Subsistemul pietei de capital

Subsistemul pietei de capital

              Este al doilea subsistem important al pietei financiare. Pe piata de capital se determina pretul (rata dobanzii) si venitul aferente fiecarui activ.

              In functie de momentul in care se face tranzactia, ea se imparte in doua segmente dependente temporal: piata primara si cea secundara.

              Piata primara are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare in scopul atragerii capitalurilor financiare disponibile  pe termen mediu si lung, atat de pe pietele de capital intern, cat si pe cele internationale, oferind posibilitatea eminentului de titluri de valoare sa intre in contact direct cu investitorii, obtinand astfel resursele financiare necesare.

              La noi dezvoltarea pietei primare de capital este direct legata de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat.

              Piata secundara. Dupa ce au fost puse in circulatie titlurile mobiliare prin emisiune, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara de capital, aceasta concentrand in acelasi loc investitori particulari si institutionali ce pot vinde sau cumpara valorile mobiliare, avand garantia ca acestea au valoare si pot fi reintroduse oricand in circuit, titlurile putand fi valorificate inainte sa aduca venit (dobanda si dividende).

              Piata secundara functioneaza prin intermediul pietelor de negocieri  - piete interdealeri- si, in principal, a burselor de valori, acestea fiind institutii specifice economiei de piata, concentrand in acelasi spatiu economic si geografic cererea si oferta de titluri mobiliare, negociate deschis, liber si permanent, pe baza unor regulamente cunoscute .El reprezinta un barometru destul de exact al starii de fapt din domeniul economic.

              La 1 iunie 1881 s-au pus bazele organizarii tehnice a bursei de valori din regat, odata cu Legea asupra burselor, mijloacelor de schimb si de marfuri. Azi constituirea Bursei de valori din Bucuresti reprezinta o componenta esentiala a procesului de restructurare a sistemului economic romanesc si de creare a mecanismelor si institutiilor specifice economiei de piata.

              Piata Our-the-counter (OTC), o alta componenta a pietei secundare, face parte din categoria burselor secundare, aici se tranzactioneaza valori mobiliare emise de societati ce nu indeplinesc anumite conditii pentru a fi cotate la bursa de  valori (fie au o importanta locala, fie sunt noi, fie au un nivel de dezvoltare ce nu permite accesul la cotatia oficiala). Acesta nu are un sediu localizat geografic, ea fiind o "piata electronica".

              Piata OTC din Romania a fost creata pentru tranzactionarea, in principal a valorilor mobiliare provenite in urma privatizarii in masa, fiind creata dupa modelul complet informatizat al bursei NASDAQ, sistemul de tranzactionare pentru piata OTC romaneasca se numeste RASDAQ, creat pe baza sistemului PORTAL al pietei NASDAQ.

              Privind in ansamblul ei, piata de capital, pe aceasta, spre deosebire de piata monetara, sunt tranzactionate si active reale a caror valoare reala o notam cu A_r; valoarea totala a activelor reale este data de cantitatea disponibila din fiecare activ inmultita cu pretul de piata al acestuia (liniile 21 si 22 din figura 1.4.)

                           A_r = K₁*P₁ + K₂*P₂  +

              Venitul asteptat al acestor active este notat cu . El depinde de profiturile asteptate, inclusiv de sporul de capital ce se va obtine in procesele de productie ce utilizeaza aceste active durabile si de pretul de cost curent al acestor active. Cu cat profitabilitatea asteptata a proceselor de productie este mai mare si pretul curent al activului durabil este mai mic, cu atat mai mare va fi venitul asteptat  al acestui activ. Acest lucru este reprezentat prin efectul proportional si diferential combinate de linia 23 deoarece profitabilitatea asteptata viitoare a proceselor de productie relevante va fi , cu o oarecare probabilitate , mai mare cu cat cresterea actuala a profitabilitatii acestor procese este mai rapida.

