei profesor-elev, centrarea pe nevoile acestuia din urma si respectarea particularitatilor lui individuale.

Un aspect important ce reiese din analiza raspunsurilor este cel referitor la "instalarea de camere video pe coridoare", ceea ce ar avea ca si consecinta o monitorizare mai stricta a abaterilor disciplinare, dar si o securizare mai mare a elevilor in spatiul scolar. Desigur, aceasta metoda nu exclude insa importanta profesorilor de serviciu.

Desi psiho-pedagogii sustin ca o metoda de terapie ocupationala aplicata elevilor ascultarea muzicii in pauza, aceasta se practica din pacate inca in putine scoli din judet, neluandu-se in seama rolul ei psihologic. Totusi, se afla printre metodele enumerate de cadrele didactice, existand astfel posibilitatea extinderii ei.

V. CONCLUZII SI PROPUNERI:

Cercetatorii in domeniul educatiei au constatat ca violenta este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventa conduita de devianta scolara. Mass - media, cercetarile si statisticile oficiale raporteaza o crestere spectaculoasa a fenomenului in ultimele trei decenii in mai multe tari ale lumii. Din pacate, daca in fazele de inceput ale educatiei scolare predomina violenta profesorului asupra elevilor, tot mai mult in prezent se deplaseaza violenta dinspre elevi spre profesori si dinspre elevi spre elevi.

Avand in vedere statisticile ingrijoratoare din alte tari, dar mai ales cresterea numarului de cazuri mediatizate in Romania, consideram ca este absolut necesara intensificarea preocuparilor noastre de studiere a acestui fenomen.

In paralel cu chestionarul aplicat elevilor si cadrelor didactice din scoli, am solicitat consilierilor scolari, ca, impreuna cu managerul scolii unde lucreaza, sa stabileasca:

. riscurile la care sunt expusi elevii in scoala si in afara ei

. tipurile de violenta la care sunt expusi elevii / profesorii

. cauzele ce determina manifestari agresive

. masuri de combatere a violentei in scoala

In ceea ce privesc riscurile la care sunt expusi elevii s-au enumerat:

-violenta verbala, fizica si emotionala

-violenta relavata prea insistent de media, ca efect de inedit informational

-esecul scolar si lipsa interesului scolii si familiei pentru preintampinarea lui

-consumul de alcool, tutun, droguri ilicite, substante excitante ale sistemului nervos

-existenta unor baruri / cluburi in vecinatatea scolii, fara reglementari restrictive

-sedentarismul (prin acumularea de energie )

-alimentatia necorespunzatoare / subalimentatia

-stresul la care sunt supusi (prin supraincarcare sau prin relationare defectuoasa profesor-elev)

-interes scazut din partea profesorilor pentru aspectul formativ

-deficit educativ in familie (relatii conflictuale, greseli ale parintilor)

-presiunea grupului de prieteni

-lipsa de informare pe tematica sexuala / relatii sexuale neprotejate

-autoperceptia negativa a multor elevi

Tipurile de violenta se regasesc la intrebarea anterioara. Ceea ce e relevant in raspunsurile date este ca persista inca in invatamant metode invechite de sanctionare a elevilor, de genul: stat la colt in genunchi sau cu mainile sus, lovitul cu aratatorul peste maini, trasul de par,etc.

O extindere o inregistreaza si situatiile de agresiune verbala a profesorilor, agresiuni venite din partea elevilor.

La elevi se manifesta din nefericire tot mai mult si autoagresivitatea, modele negative fiind preluate mai ales prin intermediul mass-media.

Consilierii scolari au constatat ca de prea multe ori se neglijeaza latura particularitatilor individuale ale elevilor. Identic sunt abordati un elev ce manifesta siguranta de sine in interrelationare, stima de sine crescuta cu unul care se depreciaza constant sau are parte de relatii conflictuale in mediul familial. Este redus inca numarul profesorilor diriginti care au preocupari in a cunoaste si intelege fiecare elev in parte.

Cauzele ce determina manifestari agresive identificate de managerii de scoli impreuna cu profesorii consilieri sunt:

-carente in proiectarea unor activitati scolare si extrascolare eficiente

-lipsa unor programe de preventie axate pe devianta juvenila si pe comportamente de risc

-efectul expunerii indelungate si neprotejate la mijloacele mass-media

-lipsa unor masuri concrete de combatere a violentei sau neaplicarea lor constanta

-elevii sunt in mod natural dinamici, expansivi, au tendinta de a explora, de a se misca, de a manipula- iar scoala le cere elevilor sa fie linistiti, silentiosi, ascultatori

-elemente psihopatologice (capacitati intelectuale reduse, tulburari masive de atentie, hiperkinezie, episoade depresive, tulburari afective, tulburari anxioase, labilitate emotionala )

