Studiu de caz - ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale

STUDIU DE CAZ - MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

1. Mandat. Viziune. Valori Comune

Mandatul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) este de a elabora, implementa si monitoriza politicile si strategiile in domeniile agriculturii, gestiunii durabile a padurilor si dezvoltarii spatiului rural, de a asigura modernizarea si dezvoltarea activitatilor sectoriale si de a garanta transparenta si eficienta in utilizarea fondurilor alocate.

MADR lucreaza ca o institutie moderna si eficienta care mobilizeaza resursele de care dispune pentru dezvoltarea unei agriculturi sustenabile si competitive, pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier national si pentru imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural.

Valori comune ale MADR:

Perceptia publicului general fata de MADR:

_ Responsabilitate

_ Transparenta

_ Standarde inalte de calitate

Valori profesionale:

_ Profesionalism

_ Obiectivitate

_ Eficienta

Valori personale:

_ Excelenta/dezvoltare

_ Integritate

_ Flexibilitate si adaptabilitate la schimbare

1.1. Analiza mediului intern.

Analiza rolului, obiectivelor, functiilor si competentelor MADR

Rolul MADR

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, autoritate publica centrala responsabila cu elaborarea, reglementarea si implementarea politicilor agricole comunitare si nationale si cu dezvoltarea, pe baze moderne, a domeniilor sale de activitate. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale aplica Programul de guvernare, elaboreaza politici si adopta strategii sectoriale nationale in domeniile sale de activitate: agricultura si productie alimentara, dezvoltare rurala, pescuit si acvacultura, silvicultura, imbunatatiri funciare, optimizarea exploatatiilor si conservarea solurilor, cercetare stiintifica de specialitate si fitosanitar.

Obiectivele MADR

Obiectivele MADR stabilite prin Programul de Guvernare sunt urmatoarele:

a) absorbtia fondurilor comunitare destinate finantarii domeniilor specifice;

b) stimularea transformarii gospodariilor taranesti in exploatatii agricole moderne cu caracter comercial, formarea si consolidarea clasei de mijloc in spatiul rural;

c) alocarea eficienta a resurselor bugetare pentru sprijinirea fermierilor si a asociatiilor lor;

d) cresterea valorii adaugate a produselor agricole, forestiere si piscicole;

e) dezvoltarea si modernizarea spatiului rural;

f) gestionarea eficienta a infrastructurii de imbunatatiri funciare de utilitate publica;

g) dezvoltarea pescuitului si acvaculturii;

h) gestionarea eficienta si durabila a padurilor;

i) imbunatatirea cadrului institutional in domeniile sale de activitate pe principiile transparentei, eficientei si debirocratizarii.

Functiile MADR

a) de strategie, prin care se elaboreaza, in conformitate cu politica economica a Guvernului, normele Uniunii Europene si tendintele pe plan mondial, strategia de dezvoltare in domeniile sale de activitate si se proiecteaza mecanismele financiare necesare;

b) de reglementare, prin care se asigura, in conformitate cu strategia Guvernului, realizarea cadrului juridic si elaborarea reglementarilor specifice activitatilor din domeniile sale de activitate;

c) de administrare, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea fondurilor si serviciilor pentru care statul este responsabil, in domeniul sau de activitate;

d) de gestionare a fondurilor europene si nationale alocate dezvoltarii rurale, agriculturii si pisciculturii;

e) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern si extern, in domeniul sau de activitate si in limitele stabilite prin actele normative in vigoare;

f) de autoritate de stat, prin care se asigura implementarea, urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniile sale de activitate;

g) de autoritate de management pentru:

- agricultura si dezvoltare rurala pentru Programul SAPARD si Programul national de dezvoltare rurala, prin Directia generala dezvoltare rurala,

- domeniul pescuitului, prin Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

