Consideratii generale cu privire la stat

Consideratii generale cu privire la stat

De-a lungul timpului, notiunea de stat s-a conturat ca fiind o colectivitate umana relative omogena datorita :

♦ unei istorii comune;

♦ unui teritoriu delimitat de frontiere recunoscute;

♦ unei puteri politice proprii, in baza careia acesta realizeaza anumite functii: elaborarea legilor, constituirea unui sistem de guvernare propriu; constituirea unui sistem de recunoastere si corectare a abaterilor de la prevederile legilor; apararea frontierelor; dezvoltarea relatiilor internationale; alegerea reprezentantilor.

Formarea statului a insemnat, practic, desprinderea unei forte publice din cadrul colectivitatii, organizata in institutii (armata, politie, justitie) care avea drept scop sustinerea clasei dominante si a ordinii sociale corespunzatoare intereselor acesteia. In sens restrans, statul cuprinde ansamblul organizatiilor care sustin exercitarea puterii lui. Aceasta definire presupune identificarea unor categorii cum sunt: persoana fizica, organizatie, persoana juridica, organ al statului. Persoana fizica reprezinta un individ, un membru al colectivitatii (populatiei).

Organizatia se poate defini drept o colectivitate umana care utilizeaza resurse in vederea realizarii unor activitati specifice si atingerii unor obiective proprii. Persoana juridica semnifica o organizatie recunoscuta legal. Organul statului este institutia specializata in vederea realizarii activitatiilor specifice statului.

Pentru intelegerea completa a semnificatiei notiunii de "stat" este necesara si clarificarea unor termeni ca "administratie publica" si "autoritate administrativa".

Astfel, administratia publica cuprinde ansamblul institutiilor care organizeaza elaborarea, executarea si prin care se realizeaza aplicarea legilor.

Autoritatea administrativa este organul care emite acte administrative valabile.

Statul, alaturi de partidele politice si alte grupuri sociale formeaza un ansamblu complex, care are ca obiectiv realizarea intereselor generale ale societatii.

Statul reprezinta unul din principalele instrumente pentru exercitare puterii politice. In cadrul acestuia se identifica trei componente:

a) puterea legislativa (generatoare de legi);

b) puterea executiva (care aplica legile);

c) puterea judecatoreasca (care identifica si rezolva abaterile de la legi).

Intr-un stat de drept, cele trei puteri (legislativa, executiva si judecatoreasca) sunt exercitate de persoane diferite, in cadrul unor organe diferite, asigurandu-se astfel principiul separatiei puterilor.

Totodata, atributiile, competentele si responsabilitatile acestor trei categorii de organe sunt disjuncte si complementare, iar legile, scrise si publicate, respecta principiile si reglementarile internationale in vigoare.

Raportat la pozitia fata de societate, statul indeplineste urmatoarele functii interne si externe:

. reglementeaza actiunile membrilor societatii;

. asigura aplicarea si respectarea reglementarilor adoptate;

. furnizeaza servicii in favoarea membrilor societatii;

. reprezinta natiunea in raport cu alte state, inclusiv in elaborarea si aplicarea legislatiei internationale;

. faciliteaza schimburile internationale reciproc avantajoase;

. apara suveranitatea si integritatea teritoriului national.

Exista o multitudine de aspecte din care deriva necesitatea statului de drept, dintre care:

a) conflictul de interese dintre entitatile sistemului (in special in legatura cu repartizarea si alocarea resurselor intre acestea).

b) conflictul de interese locale pe termen scurt si cele generale pe termen mediu si lung;

c) asocieri de agenti avand ca obiectiv realizarea unui monopol asupra unui bun/unor bunuri de larg interes, ceea ce ar duce la crearea unei dependente a populatiei sau a altor agenti economici;

d) necesitatea asigurarii unor activitati de natura unor interese generale cum sunt cele de aparare, educatie, sanatate.

Totodata, este necesara explicarea notiunii de stat de drept economic. Astfel, statul de drept democratic reprezinta statul in care politica organelor puterii de stat are misiunea de a asigura continuitatea si dezvoltarea subsistemului sociomicroeconomic si a statului in ansamblu, avand drept punct de plecare interesele pe termen mediu si lung ale populatiei, confirmate in mod valabil si periodic de catre majoritatea cu drept de vot a acesteia.

