|
|
|
EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI IN CUATERNAR
In Cuaternar, istoria geologica a painintului romanesc cunoaste evenimente importante, atit in ceea ce priveste tectonica, cit si procesele endo si exogene. Astfel, in Cuaternar, lantul carpatic a cunoscut cea mar accentuata inaltare, in timp ce arii intinse din fata Carpatilor, cum ar fi zonqi de curbura sau Cimpia Romana, au suferit miscari de 'coborire devenind zone c-ft. subsidenta foarte activa. Aceste miscari, exceptind unele situatii locale, nu au generat deformari plicative de amploare. Prin aceasta, miscarile din Cuaternar se deosebesc de cele prccuaternare, incit firesc este sa fie considerate miscari neotectonice.
Miscarile scoartei au conditionat si accentuarea proceselor exogene, mai ales denudarea si acumularea. Astfel, ariile exondate inalte au fost supuse unei eroziuni intense, in timp ce acumularile erau reduse ia formarea unor depozite subaeriene (eluviale, coluviale, deluviale, proluviale etc.) si depozite glaciale. In regiunile exondate, mai jcase, depozitele subaeriene sint mult mai dezvoltate. Ariile de subsidenta foarte activa au ramas acoperite de ape, incit, in aceste zone s-au acumulat depozite lacustre, mai rar marine, in care se poate urmati succesiunea stratigrafica a Cuaternarului.
Dispozitia retelei hidrografice, care s-a format tot in Cuaternar, a fost influentata de miscarile tectonice, o prima urmare fiind formarea teraselor, in cadrul carora s-au acumulat depozite predominant fluviatile. In zonele de varsare a apelor curgatoare, in lacuri s-au format depozite deltaice.
O nota particulara o dau Cuaternarului depozitele loessoide a caror geneza este inca controversata.
Pe uscatul din preajma lacului pleistocen s-a dezvoltat si a trait o bogata fauna de mamifere, incit depozitele cuaternare includ pe alocuri bogate zacaminte de mamifere fosile. Se cunosc de asemenea urmele activitatii omului paleolitic si cpipaleolitic.
Activitatea endogena a intregit suita evenimentelor din Cuaternar. Produsele de aceasta natura ocupa suprafete restrinse si se caractcrizcata prin chimismul lor eminamente bazic.
In urma cercetarilor efectuate pe intreg teiitoriul tarii, dar mai ales in regiunile unde Cuaternarul are dezvoltarea completa, s-a adoptat urmatoarea sistematica pentru perioada cuaternara: Pleistocenul inferior, care corespunde intervalului dintre Pliocen si interglaciara Giinz-Mindel incluzind si glaciatiunile Donau si Gunz; Pleistocenul mediu, care corespunde intervalului dintre Pleistocenul inferior si Rissian cuprinzind interglaciarul Giinz-Mindel, Mindelianul si interglaciarul Mindel-Riss; Pleistocenul superior corespunzator Rissianului si Wurmianului; Holocemil, care corespunde timpului post-pleistccen pina in actual ,(fig. 87).
1. Stratigrafia Cuaternarului
In Cuaternar s-au format depozite foarte variate, atit din punct de vedere genetic, cit si litofacial. insa nu toate aceste depozite ofera elemente concludente de corelare spre a putea fi incadrate riguros in schema stratigrafica amintita.
Regiunea din partea sudica si sud-estic a tarii, in Pleistocen a conti- . nuat sa functioneze ca zona de subsidenta foarte activa alcatuind Depresiunea Valaha care corespunde in buna parte cu unitatea morfologica Cimpia Romana. In aceasta regiune, in unele zone Cuaternarul are o dezvoltare completa (v. fig. 87). In afara de aceasta, ca arii de sedimentare cuaternara se mai pot delimita: Cimpia de vest. Delta Dunarii si Dobrogea, lantul carpatic cu depresiunile intramontane si depresiunile interne.
Limita dintre Pliocen si Pleistocen, in vederile actuale, se traseaza la baza depozitelor care au virsta 1,8-2 M.a. Aceasta ar corespunde cu baza orizontului superior al stratelor de Cindesti.
