|
|
|
1.1 Obiectul de studiu al geografiei, al geografiei umane si interrelatiile cu alte stiinte
Geografia este stiinta care studiaza mediul format prin intrepatrunderea geosferelor externe, prin influenta si actiunea umana;
Geografia este o stiinta unitara care studiaza doua domenii: partea naturala a mediului geografic (geografia fizica) si partea antropica (geografia umana).
Aparuta mai tarziu, geografia umana si-a extins considerabil sfera de actiune, in special in secolul al XX-lea, de la o abordare relativ restrictiva a relatiei om-mediu la analiza complexa a tuturor aspectelor geografice ale existentei umane.
Un rol fundamental in dezvoltarea geografiei umane l-a avut scoala franceza, reprezentata in primul rand Paul Vidal de la Blache.
Geografia umana cuprinde o serie de ramuri: geografia populatiei, geografia asezarilor, geografia economica, geografia istorica, geografia sociala, geografia culturala etc., unele dintre acestea cuprinzand, la randul lor, doua sau mai multe discipline de sine statatoare. Geografia umana presupune evidentierea urmatoarelor elemente:
a. raspandirea teritoriala, descrierea si analiza factorului uman;
b. studiul interrelatiilor dintre om si mediul geografic;
c. o sinteza regionala care combina primele doua elemente intr-o proportie variabila.
Geografia economica este ramura geografiei umane care studiaza sursele de existenta si care opereaza cu modelele spatiale ale productiei, distributiei si consumului de bunuri si servicii.
Geografia economica are ca obiect de studiu aspectele spatiale ale productiei, repartitiei, schimbului si consumului de bunuri materiale, localizarea si dinamica factorilor economici, conexiunea lor teritoriala cu compionentele geografico-fizice, geodemografice si geoecologice.
Geografia politica este ramura geografiei umane care studiaza efectele teritoriale ale actiunii politice. In mod traditional, geografia politica se ocupa cu studiul statului, al relatiilor acestor unitati teritorial-politice cu diferite alte unitati, cu morfologia si caracteristicile statului, cu frontierele si granitele sale.
Daca geografia politica examineaza conditiile de existenta spatiala a statului, geopolitica analizeaza necesitatile spatiale ale unui stat. Exista uneori tendinta gresita de folosire a acestor termeni ca sinonime.
Daca in geografia politica "actorul" principal este individul sau statul, in geopolitica "actorul" este numai statul care se comporta ca o entitate izolata si independenta. Daca geografia politica studiaza interactiunea dintre om si mediu, geopolitica studiaza cu precadere interactiunea dintre state, jocul de putere dintre acetea, rezultat din oferta factorilor de mediu. Prin urmare, geopolitica abordeaza problemele la scara internationala, iar geografia politica efectueaza cercetarea la nivel mondial, national si local.
Prin termenul de geostrategie este definit un concept geopolitic militar referitor la planificarea spatiala a unor actiuni menite sa asigure apararea sau securitatea unui stat. Este un concept specific scolilor geopolitice anglo-saxone, legat in special de unele actiuni militare maritime.
Raporturile intre geografia politica, geopolitica si geostrategie sunt complexe. Prima sesizeaza desfasurarea puterilor in raport cu spatiul, jocul fortelor care modeleaza lumea si echilibrele sau crizele care decurg de aici; celelalte doua se axeaza asupra studiului "actorilor", motivatiile si calculele lor. Ele atribuie o importanta mai mare reprezentarilor.
1.2 Rolul geografiei economice si politice universale in formarea specialistilor din domeniul relatiilor internationale si al studiilor europene
Geografia economica si geografia politica s-au impus ca ramuri ale stiintei.
Geografia economica cuprinde mai multe subramuri:
geografia resurselor
geografia agriculturii
geografia industriei
geografia serviciilor
Geografia economica studiaza o serie de activitati:
primare (extractia si exploatarea resurselor naturale - minerale, forestiere, agricole);
secundare (productia diferitelor bunuri materiale - manufacturate, fabricate, construite, asamblate);
tertiare (servicii de transport, turism, comert, bancare);
cuaternare (cercetare, consultanta, de informatica).
Geografia economica contribuie la organizarea si modelarea optima a spatiului geografic, la construirea unor structuri economice si sociale integrale si corect proportionate, la optimizarea exploatarii resurselor.
Geografia politica, ramura a geografiei umane, studiaza gruparea statelor si relatiile globale, diviziunile politice, evalueaza interactiunea dintre procesele politice si organizarea spatiala, relatiile dintre procesele politice si modul geografic, dintre individ sau comunitatea umana si suprafata terestra unde aceasta traieste si isi desfasoara activitatea, relatie privita prin prisma, pe de o parte, a influentelor pe care le au deciziile politice asupra teritoriului respectiv.
Dupa al doilea razboi mondial, constrangerile exercitate de mediul informational asupra fiecarei tari s-au intensificat, Locul statului difera de la o tara la alta, fiind determinat de suma unor optiuni politice..
Mondializarea se manifesta printr-o integrare tot mai accentuata a economiilor nationale si a intreprinderilor de amploare regionala, dar si transregionala.
Toate acestea indica interdependenta crescanda dintre politic si economic, necesitatea unei integrari mai strans bazate pe un proiect politic, acceptarea solidaritatii dintre tari, conceperea unor institutii novatoare.
