Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Studiu de caz produsul card de debit (plat si embosat) raiffeisen bank

STUDIU DE CAZ PRODUSUL CARD DE DEBIT (PLAT SI EMBOSAT) RAIFFEISEN BANK


1. GENERALITATI


1.1 Scop


Avem ca scop crearea cadrului necesar pentru emiterea cardurilor de debit:

Embosate: MasterCard in Lei, MasterCard in USD, MasterCard in EUR, MasterCard Gold

Debit in Lei)

Plate: Visa Electron, Maestro si MasterCard pentru Studenti

Precum si mentenanta functionala a produselor si servici lor card de debit oferite persoanelor fizice monografia contabila aplicabila produsului.


1.2 Definitii




Cardurile embosate sunt produse care se adreseaza persoanelor fizice si pot fi utilizat in tara si in strainatate pentru:

Tranzactii comerciale directe la agenti economici dotati cu EPOS;

Tranzactii comerciale directe la agenti economici dotati cu imprintere;

- Tranzactii Internet;

Retrageri numerar, in tara si strainatate, de la toate echipamente automate de eliberare a numerarului (ATM) care afiseaza sigla MasterCard, precum si la ghiseele bancare dotate cu EPOS sau imprintere si care afiseaza sigla MasterCard. Retragerile de numerar se onoreaza in moneda locala a tari in care se efectueaza operatiunea.

.            pentru retrageri de numerar la ghiseele Raiffeisen Bank, si exclusiv cu utilizarea imprinterului, este permisa eliberarea valutei de cont, respectiv EUR pentru cardul MasterCard Raiffeisen Bank in EUR sau USD pentru cardul MasterCard Raiffeisen Bank in USD.

Cardurile plate in lei (Maestro, VISA Electron, MasterCard Student) sunt produse ce confera acces la contul curent personal in lei si care se adreseaza persoanelor fizice si pot fi utilizat in tara si in strainatate pentru:

.            tranzactii comerciale directe la agenti economici dotati cu EPOS si care afiseaza sigla Maestro, Visa Electron, MasterCard. Cardul nu poate fi folosit pentru operatiuni manuale, cu utilizarea de imprinter;

.            tranzactii internet;

.            retrageri numerar, in tara si strainatate, de la toate echipamente automate de eliberare a numerarului (ATM) care afiseaza sigla Maestro, MasterCard, respectiv VISA Electron, precum si la ghiseele bancare care afiseaza aceleasi sigle. Retragerile de numerar se onoreaza in moneda locala a tarii in care se efectueaza operatiunea.


Cardul MasterCard plat pentru Studenti


- Este adresat studentilor si masteranzilor cu varsta cuprinsa intre 18 - 26 ani (neimpliniti) din cadrul unei facultati de stat sau particulare din Romania acreditata de Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului, in orice forma de invatamant

- Cardul este disponibil cu 3 design-uri reprezentand hobby-uri:

1. Muzica

2. Calatorii

3. Sport

- Nu se emit carduri suplimentare pentru aceste tipuri de carduri;

- Clientul trebuie sa prezinte obligatoriu la solicitarea cardului: legitimatia de student (vizata) sau carnetul de student (vizat) sau adeverinta de la facultate (semnata si stampilata in original; trebuie trecuta inclusiv data emiteri adeverintei)

- La implinirea varstei de 26 ani clientul va putea ramane cu acelasi card, iar taxa si comisioanele se vor modifica conform contractului semnat de client.

Utilizatorul principal de card este persoana fizica care solicita bancii deschiderea unui cont curent in USD, EUR sau RON pe numele sau, precum si emiterea unui card in USD, EUR sau Lei pe numele sau, ca mijloc de acces la cont.

Cardul principal este cardul emis de banca pe numele titularului de cont curent.

Cardul suplimentar este cardul emis de banca pe numele unei persoane imputernicite de Utilizatorul principal de card sa acceseze, folosind un card, contul curent in valuta sau lei al acestuia.

Utilizatorul suplimentar de card este persoana fizica care are acces la contul curent in valuta sau lei al utilizatorului principal de card in baza acordului explicit al acestuia, prin intermediul unui card suplimentar. Calitatea de Utilizator suplimentar de card garanteaza accesul la fondurile disponibile din contul curent exclusiv prin intermediul cardului, precum si interogarea soldului disponibil prin intermediul bancomatelor si dispozitivelor EPOS.


