|
|
|
CORELATIA GEOGRAFIE, GEOPOLITICA, GEOSTRATEGIE
Din analiza etimologica a celor trei termeni identificam prezenta la fiecare dintre ei a aceluiasi prefix - "geo", care provine din cuvantul grecesc "ge" - pamant. Acest element comun ne trimite in mod egal la spatiul geografic, cu diferente de sens sesizabile.
Termenii pe care ii avem in vedere in cadrul dezbaterii prezente au cunoscut fiecare o multitudine de definitii, in functie de scoala de provenienta a autorului si de timpul istoric real in care se analizeaza un fenomen sau altul.
Geografia a fost, este si va ramane un element permanent prezent in luarea deciziilor politice si militare, in promovarea atitudinilor si identitatilor culturale si de alta natura. Cunoscand geografie si istorie, putem intui miscarile generale ale sistemului international.
In mod natural, intre conditia geografica a unei populatii si activitatea ei politica, economica sau culturala se stabilesc anumite raporturi. Nu trebuie sa absolutizam insa importanta factorului geografic. El devine cu adevarat util in analiza sistemului international doar in relatie cu alti determinanti de natura obiectiva sau subiectiva.
Obiectul de studiu al geografiei il constituie analizarea si descrierea invelisului terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, etnografic, economic. Plecand de la acest punct de vedere, geografia cunoaste o serie de ramuri si subramuri, dintre care amintim [9]:
_ geografia sociala - studiaza populatia, asezarile si activitatile sociale (echivalenta cu geografia umana in Europa si geografia culturala in SUA);
_ geografia resurselor - studiaza repartitia teritoriala a resurselor de sol si subsol si rolul lor in dezvoltarea economica;
_ geografia sistematica - abordeaza geografic Terra prin prezentarea elementelor fizice, biotice, economice, istorice;
_ geografia economica - cerceteaza, la scara planetara sau regionala, invelisul terestru sub aspectul producerii bunurilor necesare intretinerii si dezvoltarii populatiei globului, urmarind repartizarea teritoriala a productiei, conditiile si particularitatile ei concrete de dezvoltare;
_ geografia medicala - studiaza influenta mediului inconjurator asupra sanatatii omului si distributia bolilor pe pamant.
In demersul nostru analitic suntem interesati de geografia politica [10]. Aceasta analizeaza relatiile dintre fenomenele de organizare sociala si politica, pe de o parte, si mediul geografic, pe de alta parte, deosebindu-se fundamental de geografie. In timp ce aceasta din urma descrie mai mult conditiile naturale ale mediului fizic, geografia politica urmareste sa surprinda miscarea, transformarea, dinamica propriu-zisa a corelatiei enuntata anterior [11].
Mai putin clara este deosebirea dintre geografie politica si geopolitica in cazul in care ramanem cantonati in definirea celei din urma potrivit sensului initial - o relatie determinist-cauzala dintre factorul geografic si actiunea politica a statelor, grupurilor de state.
Geopolitica are in vedere toate conditionarile (nu numai cele geografice) care determina o anumita evolutie a politicii unui stat circumscris unui teritoriu cu anvergura variabila in functie de interese, in primul rand, dar si de conditiile existente la momentul respectiv in mediul international.
Geopolitica aduce o noua viziune asupra spatiului care este privit in relatie cu simbioza realizata intre eficienta actiunii oamenilor si dimensiunile intereselor localizate pe segmente distincte ale spatiului geografic. Asadar, putem afirma ca daca geografia politica studiaza evolutia politica a tarilor in raport cu particularitatile lor geografice, geopolitica studiaza evolutia politica a tarilor in raport cu un anumit spatiu de interes. Prima urmareste harta politica a unui stat la un moment dat. A doua are in vedere harta politica a unei zone care ridica probleme de natura politica (si mondiala), acum dar si in perspectiva. Este adevarat ca geopolitica (traditionala) porneste de la datele naturale a caror importanta este confirmata in evolutia statelor si regiunilor. Dar a limita studierea traseului politic al unui actor ca fiind modelat/influentat exclusiv de aceste date naturale constituie un demers inutil, lipsit de substanta, aflat in neconcordanta cu dinamica puterii. Astfel, trebuie avute in vedere evolutiile in plan economic (si social), tehnologic, calitatea strategiilor proiectate de fiecare guvernare, adica toate elementele care ofera particularitati, dinamism si oportunitati statelor, regiunilor.
In acest cadru, consideram ca este necesara si realizarea distinctiei dintre pozitia geografica si pozitia geopolitica. In timp ce prima este fixa, putand fi determinata cu exactitate prin masuratori fizice, cea de a doua este schimbatoare, in functie de conditiile existente/create pe plan international. Statul analizat trebuie sa se integreze/raporteze la un anumit mediu politic care nu intotdeauna tine seama de interesele/aspiratiile sale (depinde de amploarea individualitatii sale pe arena internationala), dar de ale carui caracteristici statul respectiv trebuie sa tina cont (indiferent daca este un simplu actor sau putere recunoscuta).
Utilitatea geopoliticii si nevoia de revitalizare a acestei stiinte inregistrate in ultimii ani isi gasesc fundamentele in faptul ca aceasta [12]: furnizeaza o imagine de ansamblu asupra hartii politice a lumii, dar si instrumentele de integrare a faptelor, a evenimentelor locale si regionale intr-o viziune globala;
_ ofera o viziune spatiala asupra evenimentelor abordate, avand capacitatea de a descifra viitorul politic al lumii;
_ se focalizeaza pe un factor obiectiv al proceselor politice, care pare foarte usor de inteles si evaluat - mediul geografic, dar care trebuie analizat alaturi de celelalte componente ale procesului politic (contexte, raporturi de putere, lideri).
