Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Subcarpatii Getici

Subcarpatii Getici


Limite: in S Carpatilor Meridionali, intre Valea Motrului (V) si Valea Dambovitei (E)

Caracteristici:

altitudini asemanatoare dealurilor ; DL. Bran (333 m) -cel mai mic deal subcarpatic; Dl. Chicioara (1218 m) - cel mai mare deal subcarpatic;

- sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Meridionali;



- s-au format prin cutarea si inaltarea unor strate sedimentare;

- alcatuiti din doua siruri de depresiuni (subcarpatice si intracolinare) si doua siruri de dealuri;

- spre sud exista o legatura stransa cu Piemontul Getic;

- in subsol sare si hidrocarburi;

Subdiviziuni

1.Subcarpatii Olteniei (intre Motru si Olt)

- Subcarpatii Gorjului

- Subcarpatii Oltetului

- Subcarpatii Valcii

- Dep. Targu-Jiu - Campu Mare

2. Muscelele Argesului ( intre Olt si Dambovita)

- depresiuni : Campulung si Curtea de Arges

Clima - relieful prin altitudine si orientarea culmilor introduce modificari locale: scaderi de temperatura si cresterea cantitativa a precip. o data cu nivelul altimetric si apropierea de munte

climat de dealuri

- temperaturi medii de 6-7sC pe culmile inalte si 9-10sC la exterior si in culoarele de vale

- precip de 600-800 mm/an

- inflente submediteraneene (S-V Subcarpatilor Getici)



Apele

- Jiul (cu Motru si Gilort), Oltul (cu Oltetul si Topologul), Argesul (cu Dambovita)

Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifica este zona de padure

a) Padurea  Dominant este etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei.Etajul fagului apare la peste 500 m si la contactul cu muntele; format din fag.

Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.                                                       

c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Soluri : cambisoluri

biologie

botanica






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.