|
|
|
TIPURI DE TRANZACTII
In functie de modul de finalizare al tranzactiilor se disting tranzactii de tip american, respectiv tranzactii de tip european.
Tranzactiile de tip american pot fi:
cu lichidare imediata, la care finalizarea tranzactiilor se realizeaza in ziua respectiva;
cu lichidare normala la care finalizarea tranzactiilor se realizeaza in termenul normal de tranzactiune (3,5,7,9 zile). Tendința este de reducere a termenului de lichidare normala;
cu lichidare pe baza de aranjament special, la care finalizarea tranzacțiilor se realizeaza in funcție de opțiunea vinzatorului.
In functie de tipul contului, tranzactiile de tip american pot fi:
tranzactii cash (pe bani gata) pentru aceste tranzactii, in momentul in care se lanseaza ordinul de cumparare respectiv de vanzare, clientul trebuie sa aiba cont in bani, respectiv titlurile care fac obiectul tranzactiei respective;
tranzactii in marja presupun acordarea din partea broker-ului a unui imprumut catre client in bani sau in titluri financiare.
Tranzactiile de tip european pot fi:
tranzactii la vedere (lichidarea se realizeaza imediat sau intr-un termen normal de lichidare);
tranzactii cu lichidare la 1 luna pentru acest tip de tranzactii se stabileste de catre bursa o perioada de lichidare a tranzactiilor, de regula in ultimele zile de tranzacționare din luna respectiva. Majoritatea burselor care aplica acest sistem, practica drept termen de lichidare a tranzacțiilor pe acțiuni a 6-a zi de dinaintea ultimei zile de tranzactie din luna respectiva. Toate tranzactiile care se incheie de la inceputul lunii pana in ziua de lichidare a lunii respective, se finalizeaza in aceeasi zi de lichidare. Tranzactiile incheiate dupa ziua de lichidare se finalizeaza in ziua de lichidare a lunii urmatoare;
tranzactii ferme la termen sunt specifice pentru contractele forward;
tranzactii de tip condiționat in aceasta categorie de tranzactii intra contractele pe optiuni
Tranzactiile in marja
Reprezinta cumparari, respectiv vinzari de titluri primare pe datorie, societatea de intermediere acordand un imprumut clientului sau. Ca urmare, un client al unei societați de intermediere, daca realizeaza o cumparare in marja, nu trebuie sa puna la dispoziția intermediarului intreaga suma de bani necesara pentru tranzacția respectiva ci doar o marja inițiala (o suma ce reprezinta o parte din valoarea achiziției), restul de bani fiind puși de intermediar. Clientul va garanta imprumutul acordat de intermediar cu instrumentele financiare achiziționate, acestea ramanand la dispoziția intermediarului pana la achitarea imprumutului (inchiderea poziției)
Evidentierea tranzactiei in marja in cadrul contului clientului deschis la soc de intermendiere se face astfel:
pe credit sunt evidentiate urmatoarele elemente:
disponibilitatile banesti aduse de catre client;
dividendele aferente titlurilor financiare care au facut obiectul tranzactiei
dobanzile aferente obligatiunilor care au facut obiectul tranzactiei
veniturile din vanzarea titlurilor deținute de client
pe debit sunt evidentiate urmatoarele elemente:
valoarea de piața a instrumentelor financiare care au facut obiectul tranzactiei
dobanda aferenta creditului acordat de catre intermediar clientului respectiv
Elementele tehnice specifice tranzactiei in marja:
colateral reprezinta valoarea titlurilor finale care au facut obiectul tranzactiei si care sunt lasate drept gaj de catre client in favoarea intermediarului. Valoarea colateralului difera de la o zi la alta in functie de cursul de piata al instrumentelor financiare respective.
marja initiala exprimata in valoare absoluta, reprezinta diferenta dintre valoarea de tranzactionare a titlurilor care fac obiectul tranzactiei si suma de bani imprumutata clientului de catre intermediar, in vederea efectuarii tranzactiei. Exprimata in valoarea procentuala reprezinta raportul dintre capitalul propriu al clientului si valoarea tranzactiei. Marja initiala se stabileste prin reglementarile bursei;
marja curenta - exprimata in valoare procentuala, reprezinta raportul dintre capitalul propriu al clientului si valoarea actualizata a tranzactiei;
marja minimala (permanenta) - reprezinta raportul minim acceptat prin regulamentele bursei dintre capitalul propriu si valoarea actualizata a tranzactiei.
