|
|
|
Operatiuni asupra valorilor mobiliare
1. Emisiunile
Prima operatie referitoare la valorile mobiliare este crearea lor, aceasta se realizeaza prin emisiunea titlurilor. Emisiunea obligatiunilor se face in momentul unui imprumut.
Emisiunea de actiuni se efectueaza in momentul crearii unei societati si de fiecare data cand capitalul sau se majoreaza. Daca cresterea capitalului unei societati se face prin aport de bani lichizi, actiunile se numesc actiuni de numerar. Atunci cand cresterea este facuta prin incorporarea rezervelor, are loc o atribuire gratuita de actiuni noi detinatorilor de actiuni vechi (prorate cu numarul de actiuni pe care il detineau inaintea operatiunii). S-au definit, in prealabil, actiunile de aport care sunt emise in contrapartida aportului in natura. Asemenea emisiuni au loc in particular in momentul absorbtiei sau fuziunilor de societati, actionarii societatii primind actiuni de aport ale societatii absorbante, emise in special cu aceasta ocazie.
Plasarea in public a titlurilor noi emise contra numerar (actiuni de numerar sau obligatiuni) se face in general prin intermediul marilor banci. Acestea constituie cel mai adesea un sindicat de emisiune in care una dintre ele joaca rolul de sef. Bancile din sindicat utilizeaza propriile lor retele, pe cele ale altor stabilimente si chiar serviciilor agentilor de schimb pentru a obtine subscriptia publicului. Se ajunge uneori ca plasamentele noilor titluri sa se faca in doi timpi: intr-o prima etapa titlurile sunt subscrise de un mic grup de finantisti sau oameni de afaceri care asigura finantarea unei operatiuni la care ar fi fost dificil de manifestat interesul publicului. Aceasta nu este decat intr-o a doua etapa, atunci cand calitatea afacerii se va confirma, cand titlurile vor fi oferite publicului de primii subscriitori. A doua etapa se numeste emisiune secundara.
2. Rambursarile
Rambursarea obligatiunilor ce ajung la scandenta este o operatie normala prevazuta chiar in momentul emisiunii obligatiunilor. Rambursarea are loc, fie la ghiseele societatii care a emis imprumutul, fie in vecinatatea celor ale bancilor care asigura serviciul financiar.
Poate fi prevazut ca rambursarea sa fie efectuata prin anticipatie in raport cu scandenta prevazuta, sau inca prin rascumparare in Bursa.
Actiunile pot, de asemenea, sa dea loc la o rambursare in legatura cu o reducere de capital.
3. Divizarile si regruparile
Actiunile societatilor sunt susceptibile de a fi divizate sau regrupate. Divizarea sau fractionarea ( in engleza "spit" ) conduce la inlocuirea unei actiuni prin numeroase altele, fara ca sa fie modificat capitalul societatii. Regruparea este operatiunea inversa.
Un alt tip de regrupare consta in reunirea a doua sau mai multe titluri diferite pentru a face un alt titlu, de exemplu un certificat de drept de vot si un certificat de investitie pentru a face o actiune cu parte intreaga.
4. Negocierea titlurilor
Valorile mobiliare sunt prin esenta, de asemenea, mobile adica cedabile de la un detinator la altul. Cesiunile de titlu gratuit exista, ca transferuri prin succesiune, dar sunt si vanzarile in contrapartida cumparatorilor care reprezinta cvasiototalitatea transferurilor.
Pietele pe care se negociaza in mod public actiunile si obligatiunile sunt bursele de valori.
Nu toate titlurile sunt admise la cotatia unei burse de valori. Admiterea la cotatia oficiala a unei burse a titlurilor unei societati da acesteia facultatea de a face public apelul la economii, aceasta posibilitate cere ca, in schimb, societatea sa ofere garantii de seriozitate si de solvabilitate. De aceea introducerea unui titlu la cotatia oficiala a unei burse este o operatie care face ca obiectul unei examinari atente a autoritatilor insarcinate cu asigurarea regularitatii operatiunilor bursiere, de exemplu: Commission des Operation Bourse (COB) in Franta, Securities and Exchange Commission (SEC) in SUA, Securities and Investment Board (SIB) in Marea Britanie, National Companies and Securities Commision (NCSC) in Australia sau CONSOB in Italia. In Japonia nu exista o comisie de acest gen dar activitatea bursiera este reglementata de " Securities and Exchange Law " din 1958.
Este posibil, pe de alta parte, de a proceda la tranzactii asupra titlurilor in afara pietei bursiere, dar astfel de negocieri sunt, de asemenea, supuse unei reglementari de titluri in majoritatea tarilor. Schimburile se refera la pachete importante de titluri sau blocuri, care risca sa apese intr-un sens sau altul asupra cursurilor, se efectueaza in numeroase cazuri in marja pietei, aproape intotdeauna prin intermediul acelorasi intermediari ( agenti de schimb, banci atunci cand acestea participa la piata ca in Elvetia sau Italia ). Tranzactiile astfel efectuate in marja pietei, dar la cursurile cotate pe piata, se numesc aplicatii.
5. Ofertele publice de cumparare si de vanzare
Trebuie inca mentionata o forma foarte particulara de negociere asupra actiunilor care cunoaste acum o dezvoltare importanta in numeroase tari. Aceasta este oferta publica de cumparare (OPA). Este vorba de un procedeu prin care un grup financiar tinde sa ia controlul unei societati propunand in mod public actionarilor sai rascumpararea actiunilor pe care acestia le poseda. Pretul de cumparare oferit este anuntat, el se situeaza in general deasupra cursului practicat de Bursa in saptamanile sau lunile care o preced. Atunci cand plata se face in numerar, este vorba propriu-zis de o oferta publica de cumparare, daca plata oferita se face in titlurile unei alte societati, este vorba de o oferta publica de schimb (OPE)
Aceasta procedura este in mod curent practicata de ceva timp in tarile anglo-saxone. Ea a facilitat regruparea afacerilor si creearea unitatilor de mari dimensiuni mai competitive.
Oferta publica de vanzare (OPV) este operatia care consta in a propune pietei un mare numar de actiuni ce reprezinta o parte relativ importanta din capitalul unei societati. Pretul de vanzare este anuntat dinaintea publicului si daca numarul de titluri cerut il depaseste pe cel care este oferit, cererea nu este satisfacuta decat intr-o proportie redusa ( in raport de numarul oferit celui cerut).
Aceasta metoda este practicata mai ales in momentul introducerii unui titlu la cotatie. Este, de asemenea, cazul titlurilor societatilor privatizate, in momentul in care ele sunt oferite publicului.
6. Conversiunile, schimburile si rascumpararile
Societatea sau colectivitatea care a emis titlurile poate la un anumit moment dat sa propuna detinatorilor lor sa le schimbe contra altor titluri emise sau de emis. Atunci cand schimbul se face contra unor titluri deja existente, operatia este propriu-zis un schimb, iar daca se face contra unor titluri noi, este vorba de o conversie.
