|
Economiile contemporane ‑ economii mixte
In realitate, cum deja s‑a subliniat, in nici o societate contemporana economia nu se prezinta si nici nu s‑a prezentat intr‑o forma pura a vreuneia dintre cele doua modele polare infatisate mai sus. Nu a existat niciodata o economie de piata in proportie de 100%. Doar Anglia secolului al XIX‑lea s‑a apropiat destul de mult de acest model. Desigur, astazi, in SUA, de exemplu, cea mai mare parte a deciziilor sunt adoptate prin intermediul pietei. Statul insa, asa cum arata si Paul Samuelson, joaca un rol important in modificarea functionarii pietei12. Statul adopta legile care reglementeaza viata economica, asigura o serie de servicii publice indispensabile functionarii mecanismului economic sau chiar bunastarii marii majoritati a indivizilor, protejeaza mediul inconjurator, dar si mediul afacerilor. Orientarea economiei la nivel macroeconomic se realizeaza prin sistemul impozitarii, al cheltuielilor publice, prin politica monetara cat si printr‑o serie de alte parghii si instrumente ale politicii economice. 'A face sa functioneze o economie moderna fara a recurge la cele doua jumatati ‑ piata si statul ‑ concomitent, este ca si cum ai incerca sa aplauzi cu o singura mana' ‑ subliniaza Paul Samuelson13
Prezenta masiva a statului in economiile contemporane cele mai dezvoltate este demonstrata, printre altele, de ponderea importanta pe care o au in P.I.B, incasarile si cheltuielile guvernamentale, asa cum rezulta din tabelele 2.1. si 2.2.
Se observa din tabele ca, atat la cheltuielile cat si la prelevarile guvernului asupra economiei, prezenta sa a crescut substantial de‑a lungul ultimului sfert de secol, cu o usoara tendinta de scadere in anii '90. Oricum, ea se situeaza la aproape 50% pentru 'Europa celor 15' si la circa 1/3 din PIB in SUA si Japonia.
De asemenea, am asistat la cresterea numarului persoanelor remunerate de stat (intre 1951 si 1981 ponderea acestora in totalul populatiei active a crescut de la 15,2% la 38,2% in Suedia, de la 17,5% la 32,6% in Franta, de la 26,6% la 31,4% in Marea Britanie, de la 14,4% la 25,8% in Germania Occidentala, de la 11,4% la 24,4% in Italia si de la 17% la 18,3% in Statele Unite)14, statul fiind astfel un principal furnizor de venituri primare. La aceasta se adauga functia sa de redistribuitor de venituri primare. In plus, statul este in societatile occidentale cel mai important proprietar de locuinte, desi in ultimele decenii s‑a inregistrat o tendinta de reducere a acestui rol.
Tabel 2.1. Totalul cheltuielilor guvernamentale
(ca pondere in P.I.B. in perioada 1970‑1997)
in %
1970-73
1974-85
1986-90
1991-93
1994-97
Belgia
43,6
56,9
57,0
55,8
54,1
Danemarca
42,1
53,0
56,8
60,1
59,1
Germania*
40,1
47,6
46,0
49,0
49,1
Grecia
47,1
45,2
47,3
Spania
23,0
32,6
41,9
46,8
46,3
Franta
38,2
47,2
51,0
53,1
54,5
Irlanda
35,9
47,4
45,3
41,1
39,4
Italia
34,4
42,7
51,2
54,7
52,4
Luxemburg
33,1
47,6
41,2
Olanda
44,2
55,7
57,0
56,0
51,6
Austria
40,0
48,6
51,0
51,5
52,3
Portugalia
24,9
39,4
43,0
42,3
Finlanda
31,5
40,5
45,5
59,4
56,6
Suedia
45,4
59,7
60,5
68,5
66,9
Marea Britanie
37,7
43,7
40,3
42,6
42,1
Uniunea Europeana*
37.11
45,72
47,7
50,5
50,4
SUA
31,3
34,1
36,4
37,9
35,9
Japonia
21,1
30,8
32,3
33,2
35,4
1. EUR without Greece
2. EUR without Greece and Portugal
Tabel 2.2. Totalul prelevarilor curente guvernamentale
