|
|
|
Depresiunile intramontane
Ultimele deformari care au afectat edificiul Carpatilor Orientali s-au produs in Mio-Pliocen si chiar in Pleistocen. Aceste deformari au caracter eminamente ruptural si au generat o serie de depresiuni situate in interiorul edificiului muntos, de unde si denumirea de depresiuni intramontane. Asemenea depresiuni mai sint desemnate si sub numele de 'depresiuni posttectonice' si aceasta pe drept cuvint, pentru ca desi sint eterocrone ele an luat nastere prin afundarea unor arii limitate din diversele unitati tectonice ale Carpatilor Orientali, dupa ce acestia isi desavirsisera aranjamentul tectonic sub care se prezinta in structura actuala. Portiunile afundate au devenit bazine de sedimentare in care s-au acumulat formatiuni de molasa, adesea cu carbuni. In unele bazine mai tinere din imediata vecinatate a lantului vulcanic, materialul piroclastic are o mare pondere.
1. Depresiunea Comanesti
Aceasta a luat nastere in Sarmatianul tirziu, prin afundarea unei parti foarte limitate a subzonei flisului extern din bazinul mijlociu al Trotusului (v. PI. III). Umplutura depresiunii este formata din depozite de virsta sar-matiana si meotiana (fig. 57).
Sarmatianul este reprezentat prin depozite predominant psefito-psa-mitice cu carbuni. Conglomeratele si gresiile, care ocupa o pozitie bazala in suita stratigrafica, pot atinge 250 m grosime. Acestea sint urmate de nisipuri si argile cu carbuni, in grosime de 300 m. Din depozitele psamitice se cunoaste o fauna cu Dreissena polymorpha, Congeria nemnayeri, Didacna subcarinata, si o microfauna cu Elphidium macellum, Nonion granosum etc, pe baza carora se acorda virsta sarmatiana depozitelor in cauza.
Meotianului ii sint atribuite emeritele andezitice asociate cu gresii si argile negre care urmeaza peste depozitele cu carbuni. Virsta lor meotiana nu este argumentata paleontologic ci pe criterii de superpozitie stratigrafica si geognostica, fiind corelabile cu depozite de aceeasi factura din molasa carpatica.
Din punct de verede tectonic, Depresiunea Comanesti formeaza mai multe cute sinclinale. De la vest spre est se urmaresc Sinclinalele: Lapos, Laloaia, Asau-Salatruc, Darmanesti si Larga. Acestea sint separate prin zone de ridicare in care apare la zi fundamentul (flisul extern).
2. Depresiunea Birsei
Aceasta este cea mai intinsa dintre depresiunile intramontane si a luat nastere prin afundarea unei parti din flisul intern de la curbura' interna a Carpatilor Orientali (v. PI. III).
Depresiunea Birsei pezinta mai multe intrinduri in zonele muntoase inconjuratoare dind tot atitea depresiuni secundare separate intre ele prin culmi muntoase. Astfel, spre sud este Depresiunea Zarnesti, iar spre nord se gasesc depresiunile Capeni-Baraolt, Sfintu Gheorghe si Bretcu.
Dintre toate depresiunile secundare cea mai bine cunoscuta este Depresiunea Capeni-Baraolt, care a fost cercetata prin foraje. Umplutura acesteia este constituita, in general, din marne, argile, nisipuri, prundisuri, material piroclastic si carbuni. Depozitele prezinta o stratificatie incrucisata cu frecvente schimbari laterale de facies .In suita stratigrafica s-au separat mai multe complexe (fig. 57). Partea inferioara a suitei este reprezentata printr-un complex carbunos sau formatiunea productiva, constituita dintr-o alternanta de nisipuri, marne si argile in care subordonat se intilnesc cinerite, aglomerate, prundisuri etc; are o grosime de 50-150 m si contine pina la 5 strate de carbune. De la diferite nivele din jumatatea superioara a complexului carbunos, M. Savu, M. Kusko, Victoria Lubenescu au identificat o fauna cu Paradacna fuchsi, P. abichi-formis, Limno-cardium zagrabiensis Mastodon arvernensis etc. indicind Pontianul superior.