Atributiile MADR

In exercitarea functiilor sale, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale are urmatoarele atributii principale:

a) fundamenteaza si elaboreaza strategii si politici specifice in domeniile sale de activitate, pe care le promoveaza la nivel european si/sau national;

b) elaboreaza studii, analize, planuri si fundamenteaza programe de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a zonelor rurale, montane, impadurite si a celor cu risc de eroziune a solului;

c) asigura implementarea Programului de guvernare a strategiilor si politicilor din domeniile sale de activitate, potrivit reglementarilor in vigoare;

d) initiaza si elaboreaza, direct sau prin unitatile aflate in subordine, sub autoritate ori in coordonare, proiecte de acte normative in domeniile sale de activitate;

e) avizeaza proiecte de acte normative care au legatura cu domeniile sale de activitate;

f) elaboreaza norme si instructiuni pentru acreditarea, atestarea si avizarea agentilor economici care desfasoara activitati specifice domeniului, potrivit legii;

g) coordoneaza elaborarea normelor tehnice si metodologice de reglementare a activitatilor specifice;

h) coordoneaza activitatea de elaborare a documentatiilor tehnice, avizare, programare, promovare, realizare si monitorizare a obiectivelor de investitii specifice;

i) coordoneaza activitatea privind evaluarea si inregistrarea bunurilor din patrimoniul institutiilor publice din subordine si de sub autoritatea sa;

j) asigura fluxul financiar al fondurilor destinate cofinantarii si prefinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, utilizate pentru plata cheltuielilor aferente Fondului European de Garantare Agricola,(FEGA) si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), la termenele prevazute de regulamentele Consiliului Uniunii Europene si Comisiei Comunitatii Europene;

k) garanteaza integritatea contributiei financiare a Comunitatii Europene si asigura respectarea utilizarii acesteia conform destinatiei stabilite prin Acordul inter-institutional, angajamentele bugetare si alte documente incheiate sau convenite intre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei;

l) asigura gestionarea contributiei financiare a Comunitatii Europene prin conturi deschise la institutii financiar-bancare sau la Trezoreria Statului;

m) gestioneaza contributia financiara a Comunitatii Europene, in conditiile stabilite prin plafoanele anuale si angajamentele bugetare, incheiate sau convenite intre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei;

n) reprezinta Guvernul in relatiile cu organismele si institutiile interne si internationale, in domeniile sale de activitate;

o) initiaza, negociaza si asigura, din imputernicirea Guvernului, punerea in aplicare a conventiilor si acordurilor internationale din domeniul sau de activitate la care Romania este parte si dezvolta relatii de cooperare cu institutii si organizatii similare din alte state;

p) intreprinde actiuni si initiative, potrivit competentelor stabilite de lege, pentru participarea Romaniei la actiunile de cooperare bilaterala si multilaterala, la nivel subregional, regional si global, pentru valorificarea oportunitatilor si facilitatilor de asistenta financiara, tehnica, tehnologica si stiintifica;

q) colaboreaza cu celelalte ministere si organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritatile administratiei publice locale si cu alte organisme interne si internationale;

r) asigura relatia cu Parlamentul Romaniei, cu sindicatele si patronatele si cu partenerii sociali din sfera sa de activitate, precum si cu mass-media;

s) desfasoara activitati de control si inspectii tehnice privind respectarea legislatiei pe domenii de activitate, colaborand in actiunile sale, dupa caz, si cu celelalte autoritati publice abilitate;

t) acrediteaza si controleaza, in conditiile legii, operatori economici care desfasoara activitati in domeniu;

u) exercita si alte responsabilitati, in conformitate cu dispozitiile legislatiei nationale si ale acordurilor internationale la care Romania este parte, precum si cu statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene.