Pleistocenul inferior are dezvoltarea completa In Cimpia Romana si debuteaza pi intr-un complex de depozite aluvionare reprezentat prin pietrisuri si nisipuri la care, In regiunea Bucurestiului (fig. 88) se adauga si intercalatii argiloase. Din astfel de depozite, descrise'sub numele de strate de fratesti, se cunosc resturi de Archidiscodon meridionali*, Equus stenonis etc (V. lig. &6).
In subsolul Deltei Dunarii se atribuie Pleistocenului inferior un orizont de argile rosu, nefosilifere, de tip terra rosa, a carui grosime este de cca 10 m si au fost identificat prin foraje pe tot intinsul deltei si In cea mai mare parte din Dobrogea. Asemenea depozite s-au format intr-o faza de exondare care corespunde cu stadiul Gurian din istoria bazinului euxinic. Orizontul de argile suporta depozite fluviatile formate din pietrisuri si nisipuri cu o fauna dulcicola cu Corbicitla luminate, Dreissena polymorpha etc. Se apreciaza ca acestea^ reprezinta un imens con de dejectie care ar apartine Gunzianului corespunzind stadiului Ciauda din evolutia bazinului euxinic. incepind din partea terminala a Pleistocenului inferior, E. Liteanu si A. Pricajan au identificat o alternanta de depozite cu fauna dulcicola si depozite cu fauna salmastra, pe care o explica prin inaintarile si retragerile succesive ale apelor bazinului euxinic, stabilind astfel o corelare intre diverse complexe din aria Deltei Dunarii si stadiile de evolutie ale bazinului euxinic.
In regiunile extracarpatice se mai atribuie Pleistocenului inferior unele depozite ale teraselor superioare ale Siretului, Moldovei si Bistritei.
In lantul carpatic. Pleistocenul inferior se intilneste in depresiunile intramontane Bilbor, Borsec, Gheorghieni, Ciuc si Depresiunea Birsei. In aceste zone depozitele eopleistocene nu pot fi riguros separate de depozitele neopliocenc.
Pleistocenul mediu-superior afloreaza sau s-a pastrat pe arii mai restrinse si este reprezentat prin depozite fluvio-lacustrc la care se adauga depozite marine si depozite loessoide.
In Cimpia Romana se cunoaste continuitatea de sedimentare de la Pleistocenul inferior la Pleistocenul mediu (fig. 87, 88).
In partea estica a cimpiei, peste stratele de Fratesti urmeaza un complex marnos a carui grosime poate atinge 400 m. Din el provine o fauna cu Unio stitri, U. pictitm, Corbicula fluminalis, Viviparus diluvianus etc. si este considerat a corespunde intervalului Gunz-Mindel si Mindel pina in baza Rissia-nului. Suita Pleistocenului se continua cu nisipurile de Mostistea urmate de depozitele terasei inferioare; peste acestea urmeaza pietrisurile de Colentina cu Mammuthus primigenius, Cervus elaphus, Lupus canis, Coelodonta antiquitatis. Mai noi decit prundisurile de Colentina se considera a fi depozitele terasei joase, intregul ansamblu de deasupra prundisurilor de Colentina apartin Wurmianului.
In partea vestica a Cimpiei Romane, peste stratele de Fratesti stau depozitele loessoide reprezentate prin argile prafoase-nisipoase rosii cu intercalatii de argile galbui. Acestea acopera interfluviile din Oltenia si Cimpia Burnas; sint atribuite intervalului Gunz-Mindel, in timp ce Mindelianului ar reveni depozitele teraselor vechi (95-100 m) si ale teraselor inalte (55 - 60). Rissianul si Wurmianul includ depozitele teraselor superioare (35-40), ale teraselor inferioare (18-22) si ale teraselor joase (5 - 7), reprezentate prin depozite fluviatile, loessuri si depozite loessoide (v. fig. 87).
In Dobrogea, depozitele pleistocene mediu-superioare constituie in intregime mantia de loess si de depozite loessoide a caror grosime este de 10-40 m. In depozitele loessoide, la anumite nivele, se intercaleaza soluri fosile caramizii-rosietice.