Peste complexul carbunos se individualizeaza un complex marnos in grosime de 150 - 300 m, reprezentat printr-o alternanta de marne si argile iar subordonat nisipuri. Din astfel de depozite se cunoaste o fauna cu Lim-nocardinm barzaviae si ostracode, iar dintre mamifere Anancus arvernensis, Zygolophodon borsoni etc., care ar indica Pliocenul mediu-superior.
Un al treilea complex, argilos-nisipos, continind Fiviparus bifam-natus si resturi de Equus, Elephas si Bos, este considerat ca apartinind Pleistocenului inferior mediu.
Suita depozitelor din Depresiunea Capeni-Baraolt se incheie printr-un complex psefito-psamitic gros de 60-300 m, constituit din pietrisuri si nisipuri.
Se poate conchide ca ansamblul depozitelor din Depresiunea Capeni-Baraolt apartine intervalului Pontian superior-Pleistocen mediu.
Celelalte depresiuni secundare sint mai putin cunoscute si se pare ca sint mai tinere. Astfel, se apreciaza ca Depresiunea Sfintu Gheorghe s-ar fi format in Romanian, iar depresiunile Bretcu si Zarnesti in Pleistocen.
3. Depresiunea Ciucului
Aceasta este situata in bazinul superior al Oltului, Intre Muntii Ciuc la est si Muntii Harghita spre vest. Depresiunea Ciucului este traversata de doua praguri: pragul de la Jigolin si pragul de la Racu, care o divide in trei: Depresiunea Ciucului inferioara, mijlocie si superioara.
Umplutura depresiunii este constituita din acumulari terigene cu carbuni si din material vulcanic. Acesta din urma este preponderent, iar grosimea formatiunilor depresiunii poate atinge 800 m. Se estimeaza ca virsta depozitelor ar fi Pliocen terminal -Pleistocen, insa fara o argumentare paleontologica.
4. Depresiunea Gheorghieni
Situata intre Muntii Gurghiului si Muntii Harghita la vest si Muntii Haghimas si Giurgeu la est, Depresiunea Ggheorgheni se gaseste la izvoarele Muresului. Depozitele acumulate sint foatre asemanatoare acelora din Depresiunea Ciucului, fiind constituite din aglomerate, tufite etc. si material terigen; grosimea acestora poate atinge 1000 m in centrul depresiunii. Cu privire la virsta, se poate afirma ca depozitele Depresiunii Gheorghieni sint sincrone cu acelea ale Depresiunii Ciucului.
5. Depresiunile Borsec si Bilbor
Acestea fac parte dintr-un aliniament de depresiuni, unele din ele foarte mici. Cea mai sudica este Depresiunea Borsec, iar cea mai nordica este Depresiunea Dragoiasa. Mai importanta si mai bine cunoscuta dintre ele este Depresiunea Borsec. Aici, umplutura depresiunii este constituita in principal dintr-o alternanta de nisipuri si argile cu intercalatii de carbune xiloid si cu impresiuni de plante din care E. Pop mentioneaza printre altele: Quercus ruburoides, Salix varians, Carpinus grandis etc. Se cunoaste si o fauna cu Dreissena muensteri, Candona lac tea, Valvata simplex si resturi ae Zygolophodon borsoni, Pe baza faunei fosile se poate aprecia ca depozitele din toate depresiunile de pe aliniamentul Borsec-Dragoiasa apartin Pliocenului terminal-Pleistocenului.
6. Depresiunea Sighetului
Depresiunea Sighetului se situeaza in aria transcarpatica a Carpatilor Orientali, pe cursul mijlociu si inferior al Riului Iza; a luat nastere prin afundarea unei portiuni din flisul transcarpatic si a invelisului posttectonic al zonei cristalino-mezozoic (v. PI. III). Prin caracterele stratigrafice si litofaciale. Depresiunea Sighetului prezinta mari afinitati cu zonele de la exteriorul Carpatilor, dar mai ales cu Depresiunea Transilvaniei fiind de fapt o zona adiacenta a acesteia din urma. Formatiunile care alcatuiesc umplutura Depresiunii Sighetului apartin ca virsta Badenianului, Sarmatianului si Plioacenului.