Structura si mod de functionare

Activitatea structurilor din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este organizata pe patru domenii principale de activitate: management fond forestier, cinegetic si funciar, elaborarea politicilor sectoriale, dezvoltare rurala si activitati de suport administrativ. Structura institutionala1 cadru cuprinde in prezent sapte directii generale, 30 de directii, servicii, birouri si compartimente. In componenta aparatului propriu al ministerului sunt prevazute 602 posturi, exclusiv demnitarii (Ministrul, 3 Secretari de Stat si un Subsecretar de Stat) si cabinetul ministrului, rata de ocupare a acestor posturi fiind de aproximativ 85%. Structura organizationala corespunde principiilor de functionare a politicii agricole comune, pe  piloni (I - politici de piata in agricultura si II - dezvoltare rural ) si axe de finantare si favorizeaza colaborarea pe orizontala la nivel inter-departamental. De asemenea, structura MADR cuprinde alte 33 de entitati aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea ministerului2.

Legat de buna functionare a activitatii personalului, baza materiala de la nivelul MADR acopera nevoile personalului, atat in ceea ce priveste parcul auto propriu (20 de autoturisme), amenajarea spatiului si mobilarea incaperilor, cat si in ceea ce priveste dotarea cu aparatura de birou si echipamente informatice. Investitiile din ultimii ani in achizitionarea de bunuri si servicii sunt rezultatul unei politici manageriale axate pe buna desfasurare a activitatii si asigurarea conditiilor optime de lucru pentru salariati.

Resursele umane din administratia agricola3 sunt grupate in mai multe 'categorii' in conformitate cu relatiile de munca, functiile, institutiile, sistemul de salarizare, etc. Nu exista un statut special al personalului din administratia agricola care sa rezolve problemele legate de disparitatile din sistem privind managementul resurselor umane (si, implicit, de salarizare) si care sa permita atragerea specialistilor valorosi si motivati de care este nevoie in contextul socio-economic actual.

Analiza SWOT a MADR - puncte tari si puncte slabe

Puncte tari

MADR este o institutie cu impact mare teritorial (cca. 62% din suprafata Romaniei este agricola, insumand 14,8 milioane de ha teren si 6,3 milioane de ha padure) si uman (majoritatea populatiei este implicata in activitati din domeniul agriculturii sau conexe).

Personalul MADR si al structurilor aflate in subordine, in coordonare sau sub autoritate numara circa 14.000 de angajati, majoritatea specialisti pe domeniile de activitate ale institutiei.

Pentru functionarea la standarde corespunzatoare, MADR dispune, pe langa resursele umane si financiare si de o baza materiala importanta (ca volum si valoare) si de dotari tehnice moderne.

La nivelul fiecarui judet exista mai multe structuri desconcentrate ale ministerului, cu atributii specifice domeniilor de activitate.

Institutia gestioneaza un volum mare de fonduri - nationale si comunitare - urmand ca acestea sa creasca progresiv in anii viitori datorita aplicarii cadrului comunitar de sprijin pentru agricultura, a accesului la fondurile europene si a transferului de cunostinte privind absorbtia integrala a acestora.

Datorita impactului socio-economic si al ponderii populatiei ocupate in sectoarele agricole sau conexe, domeniile de activitate gestionate la nivelul MADR sunt de importanta strategica.

Datorita cresterii semnificative a investitiilor si a productivitatii in domeniile de activitate ale MADR si ca urmare a efectelor pozitive post-aderare, potentialul de dezvoltare sectoriala a cunoscut o crestere considerabila.

Puncte slabe

Concentrarea personalului MADR la nivel central si judetean, face ca institutia, din punct de vedere functional, sa fie departe de nevoile adevaratilor beneficiari.

O serie de disfunctionalitati prezente la nivelul intregii administratii agricole si datorate paralelismului in atributii, precum si neadaptarii la schimbarile din sistem, influenteaza negativ buna functionare a institutiei.

Neactualizarea strategiei de dezvoltare institutionala pe termen mediu si lung, precum si "dosarele-problema" inca nerezolvate (ex: finalizarea reformei funciare, taierile ilegale de paduri, etc.) influenteaza negativ atat imaginea, cat si buna functionare a MADR.