In aria deltei Dunarii, Pleistocenul mediu este marcat de o transgresiune, cind s-au acumulat nisipuri si prundisuri cu fauna de limnocardiide cu Didacnapontocaspia, Monodacnapontica, Adacnaplicata relicta etc. Aceasta transgresiune a depasit cu mult aria actualei delte ajungind pina in regiunea cursului inferior al Siretului, unde depozitele apartinind acestei transgresiuni au fost desemnate drept stratele de Barbosi. Transgresiunea mezo-pleistocena din aria deltei corespunde Mindelianului. A urmat o retragere a apelor salmastre cind s-au acumulat depozite fluviatile (prundisuri, nisipuri, argile) continind o fauna dulcicola cu Corbicula fluminalis,Lymnea stagnalis etc. Aceasta regresiune corespunde intervalului Mindel-Riss cind bazinul pontic a atins stadiul Uzunlar. O noua transgresiune marcheaza inceputul Neopleistocenului, cind in partea estica a deltei, intre Sulina si Sf. Gheorghe
S-au acumulat depozite marine cu fauna mediteraneana printre care Tapes colvcrti, S crobicularia plana, Calyptrca cliinensis etc. Aceasta se incadreaza in Riss-Wunn, iar in bazinul pontic ii corespunde stadiul Carangat.
In tinuturile carpatice, acumulari mezc- si neopleistocene se intilnesc in lungul unor riuri din Depresiunea Transilvaniei si in depresiunile intramontane. In zonele muntoase, formatiunile pleistocene sint reprezentate prin depozite morenaice care ocupa suprafete foarte restrinse numai pe masivele care depasesc 2000 m altitudine din Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali. Acestea s-au depus, fie din ghetari de circ (de tip pirenean), fie din ghetari de vale (de tip alpin). Pe baza morenelor frontale s-a stabilit ca in Carpatii Meridionali ghetarii s-au extins pina la 1300 m, iar in Carpatii Orientali pina la 1200 m.
Virsta glaciatiunilor din Carpatii romanesti nu este inca riguros stabilita din lipsa unor depozite glaciare care sa treaca lateral la depozite fluvio-gla-ciare databile. Pe baza existentei a doua nivele de morene terminale si a existentei unor circuri glaciare imbucate, se considera ca au existat doua faze glaciare: fie una in Riss si alta in Wurm, fie amindoua in Wurm.
In Cimpia de Vest, depozitele cuaternare sint reprezentate printr-o alternanta de argile nisipoase, pietrisuri si bolovanisuri avind o grosime de la citiva zeci de metri la cca. 400 m, indeosebi la gurile riurilor mari. Majoritatea depozitelor grosiere din aceasta zona, considerate in trecut drept conuri de dejectie, reprezinta in realitate, in opinia lui Th. Bandrabur, aluviuni ale teraselor superioare din amonte, depuse aici intr-un loc in continua afundare. Lipsa unor faune caracteristice nu permite o apreciere riguroasa a virstei, se considera ca apartin Pleistocenului si Holocenului.
In afara de depozitele pleistocene mentionate, suprafete intinse din teritoriul tarii, in primul rind Depresiunea Transilvaniei, sint acoperite de depozite cuaternare eluviale in care nu s-a putut face o detaliere stratigrafica, fiind consemnate pe harti drept Cuaternar nediferentiat.
Holocenul corespunde ultimilor prefaceri pe care le-a suferit pamintul romanesc pentru a ajunge la infatisarea actuala. Schimbarile au constat mai ales in modificarea relief ului .sub actiunea modelatoare a agentilor externi si in primul rind a apelor curgatoare, teritoriul Romaniei fiind in intregime exondat. Procesele de denudare erau foarte active in regiunile cu relief inalt, in timp ce in regiunile joase si in primul rind in lungul riurilor, au avut loc acumulari de depozite. In Holocen au predominat acumularile de origine fluviatila care alcatuiesc sesurile aluviale, urmate de nisipuri eoliene (dune) care au acoperit diferite unitati morfologice situate in partea vestica si estica a Cimpiei Romane. Pe arii restrinse se intilnesc depozite de mlastina si depozite de turbarie.
