|
|
|
CONTRACTUL DE DEPOZIT
Depozitul este un contract prin care o persoana, numita deponent, incredinteaza un lucru altei persoane, numita depozitar, care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere in natura.
Depozitul este un contract real, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, unilateral sau sinalagmatic (bilateral) si, in principiu, netranslativ de proprietate.
Codul Civ. distinge 2 feluri de depozit: depozit propriu-zis si sechestru. Depozitul propriu-zis are 3 variante: depozitul obisnuit (voluntar si regulat), depozitul necesar si cel neregulat.
Depozitul obisnuit (voluntar).
Depozitul propriu-zis nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile, inclusiv animale. Lucrurile mobile trebuie sa fie corporale, totusi pot forma obiectul contractului si creantele, constatate printr-un titlu la purtator. Obiectul contractului trebuie sa fie individual determinat.
Deponentul trebuie sa aiba capacitatea, respectiv, sa indeplineasca conditiile legale pentru a incheia acte de administrare, iar depozitarul capacitatea de a face acte de dispozitie.
Pe langa predarea lucrului se mai cere ca depozitul (acordul de vointa dintre parti) sa fie constatat printr-un inscris.Forma scrisa se cere ad probationem, indiferent de valoarea contractului.
Ceea ce caracterizeaza depozitul obisnuit este scopul principal urmarit de parti; pastrarea si conservarea lucrului de catre depozitar. Prin acest element se deosebeste depozitul de obligatia de pastrare si conservare ce incumba vanzatorului atunci cand bunul vandut nu se preda cu ocazia incheierii contractului.
Depozitul cu titlu oneros se aseamana si cu contractul de antrepriza in cazul in care depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului.
Obligatiile depozitarului (pastrarea si restituirea).
Depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat cu aceeasi grija ca de propriul sau lucru, in caz contrar va raspunde pentru aceasta.
Culpa depozitarului se apreciaza dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale in urm. cazuri:
Cand initiativa contractului a fost luata de depozitar.
Cand depozitul este de plata.
Cand depozitul s-a facut in interesul depozitarului.
Daca s-a stipulat expres in contract ca depozitarul sa raspunda pentru orice culpa.
Depozitarul, neputandu-se folosi de lucrul depozitat, nu poate consuma nici
fructele pe care le produce.
Depozitarul trebuie sa restituie insusi lucrul depozitat, in natura, impreuna cu fructele pe care le-a perceput, in starea in care se afla lucrul in momentul restituirii. In caz de neexecutare, depozitarul datoreaza daune-interese.
Daca depozitarul refuza, deponentul poate obtine executare silita.
In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire se transmite asupra mostenitorilor.
Depozitarul este obligat sa restituie lucrul deponentului, respectiv mandantului sau persoanei indicate de deponent.
In caz de moartea deponentului, lucrul nu se poate restitui decat mostenitorilor.
In lipsa de stipulatie contrara, restituirea se face la locul unde lucrul se afla depozitat. Deponentul are dreptul sa ceara restituirea oricand.
Daca depozitarul refuza, fara temei, sa restituie lucrul depozitat, deponentul poate intenta, la alegere, fie actiune personala, fie o actiunea in revendicare, in calitate de proprietar.
Obligatiile deponentului.
Daca depozitarul a facut cheltuieli pentru pastrarea (conservarea) lucrului sau a suferit pagube pricinuite de lucrul depozitat, sumele cheltuite de el sau valoarea daunelor trebuie sa fie restituite de deponent.
In cazul in care partile au convenit ca depozitarul sa fie remunerat, deponentul are obligatia de a plati depozitarului remuneratia stipulata.
Deponentul este obligat sa ridice lucrul depozitat de la locul restituirii la termenul convenit sau, in lipsa, la cel stabilit de instanta la cererea depozitarului, sub sanctiunea platii daunelor-interese. Pentru a fi liberat de obligatia de pastrarea, depozitarul poate face oferta reala urmata de consemnatie.
Depozitarul are asupra lucrului depozitat un drept de retentie.