In functie de relatia care se stabileste intre marja curenta si marja initiala putem avea urmatoarele situatii specifice contului clientului:
1) cont nerestrictionat atunci cand marja curenta > marja initiala
In aceasta situatie clientul poate sa cumpere si sa vanda fara restrictii instrumente financiare pe baza contului in marja.
2) cont restrictionat atunci cand marja curenta < marja initiala
In aceasta situatie clientul nu mai poate achizitiona titluri suplimentare pe baza contului in marja.
In situatia in care marja curenta scade sub marja minima se face apel in marja, adica intermediarul ii solicita clientului completarea contului in marja prin aducerea unor resurse financiare suplimentare astfel incat marja curenta sa depaseasca marja minima.
In situatia in care clientul nu doreste sau nu are bani pentru suplimentarea contului, intermediarul executa colateralul integral sau partial.
Pe unele burse marja permanenta se confunda cu marja initiala.
Tranzactii cu prima
In acest tip de tranzacții cumparatorul, in functie de evolutia pretului titlului financiar pe piata, poate opta la scadenta contractului (la termen) intre a executa contractul respectiv, adica a plati pretul de executie specificat in contract in momentul incheierii acestuia și a renunța la executarea contractului, platind vanzatorului o prima.
Intr-un contract cu prima, cumparatorul opteaza pentru executia contractului, daca:
pretul activului suport la scadenta contractului este mai mare sau egal cu pretul de executie a contractului. In aceasta situatie cumparatorul inregistreaza un castig
prețul activului suport la scadența contractului este cuprins intre prețul de exercițiu și piciorul primei. In aceste condiții cumparatorul inregistreaza o pierdere, dar aceasta este mai mica decat valoarea primei.
Cumparatorul abandoneaza contractul daca pretul activului suport este mai mic sau egal decat piciorul primei. Piciorul primei se calculeaza ca diferența intre prețul de exercițiu și valoarea primei. In aceste condiții cumparatorul inregistreaza o pierdere egala cu valoarea primei;
Intr-un contract cu prima, pierderea maxima pe care o poate inregistra cumparatorul este egala cu valoarea primei in timp ce castigul este nelimitat.
Pentru vanzator, intr-un contract cu prima pierderea maxima este nelimitata, in timp ce caștigul maxim este egal cu valoarea primei.
Stelajul
Stelajul este un contract in care cumparatorul are posibilitatea ca in functie de evolutia cursului activului suport pe piata, la scadenta sa se declare cumparator al activului suport la borna maxima a stelajului, respectiv vanzator la borna minima a stelajului (pret minim).
Intr-un contract pe stelaje, cumparatorul mizeaza pe o variatie mare a pretului titlului suport, in timp ce vanzatorul mizeaza pe o variatie mica, restransa a pretului titlului suport.
Intr-un contract pe stelaje, cumparatorul stelajului se declara cumparator al activului suport pentru orice pret mai mare decat borna maxima. In aceasta situatie inregistreaza un castig.
Pentru orice pret cuprins intre centrul stelajului si borna maxima se declara cumparator si inregistreaza o pierdere, dar aceasta este mai mica decat in situatia in care s-ar declara vanzator.
Pentru orice pret cuprins intre centrul stelajului si borna minima se declara vanzator, inregistrand o pierdere, dar aceasta este mai mica decat daca s-ar declara cumparator.
Pentru un pret al activului suport egal cu centrul stelajului, cumparatorul inregistreaza pierderea maxima si se poate declara fie vanzator, fie cumparator.
Pentru un pret al activului suport mai mic decat borna minima, cumparatorul stelajului se declara vanzator al activului suport și inregistreaza un castig.
Bibliografie
Anghelache, G - Piata de capital- caracteristici, evolutii, tranzactii, Editura Economica, Bucuresti 2004
Anghelache, G - Piete de capital si burse de valori-Teste grila si aplicatii, Editura Economica, Bucuresti 2003
Copeland, T.R., Weston, I - Financial Theory and Corporate Policy, Addison Westley, New Zork, 1998
Houthakker, Hendrik S, Williamson, Peter J. - The Economics of Financial Markets, Harvard University, 1996
Nitu, A - Burse de marfuri si valori, Editura Economica, Bucuresti 2002
Popa, I - Bursa, vol. I si vol. II, Editura Adevarul, 1993 si 1994
Stancu, I - Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderii. Analiza si gestiunea financiara, Editura Economica, Bucuresti 2002
Vaduva, F. - Piețe de capital I
Codul Bursei de Valori din București