Badenianul este reprezentat prin depozite variate in care se recunosc aceleasi formatiuni ca si la exteriorul Carpatilor si anume:
- formatiunea tufurilor si marnelor cu globigerine, care este bine deschisa intre localitatile Botiza si Dragomiresti, sectiunea cea mai completa fiind aceea de pe valea leudului. Formatiunea include tufuri, tiifite si marne cu o evidenta stratificatie incrucisata;
- formatiunea cu sare, reprezentata prin marne salifere, gipsuri si masive de sare, ca acela de la Botiza, Sugatag sau Costiui. Din marne se cunosc exemplare de Chlamys elegans si Ostrea digitalina]
formatiunea sisturilor cu radiolari urmeaza peste formatiunea sarii si este reprezentata printr-o alternanta de gresii in strate subtiri si sisturi argiloase, totul avind o grosime de 60-80 m. Este bine deschisa la Botiza pe Valea Sasului;
- formatiunea marnelor cu Spiratella, care incheie suita badeniana; include marne compacte in care s-au identificat exemplare de Spiratella
Sarmatianul urmeaza in continuitate de sedimentare peste Badenian si include o alternanta de marne si gresii cu secvente conglomeratice. Din astfel de depozite se cunosc exemplare de Cardium lithopodolicum, Mactra eichwaldi, Nonion gronosum, Elphidium macellum etc. Se apreciaza ca din Sarmatian este reprezentat intervalul Buglovian-Basarabian timpuriu. Nu se stie nimic despre existenta Sarmatianului superior. Ceea ce se poate spune este ca suita depozitelor din Depresiunea Sighetului se incheie printr-o alternanta de marne si nisipuri cu Congeria partschi, Melanopsis vin-dobonensis etc. Acestea acopera o buna parte din Depresiunea Sighetului si apartin Pliocenului, posibil Pontianului.
Din punct de vedere tectonic. Depresiunea Sighetului nu prezinta complicatii. Depozitele descriu cute largi iar sarea pe alocuri a generat cute diapire.
BIBLIOGRAFIE
Alexandrescu Gr. (1971): Studiul flisului cretacic intern si extern din Valea Bistricicard si Valea Moldovei. Teza de doctorat, Univ. Bucuresti.
Anastasiu N., Constantinescu E. (1980): Anal. Univ. Buc. Geol. XXIX, Bucuresti.
Andreescu I. (1971): D.S. Inst. Geol. LVIII/4, Bucuresti.
Atanasiu I. (1928): An. Inst. Geol. Roum. XIII, Bucuresti.
Atanasiu I. (1938): Anal. sei. lassy XXV, fasc. l, Iasi.
Atanasiu I. (1943): An. Inst. Geol. Rom. XXIX, Bucuresti.
Anton S. (1933): Bull. Acad. Rom. sect. se. XXV, 10, Bucuresti.
Atanasiu L. (1956): D.S. Corn. Geol. XL, Bucuresti.
Avram E. (1980): An. Inst. Geol. Geof. LIV, Bucuresti.
Balintoni I., Gheuca I. (1981): Abstr. 12 th Congr. Carpatho-Balkan. Geol. Assoc. Bucuresti.
Bandrabur Th., Roman Stefania (1969): VIII - em Congr. INQUA Paris.
Bancila I. (1958): Geologia Carpatilor Orientali. Ed. Stiintifica, Bucuresti.
Bancila I., Agheorghiesi V. (1964): An. Corn. Geol. XXXIII, Bucuresti.
Bancila I., Hristescu E. (1963): Lucr. Congr. V., Asoc. Geol. Carpato-Balc., Bucuresti.
Bercia I., Kraunter H., Muresan M. (1976): An. Inst. Geol. Geof. L., Bucuresti.
Bleahu M. (1962): D.S. Corn. Geol. XLV, Bucuresti.
Bombita G. (1972): An. Inst. Geol. XXXIX, Bucuresti.
Borcos M., Lang B., Peltz S., Stan N. (1973): Rev. roum. geol. geophys. geogr. ser. geol. 17, l, Bucuresti.
Bratu Elena (1967) : D.S.LII/2, Bucuresti.
Bulgaru G. (1966): St. cerc. geol. II, Acad. Rom., Bucuresti.
Cernea G. (1952): An. XXIV, Corn, Geol., Bucuresti.
Cioflica G., Patrulius D., Ionescu Jana, Udubasa G. (1965): Rev. Roum. Gol. 10, l, Bucuresti.
Cobalcescu Gr. (1883): Mem. Se. milit. Iasi.