Datorita faptului ca la nivelul MADR, resursa umana este insuficient motivata si valorificata, precum si datorita faptului ca personalul este imbatranit, nestimulat din punct de vedere financiar si refractar la schimbare, se  inregistreaza intarzieri si sincope in rezolvarea problemelor prioritare.

Comunicarea cu beneficiarii este uneori dificila si inconsecventa.

Analiza stakeholderi-lor interni

Analiza resurselor umane

In prezent, MADR are in structura aparatului propriu un numar de 602 posturi, exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului, fiind ocupate 510, ceea ce inseamna rata de ocupare de aproximativ 85% din totalul posturilor.

Pregatirea profesionala a personalului. Din analiza facuta asupra domeniilor de referinta din invatamantul universitar care stau la baza pregatirii profesionale a personalului MADR, rezulta ca sunt acoperite toate domeniile necesare ocuparii posturilor si desfasurarii activitatilor din cadrul ministerului.

Din numarul de 510 angajati, circa 12% reprezinta personal cu studii medii.

Structura pe varste a personalului

Din tabelul de mai sus se poate observa ca numarul personalului cu varsta cuprinsa intre 20-40 de ani depaseste cu putin numarul personalului cu varsta cuprinsa intre 40-65 de ani; in procente situatia se prezinta astfel: 53,3% respectiv 46,7%.

O problema majora o reprezinta fluctuatia de personal, aceasta insemnand in special plecarea de personal si angajarea de noi persoane.

In anul 2006 procentul plecarilor din minister a ajuns la valoarea de 15% din numarul angajatilor, in timp ce angajarea de personal a atins valoarea de 30%.

Principalele cauze identificate in fluctuatia de personal datorata plecarilor:

1. salarii neatractive pentru tinerii absolventi incadrati in posturi de debutanti;

2. salarii diferentiate in cadrul aparatului propriu al ministerului, in prezent existand mai multe tipuri de salarizare:

- salarii de baza majorate cu 75% pentru personalul ce lucreaza in cadrul structurilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistentei financiare comunitare;

- salariile personalului care are calitatea de consilieri de afaceri europene si ale caror salarii sunt asimilate personalului diplomatic;

- salariile personalului care ocupa functii publice de manager public;

- salariile celorlalti functionari publici, conform actelor normative in vigoare, salarii care sunt cu mult mai mici fata de cele amintite mai sus.

lipsa posibilitatii dezvoltarii profesionale;

4. incapacitate de adaptare.

Costurile pe care le implica fluctuatia prin plecarea personalului:

costuri administrative

costuri materiale

costuri de rezultat

1.2. Analiza mediului extern

Analiza SWOT a MADR - riscuri si oportunitati

Riscuri

Principalul risc cu care se confrunta in prezent MADR este ineficienta functionala ce poate avea ca si cauze instabilitatea la nivel decizional (datorita unor schimbari la nivel de top management), adoptarea unor masuri nerealiste, fara corelarea acestora cu obiectivele propuse, constrangerile bugetare sau angajamentele anterioare sau intampinarea unor dificultati majore in adoptarea si implementarea reglementarilor necesare bunei functionari.

Un alt risc conex este compromiterea imaginii institutiei datorita functionarii deficitare.

Oportunitati

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va asigura, pe langa accesul la resursele financiare necesare dezvoltarii domeniilor de activitate, si accesul la expertiza, parteneriate, schimburi de informatii si de experienta, toate acestea avand un impact pozitiv asupra functionarii MADR.

Mediul extern favorabil planificarii strategice, reorganizarii si restructurarii sectoriale este o oportunitate ce favorizeaza elaborarea si implementarea Strategiei de modernizare a administratiei agricole, in contextul descentralizarii.