2. FUNCTIONALITATEA PRODUSULUI CARD DE DEBIT EMBOSATS SAU PLAT (Maestro, Visa MasterCard Student)


Folosirea cardului se face numai de catre Utilizatorul (principal, suplimentar, dupa caz) care are inscriptionat numele sau pe card. Cardul nu este transferabil, putand fi folosit doar in limita de valabilitate temporala specificata pe verso si in limita disponibilului din contul curent.

Toate cardurile de debit emise si reemise din data de 22 martie 2010 vor fi automat inrolate in serviciul 3D Secure.

Daca un client a solicita un card de debit inainte de data de 22 martie 2010 si doreste inrolarea lui in serviciul 3D Secure se va procedat conform Proceduri inrolare card persoane fizice si juridice in serviciul "Comert Electronic 3D Secure". Pentru clienti deja existenti si ale caror carduri nu s-au reemis inca, dar care doresc inrolarea in serviciul 3D Secure se va proceda conform Proceduri inrolare card persoane fizice si juridice in serviciul "Comert Electronic 3D Secure".

Pentru operatiunile efectuate in strainatate, banca va debita contul curent al clientului utilizand moneda de referinta:

- EUR pentru cardurile VISA Electron

- EUR pentru cardurile Maestro

- EUR pentru cardurile MasterCard plat pentru Studenti

- EUR pentru cardurile MasterCard GOLD

- USD pentru cardurile MasterCard embosat in LEI

- EUR pentru cardurile MasterCard embosat in EUR



- USD pentru cardurile MasterCard embosat in USD

Pentru operatiunile efectuate in lei pe teritoriul Romaniei, Banca va debita:

- Contul in EUR la cursul sau intern de vanzare EUR/cumparare LEI valabil pentru data operari tranzactiei pe cont - pentru MasterCard in EUR

- Contul in USD la cursul sau intern de vanzare USD/cumparare LEI valabil pentru data operari tranzactiei pe cont - pentru MasterCard in USD



3. EMITEREA CARDURILOR EMBOSATE SI OPERATIUNI DE MENTENANTA


3.1 Emiterea cardurilor de debit


Emiterea cardurilor plate si embosate drept mijloace de acces la conturile curente se efectueaza la solicitarea titularului de cont, prin formularul Cerere deschidere cont curent/emitere card de debit - persoane fizice atasat la Procedura de deschidere si mentenanta conturi curente PF.

Emiterea cardului este o actiune ulterioara inrolari clientului in ICBS si deschideri contului curent ce va fi accesat de card.

Activitatea de personalizare carduri si imprimare plicuri PIN se desfasoara centralizat, prin intermediul departamentului specializat al Directiei Operatiuni Carduri, in conformitate cu cerintele de securitate impuse de organizati le Visa si MasterCard si in conformitate cu reglementarile prevazute in "Flux de lucru privind emiterea cardurilor de debit PF".


3.2 Operatiuni de mentenanta a cardurilor


Reemiterea cardurilor

Banca va reinnoi automat cardul oricand in ultimele 30 de zile de valabilitate a cardului, cu exceptia situati lor in care cardul este atasat unui cont suspendat/inchis/dormant.

Clientul poate solicita banci sa nu mai reemita cardul, prin notificare scrisa cu cel putin 30 zile anterior datei de expirare. Utilizatorul de card (principal, suplimentar) se obliga sa ridice de la Banca noul card reemis de catre aceasta, in termen de 60 de zile de la data emiteri/reemiteri. In cazul neindepliniri acestei obligati, Banca poate denunta unilateral Contractul, fara notificarea prealabila a Utilizatorului.


Emiterea cardurilor suplimentare


Utilizatorul principal de card poate solicita bancii emiterea de carduri suplimentare pe contul sau curent. Utilizatorii suplimentari de card au acces la intreg disponibilul din contul curent si pot consulta soldul contului curent prin intermediul dispozitivelor ATM si EPOS.


Reemiterea codului PIN


Utilizatorul de card poate solicita banci reemiterea codului PIN. Reemiterea codului PIN este o operatiune taxabila. In urma acestei operatiuni banca reimprima codul PIN alocat la emiterea cardului.