Codarcea Al., Codarcea Marcela, Ianovici V. (1957): Bul. st. II, 3, 4, Acad. Rom., Bucuresti.
Dicea O., Dutescu P., Antonescu F., Mitrea G., Botez R., Donos T., Lungu V. (1980): LXV/4 An. Inst. Geol. Geof., Bucuresti.
Dicea O., Dicea Marieta (1980): D.S. Inst. Geol. Geof. LXV/4, Bucuresti.
Dimitrescu R. (1978): Rev. roum. geol. ser. geol. 22, Bucuresti.
Dinu C. (1971): Bul. Soc. st. geol. R.S.R., XIII, Bucuresti.
Dumitrescu I. (1963): Lucr. Congr. V, Asoc. Carpato-Balc., Bucuresti.
Dumitrica P. (1970:) Rev. Roum. Geol. Geophiz. Geogr. Acad. Rom. H, l, Bucuresti.
Filipescu G.M. (1955): Rev. Univ. C.I. Parhon 6 - 7, Bucuresti.
Filipescu G.M., Draghinda I., Mutihac V. (1952): Corn. Acad. Rom. /U/8- 10, Bucuresti.
Filipescu G.M., Draghinda I., Mutihac V. (1954): D,.S. Corn. Geol. XXXVIII, Bucuresti.
Ghenea C., Bandrabur Th., Andreescu I., Cepaliga A., Mihaila N., Trubihin V. (19 ) An LXVI/4, Inst. Geol. Geof. Bucuresti.
Ghenea C., Bandrabur T., Mihaila N., Radulescu C., Samson P., Radan S. (1981)- Guidebook for Field Excursion SEQS - INQUA, Bucuresti.
Gherasi N. (1956): D.S. Corn. Geol. XL, Bucuresti.
Gheuca I., Dinca I. (1986): D.S. 70-71/5. Inst. geol. geofiz., Bucuresti
Grasu C. (1971): Lucr. stat. Stejarul Geol. Geogr. 4, Piatra Neamt.
Grasu C., Catana C., Grinea D. (1988): Flisul carpatic. Petrografie si consideratii economice.
Ed. Tehnica, Bucuresti.
Graf O. (1972): Studiul geologic al flisului cretacic din regiunea Zizin - Valea Buzaului (Rezumat la teza de doctorat), Iasi.
Grigoras N. (1955): An. XXVIII Com. Geol. Bucuresti.
Hanganu Elisabeta (1966): St. tehn. econ. J2, Corn. Geol., Bucuresti.
Herbich F. (1978): Mitt a .d. Jahrb. d. k. ung. K. A. Budapest.
Ilie M. (1954): An. XXVII Corn. Ceol., Bucuresti.
Iliescu Violeta, Codarcea Marcela (1965): D.S. LI/2, Corn. Geol., Bucuresti. Iliescu Violeta, Muresan M. (1972): D.S. Inst. Geol. LVIII/4, Bucuresti.
Iliescu Violeta, Krautner H. (1975): D.S. Inst. Geol. Geof., LXI/4, Bucuresti. Iliescu Gh., Iliescu Maria, Georgescu D., Georgescu Lenuta (1968): St. cerc. geol. geof. geogr. 13, l, Acad. Rom.., Bucuresti.
Ion Jana (1983): Meni. XXXI Inst. Geol. Geof., Bucuresti. lonesi L. (1968): Anal. st. sr. st. nat. XV/2, Univ. Al. l. Cuza Iasi.
lenesi L., Meszaros N., Russindilar V. (1988): St. cerc. geol., geofiz., geogr. Geologie 33, Acad. Rom., Bucuresti.
lonesi L. (1971): Flisul paleogen din bazinul vaii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti. lorgulescu Th. (1965): An. XXVI, Corn. Geol., Bucuresti.
Istocescu D. (1965): D.S. XXVI, Corn. Geol., Bucuresti.
Jekelius E. (1935): An. XVII, Corn. Geol., Bucuresti.
Joja Th., Cosma Viorica, Dumitrescu Zorela (1963): Lucr. Congr. A, III, l, Asoc. Carpato-Balc., Bucuresti.
Joja Th. (1952): An. XXIV, Corn. Geol., Bucuresti.