              Putem spune ca un portofoliu de active al unui individ contine un sir de valori ale diferitelor active si un sir de rate ale dobanzilor sau venituri asteptate la aceste active : M, F_sg, F_lg, F_lp, A_r si  respectiv: . Se pune problema daca indivizii doresc sa detina acest portofoliu in in care sunt date ratele dobanzii si veniturile asteptate aferente acestor active si daca ei vor prefera alt portofoliu sau vor inlocui un tip de activ cu altul in cazul in care piata nu este in echilibru.

              Se va nota cu _sg, _lg, _sp si _r valorile activelor din fiecare tip pe care indivizii doresc sa le detina in conditiile de piata date, cu ratele dobanzii si veniturile asteptate ale acestora cunoscute.

              Vom putea introduce o serie de termeni care sa indice gradul de dezechilibru pe fiecare piata a activului (piata bonurilor de tezaur, piata obligatiunilor guvernamentale, piata creditelor pe termen scurt si piata activelor reale - acestea fiind componente ale pietei de capital), practic acesti termeni vor arata excesul din activul dorit fata de activul detinut de indivizii privati. Acest fapt este indicat prin liniile: 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35.

              Modalitatea in care este determinata structura de portofoliu dorita este aratata prin liniile 36, 37, 38 si 39. Linia 37 arata proportionalitatea pozitiva ce exista intre valoarea totala a proprietatii ce urmeaza a fi investita (A) si cantitatea din fiecare activ care se doreste sa fie detinuta in portofolii, deci, cu cat A este mai mare cu atat mai mare va fi cantitatea din fiecare activ dorit in portofoliu.

              Daca avem data profitabilitatea asteptata viitoare, venitul asteptat al activului va fi cu atat mai mare cu cat pretul lui de cost curent este mai mic, acest lucru fiind aratat de linia 24 ce completeaza determinarea lui

              Pot exista anumite evenimente exogene ce pot afecta optimismul investitorilor in ce priveste profitabilitatea asteptata viitoare, acestea fiind notate cu , influenta lor fiind reprezentata de linia 25.

              Venitul asteptat al obligatiunilor guvernamentale () depinde de rata dobanzii la aceste obligatiuni printr-un efect proportional pozitiv (linia 26) si de sporul de capital adus de obligatiuni care este proportional cu reducerea ratei dobanzii  acest lucru fiind reprezentat printr-un efect derivativ negativ (linia 27).

              Linia 27 exprima nevoia de a detine bani lichizi ca un mijloc de plata. Daca venitul national net () este considerat un bun indicator al volumului tranzactiilor din economie, atunci aceasta linie arata ca , cu cat volumul acestor tranzactii este mai mare, cu atat mai mare va fi cantitatea de bani pe care indivizii vor dori sa o detina, si mai mica, ca o consecinta, va fi partea din avutie pe care ei vor dori sa o detina sub forma de active non - monetare ( _sg + _lg + _sp + _r). Aceasta relatie nu este rigida daca avem in vedere faptul ca, cu cat sunt mai mari veniturile provenind de la active non - monetare, cu atat indivizii vor intentiona sa aleaga active non - monetare in locul banilor , acest lucru este sugerat de linia continua 38.

              Deci cererea de bani va fi mai mare cu cat: a.) este mai mare volumul tranzactiilor ce trebuiesc finantate si b.) sunt mai mici veniturile provenite de la activele non - monetare.

              O relatie foarte importanta este cea dintre cererea pentru diferite forme de active non - monetare si venitul anticipat al acestora, aceasta fiind exprimata de linia punctata 38 si 39 principiul fiind urmatorul: cu cat e mai mare venitul anticipat al unui activ in raport cu altul, cu atat mai atractiv va fi primul activ pentru un investitor. De exemplu daca creste , bonurile de tezaur devin mai atractive si aceasta poate duce la o crestere a _{sg  si sp} si, prin urmare, la o scadere a lui _lg si  _r . Nu trebuie, insa, neglijata relatia intre venitul diferitelor forme de active cum ar fi relatia intre ratele dobanzii pe termen scurt() si pe termen lung(

              Investitorii vor dori sa obtina o cantitate mai mare de _sg decat _lg daca: a.) rata dobanzii pe termen scurt este mai mare decat cea pe termen lung si b.)asteptarile ca rata dobanzii pe termen scurt sa creasca in viitor sunt mai mari. Trebuie tinut cont de faptul ca asteptarile privind nivelurile viitoare ale ratei dobanzii depind de o serie de factori exogeni, notati cu  , acest lucru este exprimat de linia 39.

