Dunarea - prezentare generala

Dunarea este al doilea ca lungime intre fluviile Europei (dupa Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) sub forma a doua rauri numite Brigach si Breg ce izvorasc de sub varful Kandel (1241m), si se unesc in Donaueschingen (678m) in curtea castelului Fürstenberg. Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2860 km, pana la Marea Neagra. La varsarea raului in Marea Neagra s-a format Delta Dunarii.

Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari (Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romania, Ucraina, Serbia) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad

Inca din antichitate, Dunarea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, in scrierile grecesti si Danubius in cele latino-romane.

fig. 1 Dunarea la izvor

Denumirea data de romani 'Danubius' (Zeul fluviilor) a fost mai tarziu preluata de alte popoare, si modificata, devenind Donau in limba germana, Dunaj in limba slovaca, Duna in limba maghiara ,Dunav in limba sarbocroata, Дунав/Dunav; Дунав in limba bulgara, Дунай (Dunai) in limba ucraineana, pentru tarile riverane, si Danube in limba engleza si limba franceza si Tuna in limba turca.

Numele din limba romana, Dunarea, desi este inrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbarile fonetice normale. S-a incercat o explicatie printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este gasit in niciun document antic, fiind o reconstructie a lingvistilor moderni.

Din cauza asezarii bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est si influentele baltice in nord, regimul hidrologic al Dunarii se caracterizeaza prin existenta unor importante variatii de nivel si de debit in cursul anului si in decursul timpului. Apele mari se produc primavara ca urmare a topirii zapezilor si ploilor abundente, insa in cursul superior si mijlociu, au loc in lunile martie-aprilie, iar in cel inferior, in mai. Cresterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m³/s la Passau, 1.920 m³/s la Viena, 2.350 m³/s la Budapesta, 5.300 m³/s in defileul Portilor de Fier, 6.470 m³/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflecta regimul continental al fluviului: 15.100 m³/s la Orsova (13 aprilie 1940), 15.900 m³/s (mai 1942) si 15.500 m³/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se inregistreaza toamna si uneori iarna: 1.250 m³/s la Orsova (12 ianuarie 1954), 1.450 m³/s Oltenita (ianuarie 1964), 1.350 m³/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).Temperatura apelor Dunarii se afla sub influenta directa a temperaturii aerului si intr-o masura mai mica sub cea a factorilor locali. Incalizirea apelor incepe in luna martie si tine pana in luna august dupa care urmeaza procesul de racire . Gheata poate sa apara din prima decada a lunii decembrie pana la inceputul lunii martie. Durata podului de gheata este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezghet se produce primavara, cel mai frecvent din aval spre amonte, intr-o perioada de cateva zile (4-8 zile).

Cursul inferior se desfasoara pe o distanta de 1.075 km. intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km). Datorita faptului ca traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este impartit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):

Defileul carpatic (144 km.)

Sectorul sud-pontic (566 km.)

Sectorul pontic oriental cu balti (195 km.)

Sectorul predobrogean (80 km.)

Sectorul deltaic (90 km.)

Colecteaza majoritatea raurilor din Romania cu exceptia celor din Dobrogea. Transporta anual cca 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidrocentrala, piscicultura, furnizand apa pentru industrie, agricultura, populatie.

In Lunca Dunarii se afla multe asezari printre care 18 orase, (Moldova Noua, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Fetesti, Cernavoda, Harsova, Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversata de cinci sosele si doua cai ferate.

In anii socialismului, s-au facut desecari de-a lungul Dunarii, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au disparut. Aceste lacuri retineau apa in timpul inundatiilor si erau o sursa importanta de peste. In prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecinte catastrofale in perioadele de inundatii. (