Blocarea cardului


Utilizatorul de card poate solicita banci blocarea cardului in conditii le pierderi/furtului acestuia.

Blocarea se efectueaza in urma apelului telefonic al utilizatorului de card (fara a fi necesara o confirmare scrisa) sau ca urmare a unei cereri depuse de client (se foloseste formularul de mentenanta card F3 anexa la Procedura mentenanta card de debit PF). Daca blocarea se efectueaza telefonic, functionarul banci care preia apelul va cere clientului si sa confirme faptul ca doreste reemiterea acestuia. In lipsa unui raspuns negativ al clientului, cardul se va reemite.

Utilizatorul principal de card poate solicita oricand banci blocarea cardurilor utilizatorilor suplimentari.

Fluxurile aferente operatiunilor de mentenanta card sunt descrise in Procedura mentenanta card debit PF.


Incetarea contractului de emitere card


Banca poate rezilia de plin drept contractul de card in cazul nerespectari de catre Utilizatorul principal sau suplimentar de card si a prevederilor contractuale, nesolutionari de catre Utilizatorul principal de card a iesiri neautorizate in descoperit sau in orice alte cazuri considerate intemeiate de catre Banca, cu instiintarea scrisa a Utilizatorului principal de card. In cazul neridicari cardului in 60 de zile de la data emiteri/reemiteri, rezilierea se poate face fara instiintarea prealabila a Utilizatorului.

Daca Banca decide sa inceteze prin denuntare unilaterala relatia contractuala de card de debit cu Utilizatorul principal/secundari (fara sa fi intervenit cazuri de cupla contractuala), Banca este obligata sa notifice in scris Utilizatorul principal cu 2 luni inainte de rezilierea cardului Utilizatorul principal de card poate solicita banci incetarea contractului de emitere card prin notificare scrisa si depunerea la banca a tuturor cardurilor atasate pe cont. Utilizatorul principal de

Card/succesori legali are/au obligatia sa depuna personal sau prin mandatar cardul propriu si al Utilizatorilor suplimentari la Banca in maximum 5 zile lucratoare de la data primirii unei instiintari in acest sens de la Banca, precum si obligatia sa acopere integral eventualele debite.


DEBITE NEAUTORIZATE


Depasirea neautorizata, prin utilizarea cardurilor, a disponibilului din cont poate aparea datorita:

.            debitari din contul curent de taxe/comisioane datorate banci,



.            debitari din cont a unor tranzactii card sosite in decontare dupa mai mult de 30 de zile

Calendaristice de la data efectuari,

.            debitari din cont de tranzactii card sub limita de autorizare (tranzactii pentru care, conform reglementarilor VISA si MasterCard comercianti nu sunt obligati sa solicite banci emitente autorizarea operatiuni).

Banca va percepe dobanda penalizatoare la valoarea iesiri in descoperit neautorizate, incepand din prima zi a aparitiei pe contul curent a debitului neautorizat.


5. CONTROL INTERN


Produsele tip card de debit vor fi monitorizate la nivelul Administratiei Centrale, dupa cum urmeaza:

.            Controlul dual in fluxul de aprobare este asigurat la nivelul Directiei Operatiuni Carduri.

.            Activitatea de analiza si aprobare privind emiterea cardurilor embosate, va fi monitorizata de Directia Managementul Pasivelor/Departamentul Produse Tranzactionale in baza rapoartelor functionale furnizate de sistemul de procesare a aplicati lor.

.            Emiterea cardurilor, a plicurilor PIN este controlata la nivelul Directiei Operatiuni Carduri. In vederea exercitari controlului intern se vor crea rapoarte din aplicatia de gestiune/emitere carduri care vor fi confruntate cu situati le operative de emitere carduri.



CONCLUZII


Platile electronice, aceasta semnificativa inventie a sfarsitului de secol XX, au aparut ca una din urmarile remarcabile ale dezvoltarii tehnologiei informatiei si a telecomunicatiilor. Raspandirea calculatoarelor personale, a mijloacelor de telecomunicatii publice, rapide si relativ ieftine, dar si a retelelor private de mari dimensiuni, precum si, in final, a Internetului asa cum il stim astazi, au format infrastructura nationala, regionala si globala pe care s-au construit sisteme de plati electronice, si de transferuri electronice de fonduri, de mici si de mari dimensiuni, si sub nenumarate forme, o infrastructura care astazi reprezinta un puternic factor motor al economiilor dezvoltate, si, mai ales, al economiilor tarilor in curs de dezvoltare.