Joja Th., Manoliu Eugenia, Tasu M. (1970): Rev. geol. H/2 Acad. R.S.R., Bucuresti.
Kraunter H. (1968): St. cerc., 2, Acad. Rom., Bucuresti.
Kraunter H., Popa Gh. (1978): S.D. LIX/1, Bucuresti.
Kraunter Th. (1938): An. XIX. Corn. Geol. Bucuresti.
Kusko M., Savu M. Popescu, B., Morariu D. (1970): D.S. LIV/4, Com. Geol., Bucuresti.
Lazarescu V. (1980): Geologie fizica. Ed. Tehnica, Bucuresti.
Liteanu E., Mihaila N., Bandrabur T. (1962): St. cerc., geol. VII, 3 - 4, Acad. R.S.R., Bucuresti.
Mateu V. (1970): D.V.S. LV, Inst. Ceol., Bucuresti.
Macovei Gh. (1927): Guide des excursions Congr. II, Assoc. Tarpato-Balc., Bucuresti.
Marinescu I. (1972): Studiul geologic al regiunii dintre Valea Teleajenului (Cheia - Minastirea Suzana) si Muntii Bobu-Grohotisu-Badila Mare. (Teza de doctorat), Bucuresti.
Martini E., Lebenshon C. (1971): N. Jahr. Geol., Paleont, Stuttgart Mihaila N., Peltz S. (1977): D.S. LXIII/5, Inst. Geol. Geof., Bucuresti.
Mirauta O. (1962): D.S. XLVIII Corn. Geol., Bucuresti.
Mirauta O., Mirauta Elena (1964): D.S. XLXI/1, Corn. Geol., Bucuresti.
Mitrea G., Morosan I., Rusu V., Dutu C. (1979): Rev. Roum. Geol. Geof. Geogr. 23/2, Acad. R.S.R., Bucuresti.
Minzararu Ligia (1965): St. teh. econ. I, 1. Corn. Geol., Bucuresti.
Motas I. (1956): D.S. XL, Corn. Geol., Bucuresti.
Mrazec L., Popescu 1., Vestesti (19H): An. V., Inst. Geol., Bucuresti.
Muresan M. (1970): D.S. LVI/4, Inst. Geol., Bucuresti.
Muresan M. (1981): Abstr. 12-th Congr. Carpato-Balk. Geol. Assoc., Bucuresti. Murgeanu G. (1937): C.R. XXI, Inst. Geol. Rom., Bucuresti. Murgeanu G., Gherasi N. (1932): Bul. Soc. Rom. Geol. I, Bucuresti.
Murgeanu G., Patrulius D. (1957): Rev. geol. I, Bucuresti. Mutihac V. (1956): D.S. XL Corn. Geol., Bucuresti. Mutihac V. (1959): St. Cerc. geol. XL, Acad. Horn., Bucuresti.
Mutihac V. (1969): Structura geologica a compartimentului nordic din sinclinalul marginal extern (Carpatii Orientali). Ed. Acad. Rom., Bucuresti. Mutihac V. (1982): Anal. Univ. se. geol. XXXI, Bucuresti.
Mutihac V. (1987): The Eocene from the Transalvanian Basin. Coloqv. Univ. Cluj-Napoca.
Mutihac V., Bratu Elena (1965): Carpatho-Balkan Assoc. Congr. VII, Sofia. Mutihac V., Mirauta Elena (1964): D.S. L, Corn. Geol., Bucuresti.
Neagu Th. (1970): Mern. XII, Inst. Ceol., Bucuresti. Olteanu F. (1958): An. XXXI Corn. Geol., Bucuresti.
Oncescu N. (1943): An. XX, Inst. Geo!. Rom., Bucuresti. Pana Ioana (1966): St. tehn. eco. J, l, Com. Geol., Bucuresti.
Panin N., Mihailescu H., Jipa D. (1963): Congr. V, 2, A.soc. Carpato-Balc., Bucuresti. Patrulius D. (1956): D.S. XL, Corn. Geol., Bucuresti.
Patrulius D. (1969): Geologia masivului Bucegi si culoarului Dimbovicioarei. Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti.
Patrulius U., Popa Elena, Popescu Ileana (1966): An. XXXV, Corn. Geol., Bucuresti. Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana (1969): An. XXXVII Com. Geol., Bucuresti. Patrulius S. (1968): Stud. tehn. econ. J, 4, Com. Geol., Bucuresti. Pelin M. (1969): Anal. Univ., Bucuresti.
