Paradisurile fiscale

Paradisurile fiscale

Trebuie recunoscut dreptul oricarui contribuabil de a evita pe cai legitime plata impozitelor[1], ceea ce presupune deseori, recurgerea la paradisurile fiscale, dar in acelasi timp aceste paradisuri fiscale pot fi folosite pentru efectuarea unor operatii care implica evaziune fiscala.

Majoritatea tarilor considerate paradisuri fiscale nu impun nici un impozit pe venit sau impun impozite doar asupra unor categorii de venituri, fie impun un impozit redus, in comparatie cu impozitele impuse de tarile de origine ale celor care folosesc paradisurile fiscale respective. De exemplu guvernele din Insulele Bahamas, Bermuda, Cayman si altele nu impun nici un impozit asupra veniturilor sau averii personale.

Acest tip de tari asigura o anumita protectie a informatiei bancare sau comerciale.

Cele mai multe tari care sunt cunoscute ca paradisuri fiscale[2] urmeaza o politica de incurajare a activitatii bancare din strainatate. Activitatea cetatenilor straini nu e supusa controalelor exercitate asupra schimburilor valutare sau alte controale. In comparatie cu comertul exterior, depunerile bancare din strainatate in paradisurile fiscale sunt considerabil mai mari decat conturile bancare straine in tarile care nu sunt paradisuri fiscale.

Un strain poate infiinta o companie intr-un paradis fiscal pentru a-si desfasura activitatea in alta tara. Astfel, compania nu va fi supusa controlului asupra schimburilor valutare in paradisul fiscal atat timp cat activitatea ei se desfasoara in moneda altor jurisdictii si nu se angajeaza in tranzactii in tara paradis fiscal respectiva.

In paradisurile fiscale se obtin cu usurinta licente de functionare pentru banci si corporatii[3].

Cei care recurg la paradisul fiscal in scopuri ilegale se impart in doua categorii importante:

1.     cei al caror obiectiv este evaziunea fiscala;

2.     cei care ascund profiturile rezultate prin incalcarea legislatiei fiscale ca urmare a evaziunii fiscale.

In urma unor studii efectuate pe plan mondial au fost identificate mai multe tari paradis fiscal printre care: Andorra, Antigua, Bahamas, Bahrain,Barbados,Belize, Bermuda, Cayman, Costa Rica, Elvetia, Hong Kong, Liberia, Liechtestein, Luxemburg, Monaco, Antilele olandeze, Olanda, Panama, Singapore, Sf. Vincent, Sri Lanka.