Sunt, asadar, realizate o multitudine de activitati ce imbraca forma serviciilor furnizate subsistemului sociomicroeconomic, cum ar fi:

asigurarea protectiei mediului inconjurator;

asigurarea educarii populatiei;

asigurarea protectiei sociale a populatiei;

asigurarea reglementarilor necesare definirii si respectarii relatiilor corecte dintre persoane, dintre agenti/institutii/populatie;

asigurarea unor servicii de baza, ca de exemplu: transportul public, telecomunicatiile, gospodaria comunala;

asigurarea protectiei impotriva eventualelor actiuni nereglementare ale functionarilor publici;

asigurarea unor servicii tehnice necesare activitatii microeconomice standardizate, promovarea si atestarea asigurarii calitatii bunurilor;

asigurarea stabilitatii si dezvoltarii activitatii economico-sociale prin acorduri internationale;

asigurarea protectiei statului in cazul unor agresiuni externe;

asigurarea consultarii periodice a populatiei cu privire la politica in domeniile prezentate.

Din punct de vedere al modului de organizare a statului, precum si al gradului de centralizare, statele lumii se impart in doua categorii:

state unitare, in care toate activitatile sunt reglementate de o autoritate unica;

. state federale, compuse dintr-un ansamblu de teritorii in care numai activitatile esentiale (relatiile externe, apararea, legislatia generala, moneda) sunt reglementate de autoritati unice, numai o parte a puterilor fiind centralizate, restul fiind descentralizate pana la nivelul teritoriilor componente.

Aceste diviziuni teritoriale imbraca diferite forme: unitati teritorial-administrative (formate din judete, comune - Danemarca, sau din departamente, arondismente, cantoane, comune - Franta), unitati teritoriale, provincii. Dupa cum se remarca, statul este un sistem foarte complex.

In primul rand, in cadrul sau activeaza o multitudine de organizatii: organe ale puterii de stat (OPS), agenti economici, institutii.

Activitatea organelor puterii de stat (OPS) este finantata de buget (central sau local) si priveste exercitarea puterii de stat. OPS pot fi considerate intr-o dubla ipostaza:

a) functionala, respectiv ca element de exercitare a puterii de stat, prin informatie si mijloace financiare;

b) organizationala, ca orice alta organizatie.

Finalitatea OPS consta in furnizarea de servicii catre populatie si celelalte organizatii, luand in considerare interesele generale pe termen mediu si lung.

Agentii economici sunt acele organizatii al caror scop este economic, obtinerea de profit, activitatea acestora fiind autofinantata. Proprietatea asupra acestora poate fi: de stat, particulara si mixta.

Institutiile au ca rezultat final in exclusivitate furnizarea de servicii, ele putand fi:

􀂾 ale puterii de stat;

􀂾 ale unor colectivitati (de obicei profesionale);

􀂾 particulare (private).

In al doilea rand, statul este structurat in entitati stratificate (niveluri):

􀂃 natura (nivelul de baza, suportul tuturor activitatilor);

􀂃 omul;

􀂃 colectivitati elementare (familia, gospodaria, comunitatea locala);

􀂃 localitatea (nivelul cel mai redus la care exista organe);

􀂃 regiunea nationala (partea relativ importanta a teritoriului national, careia ii corespunde o putere de stat teritoriala;

􀂃 provincia (nivelul definit din consideratii istorice);

􀂃 tara (careia ii corespund institutii de importanta nationala);

􀂃 regiunea internationala (careia ii corespund organizatii interstatale regionale);

􀂃 mapamondul (careia ii corespund organizatii interstatale si institutii internationale la nivel mondial si agenti economici organizati pentru activitate la nivel mondial, prin acordul statelor).

La nivel de tara, puterea de stat este organizata in mod ierarhic, pentru nivelurile superioare autoritatile fiind delegate de catre state.

Analizand aceste ierarhii, se pot defini doua subsisteme ale statului: subsistemul macrosocioeconomic si cel microsocioeconomic, primul cuprinzand organele de stat, iar al doilea agentii economici, institutii, populatia. Aceste doua subsisteme sunt interdependente, ele activand intr-un domeniu bine definit.

Evolutia lor este subordonata satisfacerii intereselor de ordin general ale populatiei, organizatiilor componente, atat pe termen mediu cat si pe termen lung, intr-un cadru de restrictii interne si externe.

Subsistemul macrosocioeconomic, denumit si subsistemul puterii de stat, este alcatuit din urmatoarele componente specializate:

a) subsistemul puterii legislative, cu caracter politic, care are rolul formularii politicii statului prin mecanismul electoral concretizat in legi si acte normative;

b) subsistemul puterii executive, care aplica legile si asigura functionarea corespunzatoare a subsistemului macrosocioeconomic.

c) subsistemul puterii judecatoresti, care asigura respectarea legilor si actelor normative, cu caracter prin excelenta apolitic;

d) persoana simbolica ce reprezinta statul (seful statului).