Peltz S. (1969): St. tehn. econ. I, 4, Corn. Geol., Bucuresti.
Petrescu N. (1979): Anal. Univ. sr. geol. XXVIII, Bucuresti.
Polonic P., Polonic Gabiiela (1967): D.S. LII/3, Inst. Geol., Bucuresti.
Popescu Gr. (1959): Rev. Geol. Geogr. HI/2, Acad. Rom., Bucuresti.
Popescu Gr., Motas I. (1959): Corn. IX, 7, Acad. Rom., Bucuresti.
Popescu Gr., Patrulius D. (1964): An. XXXIV C om. Geol., Bucuresti.
Popescu C.Gh. (1971): Anal. univ. sr. geol. XX., Bucuresti.
Popescu I. Voitesti (1929): Rev. Muz. Geol. Univ. III, Cluj.
Popovici I. (1978): D.S. LXIV/5, Inst, Geol.~Geof., Bucuresti.
Popovici V. Hateg (1905): Mcm. Soc. Geol. Fr. XIII, Paris.
Preda M.D., Raileanu Gr. (1953): An. XXIV, Corn. Geol., Bucuresti. Radulescu D. (1960): Anal. Univ. sr. geol. geogr. 23, Bucuresti.
Radulescu D. (1969): Geol. Rundschau, Bd. 59, Stuttgart.
Radulescu D., Peltz S., Stanciu Constantina (1973): Symp. Volcanism and Metallogenesis Guide to Excursion 2 AB, Bucuresti.
Saulea Emilia (1956): An. XXIX Corn. Geol., Bucuresti.
Savu M., Lubenescu Victoria, Cismaru G. (1980): D.S. LXX, Inst. Geol. Geof., Bucuresti. Savu M. (1935): C.R. Inst. Geol. Rom. XXXIII, Bucuresti. Sandulescu Jana (1967): VlII-emc Congr. Asoc. Carpato-Balc., Belgrad. Sandulescu M. (1966): D.S. LII/2, Corn. Geol., Bucuresti. Sandulescu M. (1977): Lucr. Qongr. VIII, Assoc, Carpato. Bale., Sofia. Sandulescu M. (1976): D.S. LXII, 5, Inst. Geol. Geof., Bucuresti.
Sandulescu M., Sandulescu-Russo Doina (1981): D.S. LXVI/5, Inst. Geol. Geof., Bucuresti.
Sandulescu M., Kraunter, Balintoni I. Russo-Sandulescu Doina, Micu M. (1981): Guide to Excursion Bl, Congr. XII, Carpalo. Balkan. Geol. Assoc., Bucuresti.
Semaka Al. (1962): D.S. Corn. Geol. XLIII, Bucuresti. Simionescu I. (1897): Verii. d. k.k.k geol. R. A. Wien.
Simionescu I. (1898-1899): Acad. Rom. Publ. Fond. "V. Adiimachi', Bucuresti. Stoica C. (1956): Anal. Univ. C.T. Parhon nr. 9, Bucuresti.
Stoica C. (1963): Rev. Univ. C.T. Parhon, 2, Bucuresti.
Soigan P. (1971): Studiul flisului cretacic intern si extern dintre valea Bicazului si Valea Bistricioarei (Carpatii Orientali). Rezumat la teza de doctorat, Bucuresti. Stefanescu M. (1970): D.S. Inst. Geol. LV/5, Bucuresti. Stefanescu M., Sandulescu M., Micu M. (1979): Guidebook for the Field. Inst. Geol. Geof.,
Bucuresti.
Stefanescu M., Cheta N., Bicea Marieta (1979): Rev. roum. geol. gcofiz. geogr. Acad. R.S.R., 23, l, Bucuresti.
Torok Z. (1955): D.S. XXXVII, Corn. Geol., Bucuresti. Zreiber I. (1956): D.S. XL. Corn. Geol., Bucuresti. Uhlig V. (1903): Bau unei Bilei der Karpaten. Wien-Leipzig.
Vasilescu Al. (1964): D.S.L/H Corn. Geol., Bucuresti.
Voicu G. (1953): An. XXVI, Corn. Geol., Bucuresti.