              In final vom arata reactia investitorilor la dezechilibre in ce priveste detinerea de active.

              Daca avem in vedere bonurile de tezaur si obligatiunile guvernamentale pentru rate ale dobanzii date, investitorii vor creste depozitele de astfel de active daca exista un deficit in ceea ce priveste cantitatea dorita si cantitatea detinuta din activele respective, lucru evidentiat de liniile 40 si 41.

              Pe baza numarului de actiuni existente (F_lg*i_lg) si a ratei dobanzii la obligatiunile guvernamentale () se determina valoarea acestor obligatiuni (F_lg ) cu ajutorul liniilor 42 si 43.

              Un mecanism similar actioneaza in cadrul creditelor acordate de banci investitorilor privati. Cantitatea de credite acordate de banci va creste cu o rata depinzand de deficitul dintre creditul dorit si cel acordat deja (linia44).

              Daca avem in vedere activele reale, A_r, cu cat mai mare va fi cererea in exces de astfel de active K₁, K₂,   cu atat mai rapid vor creste preturile lor de vanzare  P₁,P₂,  lucru aratat de linia 45. Acest lucru este foarte important pentru intregul mecanism al pietei de capital si vom arata aceasta prin urmatorul exemplu: vom presupune ca guvernul decide finantarea unei datorii pe termen lung si, pentru a tenta sectorul privat in vederea achizitionarii de bonuri de tezaur in loc de obligatiuni guvernamentale, reduce  si creste  de aici rezulta o crestere a venitului anticipat  (linia 26) ceea ce face ca activele reale A_r sa fie mai putin atractive decat F_{lg si} va reduce deci A_r .

              Deci oferta in exces de A_r va creste, deficitul dintre activele dorite si cele detinute (_r - A_r ) va scadea ducand la scaderea preturilor activelor durabile (linia 45) , productia de astfel de active fiind mai putin profitabila.

              In fig.1.5. sunt reprezentate buclele feed-back cu ajutorul carora se regleaza catre echilibru diferitele piete de active: piata bonurilor de tezaur, piata obligatiunilor guvernamentale, piata creditelor si piata activelor reale.

              Exista cate o bucla feed-back pentru fiecare activ F_sg, F_lg , F_sp, A_r, ele fiind conditionate in functionarea lor pe de o parte de structura portofoliului dorit de active (_sg , _lg , _sp , _r), iar pe de alta parte de nivelul ratelor dobanzii si venitul anticipat corespunzatoare (

              In afara de aceste bucle feed-back, in cadrul sistemului pietei financiare se mai formeaza o bucla feed-back impreuna cu celelalte subsisteme, ea aratand importanta activelor durabile in reglarea proceselor ce au loc in economia de piata. Ea este reprezentata in figura 1.6. si arata modalitatea de acumulare a activelor reale in economie, fiind, deci, o bucla feed-back a cresterii economice.

              Efectul de transmisie corespunzator acestei bucle este urmatorul :

              unde A = valoarea avutiei detinute: suma tuturor economiilor trecute - daca se include si sporul de capital inclus in venit - si a economiilor curente (notate cu.)

P.C.= cheltuielile pentru consum (cu P= pret)

Q= venitul din proprietate

              Daca tinem cont de faptul ca variabilele de pe conturul buclei feed-back din fig.1.6. apartin mai multor subsisteme, si anume P si P.C. lui S4 (subsistemul preturi - costuri - profitabilitate), iar .lui S5 (subsistemul formarii si distribuirii venitului national) se pot reprezenta conexiunile care se formeaza intre subsisteme.