De asemenea, in contextul cresterii economice constante din ultimii ani, alocarile bugetare favorabile investitiilor si dezvoltarii institutionale constituie - oportunitate pentru modernizarea institutiei si a domeniilor de activitate in care MADR are competente de reglementare.

Dialogul social si transparenta decizionala promovate la nivel national si comunitar (prin elaborarea de catre Comisia Europeana a Planului de Democratie, Dialog si Dezbatere) vor favoriza cresterea calitatii actului administrativ la nivelul institutiei.

Angajamentele asumate la nivel national pentru implementarea Strategiei Lisabona, in special cele legate de: cresterea calitatii serviciilor publice si a eficientei administratiei, imbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice si gestiunea durabila a resurselor regenerabile si neregenerabile.

Analiza PESTLE (implicatii politice, economice, sociale, tehnologice, legislative si ecologice)

In cadrul acestei sectiuni sunt prezentate influentele factorilor externi politici, economici, sociali, tehnologici, legislativi si de mediu, pentru a avea o imagine de ansamblu a impactului acestora asupra activitatii MADR.

Influenta factorilor politici asupra activitatii MADR

Influenta factorilor economici asupra activitatii MADR

Influenta factorilor sociali asupra activitatii MADR

Influenta factorilor tehnologici asupra activitatii MADR

Influenta factorilor legislativi asupra activitatii MADR

Influenta factorilor ecologici asupra activitatii MADR

Guvernarile de pana acum au avut o influenta majora atat asupra agriculturii in general,  cat si a constructiei institutionale a MADR. Fata de numarul angajatilor din anii '90, volumul si structura de personal au suferit fluctuatii majore, in functie de schimbarile intervenite in forma de proprietate funciara si de programele de guvernare de pana acum.

Orice modificare a legislatiei nationale sau comunitare influenteaza nemijlocit modul de functionare a MADR, competentele si chiar structura institutionala. Presiunea exercitata de adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar privind PAC solicita resursele de care dispune MADR.

Atat in perioada de pre-aderare, cat si dupa 1 ianuarie 2007, la nivelul ministerului au avut loc importante modificari administrative avand drept scop gestionarea relatiei cu organismele comunitare. Totusi, participarea la lucrarile comitetelor, comisiilor de lucru, la intalnirile si grupurile de lucru ce se constituie ca mecanism comunitar de luare a deciziei, necesita o revizuire a responsabilitatilor si atributiilor interne ale institutiei, precum si o alocare suplimentara de resurse, pentru a asigura functionarea in parametrii necesari.

Provocarile integrarii au determinat la nivel institutional o reorientare catre noile tehnologii de comunicatie, informatizarea accelerata din perioada 2005-2007 creand premisele dezvoltarii unei culturi organizationale bazate pe e-governement. Elaborarea unei strategii privind resursele umane, dotarile tehnice, aspectele legate de intarirea capacitatii administrative, precum si orice alte decizii privind planificarea strategica sunt in primul rand decizii ce se iau la nivelul de top management al institutiei.

Relatia cu partenerii sociali. Relatiile MADR cu partenerii sociali se deruleaza in cadrul Comisiei de Dialog Social si privesc in special orientarea politicilor nationale din domeniu si transparenta in procesul de elaborare a actelor normative. Implicarea partenerilor sociali in fundamentarea deciziei se face conform reglementarilor legale in vigoare.

Analiza stakeholderi-lor externi

2. Dezvoltare rurala

Situatia actuala

Diagnoza spatiului rural romanesc indica necesitatea unei dezvoltari rurale durabile, aspect ce presupune promovarea si implementarea unei politici de coeziune care sa poata dezvolta in mod echilibrat si eficient zona rurala si urbana din Romania.

Dezvoltarea durabila, inseamna de fapt, managementul si conservarea resurselor naturale de baza: conservarea pamantului, a apei, a plantelor si a resurselor genetice animale, a mediului si orientarea schimburilor tehnologice si institutionale in asa maniera incat sa se asigure satisfacerea nevoilor umane atat pentru prezent, cat si pentru generatiile viitoare.