Depozitul necesar.
Depozitul este necesar cand deponentul, fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane, fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului.
Depozitul se poate dovedi prin martori si orice alt mijloc de proba admis de legea, indiferent de valoarea lucrurilor depozitate.
Cu depozitul necesar este asimilat depozitul bunurilor aduse de calatori in unitatile hoteliere.
Disp. prev. de C. civ. pentru hoteluri si hanuri sunt aplicabile si camerelor din statiuni baloneo-climaterice, din case de odihna sau de turism, etc. Depozitul asimilat celui necesar poate fi dovedit cu orice mijloc de proba indiferent de valoarea bunurilor.
Raspunderea depozitarului. Deoarece depozitul asimilat celui necesar este cuplata, raspunderea hotelierului este apreciata cu mai multa severitate si anume, el raspunde de orice culpa.
Depozitul neregulat.
Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile, care nu trebuie sa fie restiuite in individualitatea lor, si prin alte lucruri asemanatoare.
Depozitarul devine proprietarul lucrurilor putand folosi, culege fructele si dispune de ele, dar in calitate de proprietar suporta si riscul pieirii ori degradarii fortuite. La cerere, depozitarul este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, de aceeasi calitate si cantitate,inclusiv fructele percepute, deponentul fiind titularulul unei creante.
Se admit orice mijloace de proba, inclusiv prezumtia rezultand din profesia depozitarului.
O varietate a contractului de depozit neregulat incheiat intre CEC, in calitatea de depozitar, si o persoana fizica sau juridica, in calitate de deponent, prin care depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobanzile aferenta, dintr-o data sau fractionat, titularului depunerii sau reprezentantului sau iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor.
Titularul de libret devine, si titularul dreptului de dispozitie asupra sumie depuse, inclusiv dobanzile acordate, indiferent sub ce forma.
De regula, parintii efectueaza depunerea pe numele copiilor cu intentie de a-i gratifica. Asemenea depuneri reprezinta donatii, sub forma darului manual, si nu se cere respectarea formei solemne.
Clauza de imputernicire a fost calificata drept un mandat pe care titularul libretului nominativ il da unei persoane de a ridica suma de bani depusa.
Sumele ridicate apartin mandantului, si deci persoana imputernicita trebuie sa dea socoteala, la cerere, mandantului - iar in caz de moarte mostenitorilor sai - de operatiile efectuate sisa le remita sumele incasate, daca nu au fost intrebuintate in interesul celui caruia ii apartineau.
Clauza testamentara. Titularul depunerii are dreptul sa indice CEC-ului persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de moartea sa. Clauza testamentara, reprezinta o liberalitate pentru cauza de moarte, adica un legat cu titlu particular facut prin testament. Produce efecte numai la decesul titularului de libret (spre deosebire de clauza de imputernicire care la data decesului titularului inceteaza sa-si produca efectele).
Este posibil ca o persoana sa fie desemnata ca titular atat al clauzei de imputernicire, cat si al clauzei testamentare. Cele 2 clauze trecute in libretul CEC reprezinta 2 acte juridice de natura si cu efecte diferite.
In momentul depunerii banilor, CEC suporta riscul pieirii fortuite si raspunde de prejudiciile cauzate titularilor in cazul eliberarii sau inregistrarii gresite a sumelor depuse din culpa personalului.
Operatiunile efectuate de CEC sunt confidentiale.
Dovada depunerilor trebuie sa fie facuta prin prezentarea libretului sau indicarii numarului acestuia ori a altor elemente strict necesare identificarii libretului.
Unele probleme privind depunerile de sume de bani la alte unitati bancare.
Imputernicirea data mandatarului de a dispune de sumele aflate in cont la bancanu poate produce efecte dupa moartea mandantului.
Cat priveste clauza testamentara, ea poate fi recunoscuta valabila numai daca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru transmisiunea succesorala.
Clauza testamentara practicata la alte unitati bancare ar putea fi recunoscuta valabila numai daca este scrisa in intregime, datata si semnata de mana testatorului.
