Eficienta economica a utilizarii fondului funciar

EFICIENTA ECONOMICA A UTILIZARII FONDULUI FUNCIAR

Grupa indicatorilor utilizati pentru cuantificarea rezultatelor economico-financiare ca expresie a efectelor economice obtinute in urma utilizarii fondului funciar se imparte in doua subgrupe:

1. indicatori care exprima rezultatele economico-financiare la nivelul productiei agricole;

2. indicatori care exprima rezultatele economico-financiare la nivelul exploatatiei agricole (fermei).

1.1. Indicatori ce cuantifica rezultatele economico-financiare la nivelul productiei agricole

1.1.1. Productia medie (q_m) - exprima randamentul obtinut (kg, l, buc.) pe unitate de productie (ha, animal) si se calculeaza cu relatia:

sau

Tabelul 1.18

Calculul indicatorilor "productia medie" si a "venitului total la hectar" (date orientative)

1.1.2. Venitul la ha sau pe animal (VT/ha, VT/cap.) - reflecta valoarea productiei obtinute pe hectar sau pe animal (tab. 1.18) si se calculeaza cu formula:

VT/ha= qm₁ Pv         

sau

VT/cap. = qm₂ Pv,     unde:

Pv - pretul de vanzare - RON/kg;

1.1.3. Marja bruta este un indicator care reflecta competitivitatea relativa a diferitelor activitati de productie, respectiv exprima "profitabilitatea" activitatilor de productie individuale (productia de grau, productia de porumb, productia de lapte etc.).Marja bruta (Mb) se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

Mb = VT - Cv,  unde:

VT - productia finala sau veniturile totale calculate ca suma intre valoarea productiei principale si a productiei secundare - RON;

Cv - costuri variabile (includ valoarea mijloacelor de productie cumparate sau produse in ferma care au fost consumate cu scopul de a obtine productia. Ex.: samanta, ingrasaminte, pesticide, carburanti si lubrifianti, platile pentru utilaje inchiriate, dobanzile la capitalul utilizat).

Indicatorul "marja bruta" este folosit pentru:

compararea performantei diferitelor activitati de productie ;

analiza structurii de costuri;

calcularea profitului fermei.

Daca cunoastem care este marja bruta pentru fiecare activitate de productie, profitul poate fi calculat ca diferenta intre marja bruta si costurile fixe.

Pr = Mb - Cf, unde:

Pr - profitul fermierului - RON;

Cf - costurile fixe (munca familiei, energie, amortizarea fondurilor fixe, intretinerea fondurilor fixe, arenda, asigurarile, impozite etc.).

Tabelul 1.19

Calculul indicatorului "marja bruta" in productia vegetala

*utilaje inchiriate - arat, discuit, semanat, fertilizare, tratamente, recoltare, transport etc.

1.2.Indicatorii care exprima rezultatele economico-financiare la nivelul exploatatiei agricole

1.2.1. Productia totala (Qt) - exprima cantitatea de productie (kg, l, buc.) obtinuta de un agent economic intr-o perioada de timp (de regula un an calendaristic sau un ciclu de productie) functie de cantitatea si calitatea factorilor utilizati.

Qt = Sc qm    sau Qt = Em qm

1.2.2. Productia finala in agricultura - este un indicator de calcul al venitului net si al valorii adaugate si reprezinta expresia valorica a productiei agricole si a veniturilor din alte activitati economice (productia neagricola) obtinute intr-o anumita perioada de timp, de obicei un an.

I. Productia finala agricola (P.f.agr.) se va determina folosind metoda de ramura, potrivit careia, aceasta rezulta prin insumarea productiei finale vegetale (P.f.veg.) si a productiei finale animale (P.f.anim.).

P.f.agr. = P.f.veg. + P.f.anim.

A. Productia finala vegetala se calculeaza insumand valoarea produselor principale si secundare, cheltuielile cu infiintarea si intretinerea plantatiilor viti-pomicole pana la intrarea pe rod, la care se adauga soldul productiei vegetale neterminate, folosind formula (tab. 1.21).

P.f.veg. = (Qp P_v1) + (Qs P_v2) + SPN + Chelt. cu infiintarea plantatiilor si intretinerea lor pana la intrarea pe rod, unde:

Qp - productia principala - kg;

Qs - productia secundara - kg;

P_v1, P_v2 - pretul de vanzare - RON /kg;

SPN - soldul productiei neterminate - RON

Valoarea productiei vegetale principale rezulta din insumarea valorii produselor principale realizate intr-un an calendaristic de la culturile de camp (cereale boabe, culturi tehnice, alimentare, furajere, plante pentru producerea de seminte si seminceri), culturi in sere, solarii si rasadnite, cat si de la plantatiile

viti‑pomicole si pajistile naturale. In cadrul productiei vegetale principale trebuie sa se includa intreaga productie realizata de la culturile respective (cultura in ogor propriu, intercalata sau succesiva).

Valoarea productiei vegetale secundare este reprezentata de suma valorii tuturor produselor secundare cu utilitate economica obtinute din ramura vegetala in timpul unui an calendaristic.