-nivelul scazut de pregatire scolara a elevilor, absenteismul, repetentia

-programul scolar incarcat

-regim de viata dezorganizat

-ierarhizarea care se face inca in invatamantul romanesc, care conduce la o devalorizare a celor care au esecuri scolare, la etichetare, marginalizare si excludere; uniformizarea elevilor, fara a se pune accent pe identificarea potentialului lor de intelectual, motivational si aptitudinal; erori de atitudine si relationare cu copilul

-comunicare ineficienta profesor-elev, parinte-elev si lipsa de afectiune din partea adultului

-colaborarea precara intre scoala si familie; dezacord intre educatia scolara si cea familiala

-nesupravegherea elevilor in mediul scolar si in cel familial

-dorinta agresorilor de valorizare, de a obtine un statut, de a atrage atentia

-interventiile inadecvate ale unor profesori in cazul unor conflicte intre elevi (daca in urma unei astfel de interventii unul dintre elevi se simte defavorizat, el poate reactiona prin conduite violente)

-adoptarea unor modele negative de comportament

-lipsa unor perspective sociale favorabile

-teribilismul specific varstei / stima de sine scazuta

-consum de alcool si substante psihotrope

-lipsa cabinetelor de consiliere din unele scoli

-influenta si presiunea grupului

In urma prelucrarii si interpretarii datelor, am structurat propunerile de combatere a violentei in scoli pe urmatoarele directii:

a) pentru managerii de scoli:

􀂾 monitorizarea stricta a absenteismului si a cazurilor de copii cu CES

􀂾 desfasurarea de campanii de preventie la nivelul scolii centrate pe devianta juvenila si comportamente de risc- consum de alcool, droguri ilicite, trafic de fiinte umane, SIDA

􀂾 elaborarea unui Regulamentului de ordine interioara (ROI) care sa cuprinda un sistem concret de reguli, sanctiuni si recompense- corelarea lui cu existenta unui caiet de disciplina

la nivelul fiecarei clase unde sa se inregistreze constant si unitar abaterile disciplinare ale elevilor

􀂾 semnarea unui angajament de catre elevi si eventual parinti / tutori legali privind respectarea ROI

􀂾 monitorizarea aplicarii ROI de catre cadrele didactice

􀂾 intensificarea supravegherii elevilor in pauze

􀂾 supravegherea permanenta a persoanelor care intra in unitatea scolara- prin legitimare

􀂾 aplicarea de masuri punitive (amenzi - pentru copiii agresori / parintii copiilor agresori)

􀂾 elaborarea orarului scolii in raport cu interesele copiilor

􀂾 colaborarea scolii cu institutii si ONG-uri care sprijina copilul- Directia Judeteana de Protectie a Copilului, Politia de Proximitate, Agentia Judeteana Antidrog, Directia de Sanatate Publica, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca, Organizatia Caritas, Fundatia Romana pentru Copil, Comunitate si Familie, etc -in vederea acordarii de ajutor copiilor cu diferite probleme (de exemplu: randament scolar scazut, boli fizice/ psihice, inadaptare, probleme sociale, abuz fizic, verbal, emotional, sexual, orientare scolara si profesionala, programe de preventie)

􀂾 colaborarea cu psihopedagogul scolii

􀂾 infiintarea de cabinete de consiliere in scoala (acolo unde nu exista)

b) pentru invatatori si diriginti:

􀂾 preocupari pentru o autoformare profesionala centrata pe nevoile copilului

􀂾 preocupari reale in a cunoaste elevii, in a contura profilul lor psihologic, in a imbunatati relationarea cu ei

􀂾 organizarea in cadrul orelor de dirigentie / educatie civica la ciclul primar a unor activitati care sa vizeze: dezvoltarea abilitatilor de comunicare eficienta si asertiva, rezolvarea situatiilor conflictuale, auto si intercunoasterea, optimizarea personala, acceptarea si sprijinirea elevilor cu nevoi speciale, etc.

􀂾 aplicarea cu strictete a ROI

􀂾 interes pentru petrecerea timpului liber al elevilor; organizarea unor activitati extrascolare eficiente din punct de vedere informativ si formativ

􀂾 implicarea elevilor in actiuni de voluntariat

􀂾 colaborarea permanenta cu psihologul scolii si desfasurarea de actiuni comune cu acesta

􀂾 instruirea parintilor prin organizarea unor sedinte interactive , la care sa se dezbata problemele reale ale elevilor din clasa precum si teme de interes general pentru parinti (exemple: problemele specifice varstei, dificultati de invatare, disfunctii in relationare si in adaptare, etc.)

c) pentru consilierii scolari:

􀂾 identificarea victimelor agresiunilor si incadrarea acestora in programe specifice de consiliere

􀂾 identificarea agresorilor si dezvoltarea la acestia a abilitatilor de autocontrol in stari de furie, irascibilitate, frustrare