Intr-un cadru international regional sau mondial, intre aceste subsisteme au loc schimburi  de fluxuri informationale (sesizari, informari, propuneri), organizatorice si decizionale (legi, hotarari si alte reglementari, proiecte de legi, alegeri prin vot). Functionarea subsistemului puterii de stat nu este realizata la intamplare, ci in anumite conditii de eficacitate si eficienta. Natura acestor conditii este foarte diferita. Intre acestea retinem :

Conditii organizatorice:

􀂃 exercitarea atributiilor legale de catre OPS;

􀂃 controlul corectitudinii executarii atributiilor OPS;

􀂃 existenta unui statut legal al persoanelor publice si functionarilor publici;

􀂃 incurajarea multipartitismului;

􀂃 asigurarea separarii puterilor in stat si cresterea rolului administratiei publice locale.

Conditii de natura economico-financiara:

♦ asigurarea veniturilor bugetare prevazute de lege;

♦ asigurarea utilizarii legale a cheltuielilor bugetare;

♦ minimizarea cheltuielilor de functionare a OPS;

♦ pedepsirea infractiunilor si crimelor cu caracter economico-financiar referitoare la bugetul statului, al OPS, al proprietatii publice si private, precum si la activitatile ilicite din cadrul subsistemului microsocioeconomic.

Conditii de natura informationala:

a) asigurarea informatiei complete si unitare pentru subsistemul statului;

b) asistarea informatica a actiunilor de control;

c) asigurarea modelelor necesare analizei si simularii efectelor probabile ale deciziilor posibile.

Conditii de natura juridica:

. aplicarea automata a sanctiunilor;

. asigurarea conditiilor de realizare a prevederilor legale;

. asigurarea accesului rapid la actele normative a OPS, agentilor economici, institutiilor si persoanelor interesate.

La aceste conditii se adauga si integrarea sistemului in mediul international.

In vederea asigurarii functionarii subsistemului de stat, trebuie asigurate resursele financiare.

In ansamblul resurselor financiare furnizate de catre subsistemul microsocioeconomic regasim:

1. impozite directe;

2. impozite pe valoare adaugata creata in activitatea comerciala;

3. taxe vamale;

4. taxe pentru servicii prestate;

5. profituri/dividende de la agentii economici cu capital majoritar de stat;

6. rambursari;

7. alte incasari interne.

Resursele financiare provenite din mediul extern sunt reprezentate de:

1. imprumuturi externe;

2. asistenta economica internationala;

3. rambursari;

4. alte incasari externe.

Bugetul statului este supus totodata si unei diminuari corespunzatoare a cheltuielilor efectuate atat pentru sistemul microsocioeconomic cat si pentru mediul extern. Din prima categorie de cheltuieli fac parte:

1. proiecte sociale;

2. salariile persoanelor cu functii de demnitate publica si functionarilor publici;

3. obiective de stat inclusiv pentru investitii;

4. subventii si credite;

5. plata bunurilor achizitionate;

6. alte plati interne.

In categoria cheltuielilor pentru mediul extern includem:

1. cheltuieli cu creditele acordate;

2. rambursari;

3. asistenta economica internationala acordata;

4. alte plati externe.

In formarea bugetului central al statului pot avea loc importante pierderi de resurse financiare a caror eliminare echivaleaza cu realizarea unor venituri. Principalele pierderi financiare provin din doua surse:

1. evaziuni fiscale prin:

♦ reducerea impozitelor si taxelor datorate statului prin nedeclarare, declarare incompleta sau incorecta;

♦ contrabanda.

2. distorsionarea functionarii subsistemului puterii statului prin:

♦ coruptie:

- achizitionarea de bunuri in schimbul unor servicii acordate decidentilor sau executantilor autorizati;

- furnizarea de informatii confidentiale in schimbul unor servicii in avantaj personal;

- pretinderea (solicitarea) de servicii pentru realizarea unor activitati gratuite in cadrul atributiilor OPS;

- incalcarea reglementarilor valabile de catre persoanele din OPAS in schimbul unor servicii in avantaj personal.

♦ falimentarea agentilor economici cu capital majoritar de stat, prin:

- conduceri incompetente;

- utilizarea resurselor pe baza de contracte ineficiente cu agentii economici cu capital particular de catre personalul din cadrul agentilor economici cu capital majoritar de stat;

- utilizarea fondurilor sau altor resurse publice pentru sustinerea unor agenti economici particulari in afara prevederilor legale.