Cantitatea de productie vegetala secundara (paie, pleava, coceni, vreji, frunze etc.) se determina, de obicei, in mod direct prin cantarire. In cazurile cand nu este posibila determinarea directa, se procedeaza la calculul indirect, pe baza unor coeficienti stabiliti ca raport cantitativ intre produsul principal si secundar. In acest caz, cantitatea totala de productie secundara (Qs) se obtine prin inmultirea cantitatii de productie principala (Qp) cu coeficientul specific culturii respective (k).

Qs = Qp k

Cunoscand cantitatea de productie vegetala secundara obtinuta de la fiecare cultura, aceasta se inmulteste cu pretul de vanzare (sau contractare), obtinandu-se valoarea productiei secundare.

Valoarea productiei vegetale neterminate rezulta din suma cheltuielilor efectuate in anul de program, dupa incheierea ciclului de productie, pentru productia anului urmator. Cele mai importate lucrari care fac obiectul productiei neterminate, se refera la araturile adanci de toamna, pregatirea terenului pentru insamantarile de toamna, pregatirea terenului pentru insamantarile de toamna in camp, in gradina de legume, in sere si rasadnite, insamantarile si plantarile de toamna, lucrarile de toamna efectuate in vi si livezi dupa recoltare, fertilizarea si amendarea solului etc.

Deoarece productia neterminata de la inceputul anului calendaristic este rezultatul muncii din anul precedent, ea nu trebuie inclusa in productia finala a anului curent, deoarece in cursul anului, aceasta productie neterminata devine finita si ar da nastere unei duble inregistrari (o data ca productie neterminata si o data ca productie finita). Pentru eliminarea dublei inregistrari se impune necesitatea scaderii valorii productiei vegetale neterminate de la inceputul anului calendaristic (de program) folosind formula:

SPN = PN_s - PN_i

in care:

PN_s - valoarea productiei vegetale neterminate de la sfarsitul anului calendaristic;

PN_i - valoarea productiei vegetale neterminate de la inceputul anului calendaristic.

Soldul productiei vegetale neterminate poate fi pozitiv (cand se va adauga la celelalte elemente ale productiei finale), negativ (cand se va scadea) si egal cu zero (cand PN_s = PN_i).

Cheltuielile pentru infiintarea plantatiilor pomiviticole  si de intretinere a acestora pana la intrarea pe rod se evalueaza la nivelul pretului de deviz, respectiv la nivelul cheltuielilor efective si cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate cu:

infiintarea plantatiilor (desfundarea terenului, terasarea, arat, sapat gropi, plantat, etc.);

intretinerea plantatiilor tinere (inclusiv materialul de sustinere);

completari de goluri.

B. Productia finala animala. Se obtine din insumarea valorii cresterii in greutate a animalelor (carne), a valorii produselor principale si secundare si a soldului productiei neterminate (tab. 1.22) folosind formula:

P.f.anim. = VP_p + VP_s + SPN - (VA_c + VA_r),

in care:

VP_p - valoarea productiei principale - RON;

VP_s - valoarea productiei secundare - RON;

SPN - valoarea soldului productiei neterminate - RON;

VA_c - valoarea animalelor cumparate - RON;

VA_r - valoarea animalelor reformate din turma de baza.

Cresterea in greutate vie nu se calculeaza pentru cabaline si albine, ci se are in vedere sporirea numerica a acestora (capete la cabaline si familii de albine). Sporul in greutate vie se calculeaza folosind urmatoarea relatie:

S_pt = (G_f + V + S + M) - (G_i + I),

in care:

S_pt - sporul in greutate vie al animalelor tinere si la ingrasat pe specie - t;

G_t - greutatea vie a animalelor la sfarsitul anului - t;

V - greutatea vie a animalelor vandute - t;

S - greutatea vie a animalelor sacrificate pentru consum intern sau de necesitate - t;

M - greutatea animalelor moarte - t;

G_i - greutatea vie a animalelor la inceputul anului - t;

I - greutatea initiala a animalelor intrate din cumparari si prasila proprie (fatari) - t.

Dupa determinarea sporului in greutate vie si a cresterii numerice a animalelor se calculeaza valoarea fiecarui element in parte, folosind pretul mediu de vanzare. la pasari, in valoarea cresterii in greutate vie se va include si valoarea puilor de o zi livrati in afara unitatii.

Valoarea produselor animale principale se refera la lapte (de vaca, bivolita, oaie si capra), oua, lana, miere de albine, pielicele (de miei), peste proaspat din iazuri special amenajate, gogosi de matase, blanuri ale animalelor, din crescatorii etc., toate evaluate la preturile medii de vanzare.

Valoarea produselor animale secundare se calculeaza inmultind cantitatea de produse  secundare rezultate de la animale si care au utilitate economica cu pretul unitar al acestora (gunoi de grajd, ceara, puf, fulgi s.a.).

Productia animala neterminata cuprinde valoarea efectivelor de animale si pasari tinere existente in stoc la sfarsitul anului, cat si valoarea animalelor la ingrasat a caror proces de ingrasare nu s-a terminat pana la 31.XII. La ovine adulte (berbeci, oi fatatoare si batali), productia neterminata este echivalenta cu cheltuielile de intretinere aferente trimestrului IV. La pesti productia neterminata este reprezentata de puietul din crescatorii existent la sfarsitul anului.

De asemenea, din valoarea obtinuta prin insumarea elementelor prezentate mai sus, se va scadea valoarea animalelor tinere si la ingrasat cumparate si valoarea animalelor reformate din turma de baza.