Aceste sisteme de plati electronice sunt probabil cea mai dinamica parte a economiei informatizate, digitale, locala, regionala si globala. Cele mai importante trei mari componente ale acestor sisteme sunt sistemele de plati prin carduri, comertul electronic, si transferurile electronice de fonduri interbancare si intre companii. Toate acestea presupun existenta, la scara globala, a unor retele de telecomunicatii vaste, cum ar fi de pilda Visa si MasterCard, Internetul, sau reteaua SWIFT.

Platile electronice sunt un stimulator important al cresterii economice si al vitalitatii unei economii iar guvernele trebuie sa fie interesate in incurajarea dezvoltarii si generalizarii sistemelor electronice de plati si de transferuri electronice de fonduri. O economie eficienta depinde in mare masura de un sistem rapid si eficient de plati. S-a aratat, de exemplu, ca o crestere a ponderii platilor electronice cu 10% ar putea conduce la o crestere cu circa 0,5% a cheltuielilor generale ale consumatorilor, cu toate urmarile benefice ale acestei cresteri. In ultimele doua decenii cresterea volumului platilor electronice in SUA a condus la o crestere cu circa 6,5 trilioane de dolari a consumului, ceea ce echivaleaza cu crearea a circa 1,3 milioane de locuri de munca.

O larga raspandire a acestui tip de plati a condus la o crestere semnificativa a vanzarilor de bunuri si servicii, a facilitat mult problema accesului la un credit de consum, si a redus restrictiile impuse comertului de barierele geografice.

Platile electronice ofera beneficii evidente - in principal comoditate si viteza -

Tuturor partilor implicate intr-o tranzactie economica - consumatorilor si comerciantilor, sistemului bancar, companiilor, administratiei centrale si locale. Prin costuri generale de sistem mai reduse si prin viteza sporita, platile si transferurile electronice de fonduri pot conduce la economii anuale estimate la circa 1% din produsul intern brut, in comparatie cu platile bazate pe formulare de hartie - se estimeaza ca in SUA aceasta reducere generala a costurilor platilor se ridica la circa 60 de miliarde de dolari pe an, iar in Anglia la circa 10 miliarde de dolari pe an.

Economiile rezultate nu sunt neglijabile, iar guvernul american - un promotor al domeniului - a demarat inca din 1995 un program legislativ menit a reduce activitatile bazate pe hartie, in cadrul mai general al unei guvernari electronice care cuprinde si platile electronice (Paperwork Reduction Act of 1995, urmat de un Goverment Paperwork Elimination Act of 1998). Unele studii arata ca un sistem de plati electronice costa in general intre o jumatate si o treime din costul unui system echivalent de plati bazate pe hartie.

Platile electronice micsoreaza semnificativ gripajul unei economii, reducand substantial intarzierile de plata, si diminuand o oarecare lipsa de incredere in sistemul bancar care poate actiona ca o frana in procesul dezvoltarii. Ele au o influenta benefica asupra economiei si prin diminuarea volumului economiei subterane, reintroducand o mare parte din banii acesteia in circuitele legale ale economiei si producand o crestere binevenita a veniturilor bugetare.

Diversele forme de plati electronice, intre care cele mai raspandite sunt platile prin carduri, pot actiona si in calitate de "canale" care introduc in sistemul bancar un important segment al populatiei "nebancarizate", fapt a carui urmare este cresterea volumului de lichiditati din banci, ceea ce poate constitui un motor al cresterii economiei, prin scaderea costurilor fondurilor pentru investitii si imprumuturi bancare. Importanta acestui efect nu trebuie subestimata tinand seama de faptul ca circa 70% din populatia lumii nu este bancarizata.



Visa considera ca intr-o economie se poate crea un adevarat "cerc virtuos", in care platile electronice si cresterea economica se influenteaza si se sprijina una pe alta, iar aceasta contribuie la sustinerea dezvoltarii economice pe termen lung.