(ca pondere in P.I.B. in perioada 1970‑1997)
in %
1970-73
1974-85
1986-90
1991-93
1994-97
Belgia
40,1
48,8
49,8
49,0
50,0
Danemarca
46,3
50,2
57,6
56,9
57,2
Germania*
40,3
44,9
44,5
45,8
46,4
Grecia
32,9
34,0
33,4
38,2
Spania
23,1
29,6
38,1
41,3
41,1
Franta
38,9
45,5
49,2
49,0
50,0
Irlanda
31,8
36,9
39,8
38,7
37,3
Italia
29,0
33,2
40,3
44,9
45,5
Luxemburg
35,8
49,5
42,2
Olanda
44,6
52,7
51,9
52,7
48,8
Austria
41,5
46,2
47,8
48,7
47,4
Portugalia
26,5
33,7
34,7
37,3
37,3
Finlanda
36,1
44,3
49,5
54,2
53,4
Suedia
49,7
57,8
63,7
61,1
60,6
Marea Britanie
37,3
40,0
39,2
37,1
37,5
Uniunea Europeana*
36,51
41,7
44,1
45,2
46,1
SUA
30,6
32,2
34,0
34,2
34,1
Japonia
22,0
27,6
33,6
34,2
32,7
1. EUR without Greece.
Sursa datelor: European Commission, Directorate ‑ General for Economic and Financial Affairs, European Economy, Supplement A, Economic trends, No. 12 ‑ December 1995, p.22
Prin intreprinderile sale publice cat si printr‑o serie de reglementari directe ale politicii monetare si financiare, industriale sau agricole, statul poate influenta desigur si mediul afacerilor, cel care este rezervat mecanismelor pietei.
Realitatile ultimelor doua decenii au demonstrat insa ca succesul functionarii economiilor moderne a fost intr‑o relatie inversa cu dimensiunile implicarii statului in viata economica, Interventiile guvernamentale au fost si sunt tot mai mult criticate pentru efectele lor nocive asupra echilibrelor traditionale. Adesea ele au favorizat consumul in dauna investitiilor. Pe plan politic, in urma cresterii implicarii statului in calitate de gestionar, s‑a ajuns la 'tehnocratizarea puterii'.
In pofida tendintelor manifestate inca de la sfarsitul anilor '70 pe directia 'dereglementarii', adica a diminuarii prezentei statului in economie, eliminarea sa totala nu este de conceput si nici nu poate fi ceruta de cineva, oricat de adept al ideilor liberale ar fi. Economia mixta, desigur in forme si ponderi diferite de la tara la tara, va continua sa existe. Problema care se pune este de a mentine prezenta statului in limite acceptabile, pentru a pastra libertatea intreprinderilor si a menaja susceptibilitatea contribuabilului15
Concepte de baza
· Sisteme economice
· Probleme fundamentale ale
organizarii economice
· Tipurile fundamentale ale
sistemelor economice
· Economia naturala
· Economia de piata
· Sectoarele economiei de piata
· Economia sociala de piata
· Economia paternalista
· Economia mixta
Probleme de discutat
1. Ce reprezinta un sistem economic?
2. Care sunt problemele fundamentale ale organizarii economice?
3. Conceptul, continutul si caracteristicile economiei naturale.
4. Aparitia si dezvoltarea economiei de schimb.
5. Sectoarele economiei de piata.
6. Modelul teoretic al economiei de piata si confruntarea sa cu economia reala.
7. Caracteristici si tipuri ale economiei de piata contemporane.
8. Economia de comanda si esecul functionarii ei.
De ce se afirma ca economiile contemporane sunt economii mixte?
12 Paul A. Samuelson, Willian D. Nordhaus, Micro‑économie, 14e Édition entièrement revue et mise à jour, Les Édition d'Organisation, Paris, 1995, p.74.
13 Ibidem, p.107.
14 Matei Dogan, Dominique Pelassy, Economia mixta, jumatate capitalista, jumatate socialista, Editura Alternative, Bucuresti, 1992, p.25.
15 Matei Dogan, Dominique Pelassy, op.cit., p.41.