Daca sfera de cuprindere a geopoliticii este foarte larga, incluzand multiplele dimensiuni ale activitatii oamenilor si institutiilor, ale organelor si organismelor nationale si internationale in corelatie cu un anumit spatiu de interes, geostrategia isi are ca domeniu de cercetare si reflectie o dimensiune a actiunii umane bine delimitata. Termenul are in principal o utilizare militara, fiind in raport cu forta sau cu ideea intrebuintarii fortei. Geostrategia desemneaza, asadar, valoarea deosebita a unui loc, a unei intinderi, din perspectiva militara, in primul rand. Pentru ca astazi, termenul a capatat un inteles si o aplicabilitate mai ampla, mai extinsa: el este utilizat in legatura cu spatii care nu au neaparat o semnificatie (deosebita) pentru domeniul militar, ci pentru cel comercial, al potentialului de control (sub diferite forme) al diverselor regiuni.
Geopolitica si geostrategia sunt doua concepte complementare ale analizei raporturilor dintre state.
Gandirea geopolitica si geostrategica s-a structurat de-a lungul unui secol in trei mari faze:
_ geopolitica universala se naste si se dezvolta intre 1890 si sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca apanaj al cercetatorilor, universitarilor, pe cand geostrategia ramane, mai degraba, o practica a militarilor si diplomatilor;
_ perioada dintre 1945 si mijlocul anilor '70 este marcata de preponderenta unei geostrategii mult mai teoretizate decat geopolitica anterioara si de care este interesata si cercetarea academica;
_ in ultimii 25-30 de ani, geopolitica are parte de o dezvoltare rapida, redescoperindu-se pertinenta invataturilor pe care le adusese la inceputul secolului al XX-lea, fara a se renunta la cuceririle reflectiei geostrategice.
Ca aspecte "preistorice" care definesc geopolitica si geostrategia se cuvine sa retinem:
_ Metodele analizei si ale actiunii geopolitice si geostrategice sunt vechi, dar pentru o perioada indelungata nu au fost sistematizate. Teoriile de geopolitica si geostrategie apartin familiei domeniilor practice - se transmit doar daca se face ucenicia intr-un mediu specializat. Pentru ca practicile geopolitice si geostrategice, precum si doctrinele si teoriile care le initiaza, sunt rezervate unor categorii specifice: regalitate, guvernanti, militari, diplomati. Desi chestiunile puse in joc intereseaza majoritatea populatiei, aceasta nu le prea cunoaste iar, in majoritatea lor, regimurile nu creeaza canalele necesare informarii individului si stimularii exprimarii lui in aceasta directie;
_ Doctrinele din geopolitica si geostrategie sunt concepute in cadrul unor institutii care pot facilita sau impiedica o descriere clara a obiectivelor spatiale. Reflectia geopolitica se exprima diferit, in functie de regimurile politice iar multe dintre problemele politice sunt direct concepute in functie de spatiu avand in vedere ca statul contemporan e un teritoriu si se legitimeaza prin vointa populatiilor pe care le cuprinde. Aceasta in comparatie cu, de exemplu, statul absolutist care avea o baza teritoriala, dar legitimitatea sa era de natura divina;
_ Gandirea geopolitica si geostrategica, reflectand practicile de putere, poarta marca structurilor birocratice existente. Adeseori, istoricii sunt singurii care ne pot furniza un tablou complet al geopoliticii din trecut. Ne ofera informatii despre armate, despre maniera in care erau
utilizate pe campul de lupta si despre felul in care erau gandite bataliile. Iar memoriile oamenilor politici ne ofera date legate de politica statului respectiv, de obiectivele teritoriale existente la un moment dat si de mijloacele utilizate pentru a le realiza;
_ Etica dominanta faciliteaza sau inhiba expresia publica a reflectiei geopolitice. Exista civilizatii in care recurgerea la forta nu pune probleme morale, ceea ce explica, fara indoiala, locul pe care il are inca de timpuriu reflectia strategica in India, China sau in tarile islamice;
_ Preocuparile etice ii conduc pe cei care concep problemele dintr-o perspectiva geopolitica la formularea unor doctrine de putere si de convingeri sau a unor filosofii bazate pe concordie si bune relatii (de exemplu, ideologia pacifista condamna cautarea unor strategii de putere si incearca sa orienteze reflectia geopolitica spre cautarea pacii si a echilibrului);
_ Reflectia geopolitica isi schimba statutul la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ea devine publica si face obiectul unui efort de sistematizare deoarece apare o dubla mutatie:
_ dezvoltarea birocratiei conduce, in aproape toate statele moderne, la crearea unor formatiuni mai adaptate viitoarelor responsabilitati ale elitelor, fapt ce da nastere unei geopolitici a profesorilor, pe langa cea a diplomatilor, militarilor si marinarilor;
_ mijloacele de comunicare in masa, care se creeaza incetul cu incetul, ca si democratizarea puterii, scot dezbaterea geopolitica din cercul restrans al elitelor si ofera noi fundamente. Aceasta si datorita cresterii rolului opiniei publice in constrangerea actiunii guvernelor.