Marea majoritate a volumului (numar de tranzactii) platilor electronice se realizeaza prin intermediul cardurilor bancare de plata, cele mai cunoscute si mai raspandite fiind cardurile marilor sisteme de carduri internationale Visa si MasterCard care detin impreuna circa 90% din piata platilor prin carduri si au peste 2,5 miliarde

De carduri emise. Dar marea majoritate a valorii platilor electronice se realizeaza prin

Transferurile electronice de fonduri derulate prin astfel de sisteme cum ar fi SWIFT, CHIPS, Fedwire, ACH sau TARGET, si atingand valori de peste 1000 de trilioane de

Dolari anual.

Cardurile, aparute in forma in care o cunoastem astazi in anul 1958 (prin BankAmericard, precursoarea cardurilor Visa), reprezinta un moment important in istoria formelor de plata, fiind probabil al patrulea astfel de moment, ca importanta, in aceasta lunga istorie, dupa aparitia monedelor in jurul anului 1200 aC la chinezi, a cecurilor (biletele de schimb) florentine prin anii 1200 pC, si a bancnotelor de hartie care se generalizeaza la sfarsitul secolului al XIX-lea (4,5). Comoditatea acestui nou instrument de plata a condus la adoptarea lui rapida atat de catre consumatori cat si de catre comercianti.

Pe la mijlocul deceniului al zecelea al secolului trecut apare si comertul electronic, bazat esentialmente pe aparitia Internetului si pe folosirea cardurilor de plata. Desi actualmente valoarea totala a platilor din comertul electronic este de numai circa 1% din aceea a comertului mondial cu amanuntul, recentele realizari din domeniu (protocoalele de autentificare care diminueaza substantial riscul unei tranzactii) permit prevederea unei dezvoltari foarte rapide in urmatorii ani, inclusiv in Romania. Comertul mobil, desfasurat ca o forma a comertului electronic bazat in principal pe telefoanele mobile, este inca in faza de inceput a maturizarii, lipsindu-i inca in mare masura atributele esentiale ale interoperabilitatii si globalizarii, dar functionand bine la nivel local.

Transferurile electronice de fonduri s-au dezvoltat continuu, si impreuna cu extinderea retelelor de telecomunicatii private ale sistemelor bancare (ca sa mentionam numai sistemul SWIFT), fara a avea impactul la public al cardurilor sau al comertului electronic, dar constituind o adevarata coloana vertebrala a circulatiei pe cale electronica a banilor intre banci si intre companii, si formand una din temeliile dinamismului unei economii dezvoltate.

In Romania platile electronice sunt in plina dezvoltare - numarul de carduri (majoritatea Visa si MasterCard), a depasit in prezent cifra de 5 milioane, comertul electronic este la inceputul unei perioade de dezvoltare intensa prin adoptarea recenta a protocolului 3-D Secure de catre trei mari banci acceptatoare, iar crearea companiei Transfond ca agent de transfer electronic de fonduri al Bancii Nationale a Romaniei va permite din 2004 transferul electronic interbancar si, intr-un viitor apropiat, conectarea la sistemul TARGET, transfrontalier, al zonei euro. Pot fi remarcate si serviciile bancare electronice, practic deja generalizate, si care includ si plati electronice, precum si inceputul serviciilor de guvernare electronica care permit si plata electronica a taxelor si impozitelor.





BILBIOGRAFIE:

Valentin Scarlat,  "Institutii de dredit", Editura Mustang, Bucuresti, 2009

Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel -"Moneda credit banci" , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1997

Ioan Popa - "Tranzactii Comerciale Internationale" , Editura Economica , Bucuresti , 1997

Cezar Basno, Nicolae Dardac -"Operatiuni bancare" -Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994

Ioan Popa-"Tranzactii comerciale internationale -Editura economica, Bucuresti, 1997

L. C. Ionescu, "Economia si rolul bancilor", Editura Economica, Bucuresti, 2003

Vasile Dedu -"Gestiunea Bancara" -Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994

Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel -"Moneda credit banci" - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997

D. Constantinescu, "Management bancar", Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti,2003

C. C. Kiritescu, E. M. Dobrescu, "Bancile - Mica enciclopedie, Editura Expert, Bucuresti, 1998

www.no-cash.ro

www.raiffeisen.ro

www.ziarulfinanciar.ro

www.kappa.ro