In aria nord-dobrogeana, in zona de varsare a Dunarii, ca eveniment principal se inscrie formarea deltei. In opinia lui N.Panin, inceputul formarii acesteia corespunde cu apogeul transgresiunii din stadiul nou al Marii Negre cind a aparut "cordonul litoral initial Letea-Caraorman' care a barat golful Dunarii. In felul acesta s-a separat spre vest golful Dunarii, care a fost colmatat treptat de aluviunile fluviului, iar spre est Marea Neagra in apogeul transgresiunii din stadiul nou al evolutiei sale. A urmat faza de regresiune fanagoriana cind, printr-un proces de migrare litorala a sedimentelor spre sud, s-a colmatat iesirea fluviului spre mare. Treptat aceasta a migrat spre nord dirijind in aceeasi directie si procesul de colmatare, incit, in ordinea
vechimii, se poate vorbi de Delta Sf. Gheorghe I, de Delta Sulina, si Delta Chilia.
Depozitele cele mai recente s-au format in timpurile istorice iar in prezent delta inainteaza cu 80 m anual.
2. Miscarile neotectonice
In timpul Cuaternarului, teritoriul tarii noastre a fost supus unor miscari neotectonice care au dus la ridicarea accentuata a ansamblului carpatic, fapt dovedit de prezenta stratelor de Fratesti la altitudinea de 1000 m in Magura Odobestilor.
In tinuturile din fata Carpatilor au avut loc miscari de sens invers, unele regiuni devenind arii cu o subsidenta foarte activa, cum este zona de la curbura Carpatilor unde depozitele cuaternare ating grosimea de 3 000m, sau marginea nordica a Platformei Valahe. In general miscarile din Cuaternar nu au produs deformari plicative exceptind unele situatii cu totul locale in regiunile subcarpatice unde stratele de Cindesti-Fratesti pliocuaternare si argilele rosiiriss-wurmiene sint deranjate. Miscarile cuaternare au cunoscut o oarecare intensitate in Pleistocenul timpuriu.
3. Urmele activitatii umane
Evenimentul principal din Cuaternar il constituie aparitia omului, iar existenta unei sistematici a acestei perioade (fig. 89) bazata pe produsul activitatii constiente a fiintei care a atins treapta cea mai inalta a evolutiei este pe masura evenimentului. Daca dovezile directe (resturi scheletice) despre existenta celor mai vechi oameni pe pamintul romanesc sint rare, urme ale activitatii lor sint mult mai numeroase, intilnindu-se resturi ale culturii prundului, contemporana cu Australopithecus si Pithecanthropus.
Cele mai vechi produse ale activitatii umane gasite pe teritoriul Romaniei sint reprezentate prin galeti de silex si cuartite cu prelucrare rudimentara. Asemenea produse au fost identificate in depozite ale stratelor de Cindesti si de Fratesti de pe vaile Dirjovului si Tesluiului afluenti ai Oltului. Se considera ca aceste elemente prelucrate ar apartine culturii prundului (Pebble-Culture).
Sint mai numeroase si mai concludente urme ale activitatii din Paleoliticul vechi. Astfel, in bazinul Somesului (la Capusu Mic), in depozitele unei terase vechi s-au gasit piese prelucrate din andezit, printre care asa-numita platica acheuleana; dupa tehnica cioplitului, piesele mentionate apartin Abbevillianului si Acheulianului. Sint mult mai numeroase punctele unde se cunosc produse ale tehnicii clactoniene reprezentata prin aschii si nuclee cu patina puternica si lustru deosebit; asemenea piese se cunosc la Ripiceni (pe Prut), Valea Lupului (Iasi), Alexandria, Farcasele si Dobro-mira (Oltenia).