♦ realizarea unei economii paralele prin dezorganizare:

- cresterea preturilor prin circulatia bunurilor succesiv prin mai multi agenti, crescanduse nejustificat ponderea profitului;

- crearea de lipsuri artificiale de bunuri prin importuri de produse si stocarea acestora, in conditiile restrangerii productiei interne;

- crearea unei retele de relatii inegale formand monopoluri.

♦ centre multiple de decizie in cazul puterii executive, prin lipsa de unitate de conceptie si de actiune

♦ corelatie slaba retribuire-rezultate, prin lipsa stimularii materiale a performantei.

In prezentarea modelului statului de drept democratic, trebuie precizate componentele de baza fara de care nu se poate asigura functionarea acestora:

1. Persoana simbolica suprema (seful statului) reprezinta statul in relatia cu cetatenii si cu alte state. Aceasta poate fi reprezentata de:

a) monarh, care detine pozitia sa prin succesiune ereditara. Dupa gradul de concentrare al puterii detinute si numarul atributiilor ce-i revin, monarhul poate fi:

- constitutional;

- absolut.

b) presedinte, care ocupa aceasta functie pe baza calitatilor si activitatii personale. Similar, dupa amploarea atributiilor sale, acesta poate fi:

- democratic;

- tiranic.

2. Parlamentul este organul ales de cetatenii cu drepturi politice care initiaza, dezbate si adopta prin proceduri democratice legile statului, tinand cont de optiunile strategice luate de majoritatea cetatenilor, exprimate prin votul acordat la alegerile generale. Parlamentul poate fi unicameral sau bicameral.

3. Guvernul este organul care:

a) determina si conduce politica natiunii;

b) conduce administratia publica;

c) asigura puterea executiva.

4. Administratia Publica Centrala reprezinta ansamblul ministerelor si celorlalte organe subordonate nemijlocit guvernului.

5. Administratia Publica Locala este formata din:

a) organele teritoriale ale administratiei publice centrale;

b) borganele alese la nivelul unitatilor teritorial-administrative.

6. Autoritatile judecatoresti reprezinta ansamblul organelor puterii judecatoresti:

a) organele de justitie supreme;

b) ministerul public;

c) curtile de apel;

d) tribunalele;

e) judecatoriile;

f) notariatele.

7. Curtea de Conturi, organul de control al statului, este constituita din ansamblul:

a) agentilor economici;

b) institutiilor componente ale administratiei publice;

c) institutiilor publice bugetare din subordinea administratiei publice;

d) sindicatelor;

e) organizatiilor patronale;

f) altor institutii si organizatii fara scop lucrativ.

8. Populatia este formata din:

a) cetateni (cu sau fara drept de vot);

b) alte persoane aflate pe teritoriul national (temporar, cu drept de rezidenta sau ilegal).

9. Medii de informare:

a) presa;

b) radioul;

c) televiziunea;

d) publicatiile (periodice sau neperiodice);

e) alte suporturi neconventionale.

Constitutia Romaniei inscrie atat drepturi ale cetatenilor cat si indatoriri fundamentale ale acestora, conturand notiuni ca: libertate publica, rol al cetateanului in stat, stat democratic.

Libertatea publica implica, in linii generale, posibilitatea de actiune libera in limitele normalului si, implicit, fara ca interesul individual sa contravina celui general.

Rolul cetateanului in stat exprima posibilitatile reale de participare la pregatirea si luarea deciziilor la nivelul colectivitatii sociale, locale si de ansamblu.

Dintre conditiile necesare pentru realizarea unor alegeri democratice fac parte:

1. pluripartitismul, exprimat prin:

a) dreptul de existenta al mai multor partide;

b) dreptul de acces al partidelor la mediile de informare si la campania electorala.

2. informarea cetateanului care trebuie sa fie libera, completa si directa;

3. votul universal si secret;

4. opozitia ce are dreptul la organizare si accesul la mediile de informare.

Consultarea electorala este un mecanism de baza al democratiei, putandu-se vorbi despre doua forme prin care acestea se realizeaza:

a) alegeri ce reprezinta o selectie intre candidati si se pot realiza direct sau indirect;

b) referendum ce consta in raspunsuri la intrebari binare, care admit deci doar doua optiuni.

De regula, referendumul are loc pentru consultarea directa a electoratului in probleme strategice majore.