􀂾 identificarea elevilor cu nivel intelectual scazut, cu motivatie scolara diminuata, cu dificultati de concentare a atentiei, de adaptare si relationare, emotivitate accentuata, traume psihice, probleme sociale, etc. si consilierea individuala sau in grup a acestora

􀂾 organizarea si coordonarea unor actiuni de preventie eficiente

􀂾 colaborarea permanenta cu invatatorii si dirigintii si participarea la actiuni comune cu acestia

􀂾 desfasurarea unor programe de informare si formare a cadrelor didactice pe problematica principiilor psihopedagogiei moderne

􀂾 participarea activa la sedintele cu parintii

􀂾 implicarea elevilor in activitati de voluntariat

􀂾 derularea de activitati comune cu specialisti din institutii si ONG-uri ce pot sprijini copiii

ANEXE 

Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica  VRANCEA

CHESTIONAR DESTINAT CADRELOR DIDACTICE

In vederea realizarii unei investigatii psihosociologice privind starea de disciplina din scolile judetului Vrancea, va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Cum este starea de disciplina in scoala dumneavoastra?

a) Foarte buna  

b) Buna  

c) Medie  

d) Satisfacatoare  

e) Nesatisfacatoare  

2. La ce amenintari sunt expusi elevii din scoala dumneavoastra? (alegeti toate variantele pe care le considerati potrivite )

a) Violenta verbala din partea elevilor  

b) Violenta verbala din partea cadrelor didactice  

c) Violenta fizica din partea elevilor  

d) Violenta fizica din partea cadrelor didactice  

e) Violenta sexuala  

f) Violenta de orice tip din partea mass-media  

g) Consum de alcool  

h) Consum de droguri interzise  

i) Abuz emotional din partea elevilor si a unor cadre didactice  

j) Lipsa de intelegere din partea cadrelor didactice  

k) Lipsa de intelegere din partea parintilor  

l) Nesupraveghere din partea parintilor  

m) Tentative de suicid  

n) Prostitutie  

3. Care credeti ca sunt cauzele problemelor de comportament? (enumerati cauze)

4. In ce ritm se iau masuri de disciplinare a elevilor cu probleme de comportament ?

a) Frecvent  

b) Uneori  

c) Rar  

5. In general, ce masuri se iau ?

a) Pedepse corporale  

b) Mustrare verbala  

c) Mustrare scrisa / avertisment  

d) Scaderea mediei la purtare  

e) Aducerea elevului in fata Consiliului profesorilor clasei  

f) Alte masuri _

6. Care este reactia elevilor la masurile care se iau? (enumerati reactii)

7. Ce masuri de imbunatatire a starii de disciplina din scoala propuneti? (enumerati masuri)

Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica

Vrancea

CHESTIONAR DESTINAT ELEVILOR

ESTE MOMENTUL SA FACI CEVA PENTRU SCOALA TA ! De aceea, te rugam

sa raspunzi sincer si cu responsabilitate- fara a te consulta cu colegii si fara a-ti scrie numele- la urmatoarele intrebari :

8. Cum este starea de disciplina in scoala ta? (alege varianta pe care o consideri potrivita )

a) Foarte buna  

b) Buna  

c) Medie  

d) Satisfacatoare  

e) Nesatisfacatoare  

9. La ce amenintari sunt expusi elevii din scoala ta? (alege toate variantele pe care le consideri potrivite )

o) Violenta verbala din partea elevilor  

p) Violenta verbala din partea cadrelor didactice  

q) Violenta fizica din partea elevilor  

r) Violenta fizica din partea cadrelor didactice  

s) Violenta sexuala (materiale pornografice, gesturi cu conotatie sexuala, hartuire sexuala)_

t) Violenta de orice tip din partea mass-media  

u) Consum de alcool  

v) Consum de droguri interzise  

w) Abuz emotional din partea colegilor sau a cadrelor didactice (intimidari, etichetari, amenitari,etc.)  

x) Lipsa de intelegere din partea cadrelor didactice  

y) Lipsa de intelegere din partea parintilor  

z) Nesupraveghere din partea parintilor  

10. Care crezi ca sunt cauzele problemelor de comportament la scoala in care inveti ? (enumera cauze)

11. In ce ritm se iau masuri de disciplinare a elevilor cu probleme de comportament ? (alege varianta pe care o consideri potrivita)

d) Frecvent  

e) Uneori  

f) Rar  

12. In general, ce masuri se iau ?

g) Pedepse corporale  

h) Mustrare verbala  

i) Mustrare scrisa / avertisment  

j) Scaderea mediei la purtare  

k) Aducerea elevului in fata Consiliului profesorilor clasei  

l) Alte masuri _

13. Care este reactia elevilor la masurile care se iau ? (enumera reactii)

-a elevilor sanctionati

-a celorlalti elevi

14. Ce masuri de imbunatatire a starii de disciplina din scoala ta propui tu ? (enumera masuri)