Activitatea din Paleoliticul mediu a dus la o industrie levalloisiana si musteriana. Prima, reprezentata prin aschii cu mai multe fete de desprindere si cu un grad mai slab de lustruire, se cunoaste de la Ripiceni, remaniata In depozitele terasei infericare, la Bucuresti in prundisurile de Colentina, la Alexandria si Zimnicea. Industria musteriana este reprezentata prin aschii, nuclee, virfuri si razuitcare ascutite in trepte pe una din marginile taioase; se cunosc din depozite Icessoide la Ripiceni -i Mitoc, Mamaia Sat si Saligny (Dobrogea), re Valea Vedea la Alexandria, la Farcasele si In Depresiunea Transilvaniei (Nadasel, Turnisor-Sibiu etc.). Asemenea unelte s-au gasit si m unele pesteri: Cheile Tatarului si pestera de la Bran (Carpatii Orientali) Bratca si Cheile Turzii (Muntii Apuseni), Ohaba Ponor si Baia de Fier (Carpatii Meridionali), pesterile Cheia si Adam (Dobrogea). Interesant este faptul ca m lehmurile din pestera Ohaba Ponor, alaturi de unelte musteriene, s-au gasit resturi de Ursus spelaens, Coelodonta antiquitatis, Bos primigenius, Mammuthusprimigenius etc. si citeva falange presupuse a apartine lui Homo neanderthalensis.
Cea mai mare raspindire pe teritoriul Romaniei o au produsele culturii din Neopaleolitic reprezentata prin industria aurignaciana. Unelte din a-ceasta industrie se intilnesc in numeroase puncte din Podisul Moldovenesc, in Cimpia Romana, in Tara Oasului, iar la Sita Buzaului, pe Valea Cremenea se cunoaste un atelier aurignacian continind peste 20000 piese prelucrate. In pestera Cioclovina din Carpatii Meridionali s-au descoperit si resturi scheletice de Homo sapiews fossilis.
Produsele culturii mai recente (Mezolitic, Neolitic) contemporane lui Homo sapiens recens, urmate de cultura metalelor, sint mai des intilnite.
Urme ale activitatii umane pe teritoriul tarii noastre vin parca sa lege trecutul indepartat, de prezent, completind astfel istoria pamintului romanesc scrisa in arhitectura si infatisarea sa actuala. Imaginea prezenta asupra evolutiei si alcatuirii teritoriului Romaniei ramine totusi un stadiu de cunoastere caruia cercetarile viitoare ii vor adauga noi elemente de natura sa o completeze.
BIBLIOGRAFIE ASUPRA CUATERNARULUI
Athanasiu S. (1915): An. Inst. Geol. Rom. VI, Bucuresti.
Athanasiu S. (1915): An. Inst. Geol. Rom. VI, Bucuresti.
Bandrabur Th. (1961): Stud. tehn. econ. E. 5, Corn Geol., Bucuresti.
Ghenea C., Radulscu C. (1964): D.S. Corn. Geol. L, Bucuresti.
Liteanu E. (1952): St. tehn. econ. Corn. Geol. E, l, Bucuresti.
Liteanu E., Ghenea C. (1969): St. tehn. econ. Corn. Goel. U, l. Bucuresti.
Liteanu E., Pricajan A. (1963): Alcatuirea geologica a Deltei Dunarii. St. tehn. econ., E, 6, Bucuresti.
Nicolaescu-Plopsor S. (1930): Arh. Olteniei, IX, Craiova. Panin N. (1979): St. tehn. econ. Inst. Geol. Geofiz. L, Bucuresti. Pauca M. (1936): Bull. Soc. Nat. Romania, 8, Bucuresti. Pricajan A. (1961): Stud. tehn. econ. Corn. Geol. E, 5. Bucuresti. Schoverth Ecaterina, Peru M., Serbanescu Venera, Todor R. (1963): Stud. tehn. econ. Com. Geol. E, 6, Bucuresti.
Sficlea V. (1960): Anal. Univ. Iasi, II, VI, 2, Iasi. Sevastos R. (1903): Bull. Soc. Geol. Fr. III, 4, Paris. Simionescu I. (1920): An. Inst. Geol. Rom. IX, Bucuresti.
"Stiinta se face cu fapte, dupa cum se face o casa cu pietre; dar o acumulare de fapte nu este o stiinta, dupa cum o gramada de pietre nu este o casa'.
H. Poincare (1854-1912)