Directia din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin intermediul careia se asigura aplicarea prevederilor legale referitoare la activitatea de dezvoltare rurala, este Directia generala dezvoltare rurala - Autoritate de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala.

Directia generala dezvoltare rurala este responsabila cu managementul intregii activitati de absorbtie a fondurilor comunitare destinate finantarii domeniilor specifice de activitate in conformitate cu Regulamentele Comisiei Europene.

Documentele de politica publica existente

Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR)- document aprobat de Comitetul STAR al statelor membre si de Comisia Europeana prin Decizia C(2000)3742 din 12 decembrie 2000, ca program operational multianual pentru perioada 2000-2006, in baza caruia se implementeaza in Romania Programul SAPARD. Masurile din cadrul Programului SAPARD au avut ca scop principal facilitarea implementarii acquis-lui Comunitar si remedierea unor deficiente ce caracterizeaza agricultura in Romania, inainte de aderarea acesteia la Uniunea Europeana. Programul SAPARD a acoperit intre 50% - 100% din costurile implementarii unui proiect, fiind diferentiata in functie de tipul investitiei si de tipul beneficiarului fondurilor europene nerambursabile, fiind structurat pe patru axe prioritare: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate, Imbunatatirea infrastructurilor pentru dezvoltare rurala si agricultura, Dezvoltarea economiei rurale, Dezvoltarea resurselor umane. Fondurile totale alocate Romaniei pentru agricultura si dezvoltare rurala prin Programul SAPARD, au fost de 1,52 miliarde de euro, din care 1,16 miliarde de euro au reprezentat cofinantarea Uniunii Europene si 362 milioane de euro cofinantarea Guvernului Romaniei. Programul de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni finantat de Fondul International de Dezvoltare Agricola (FIDA) - acord de imprumut dintre Romania, reprezentata prin Ministerul Finantelor si Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA). Obiectivul principal al Acordului il reprezinta cresterea veniturilor gospodariilor si imbunatatirea nivelului de trai ale comunitatilor sarace din mediul rural montan, precum si crearea de noi locuri de munca in mediul rural. Valoarea finantarii asigurata prin acest program este de 12,4 mil.

Programul Fermierul (Legea nr.231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de catre fondurile de garantare) - in baza caruia se acorda inlesniri potentialilor beneficiari, necesare accesarii creditelor de la bancile comerciale, pentru realizarea investitiilor prin Programul SAPARD.

Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala (PNS) 2007-2013 - document programatic, elaborat in conformitate cu legislatia comunitara in vigoare, care respecta liniile strategice de dezvoltare rurala ale Uniunii Europene ce guverneaza acest domeniu, precum si realitatile si nevoile identificate in spatiul rural romanesc. Acesta cuprinde urmatoarele capitole:

I. Analiza situatiei socioeconomice si de mediu si alegerea indicatorilor de baza:

- Situatia economica din agricultura, silvicultura si sectorul alimentar;

- Conditiile naturale si de mediu;

- Situatia socioeconomica a mediului rural;

- Analiza SWOT4.

II. Strategia generala, transpunerea prioritarilor comunitare si stabilirea prioritatilor nationale

Politica de dezvoltare rurala are drept obiectiv cresterea dinamismului economic al zonelor rurale din Romania, cu mentinerea dinamismului social, agriculturii durabile si asigurarea conservarii si imbunatatirii resurselor naturale.

Legatura cu strategiile de la Lisabona si Goteburg: in acest mod, politica de dezvoltare rurala va sprijini cresterea economica si crearea de noi locuri de munca pe baza cresterii competitivitatii, valorificarea resurselor umane si dezvoltarea durabila, asa cum s-a stabilit la Lisabona in 2000 si la Goteburg in 2001 si reafirmat in cadrul Consiliului de la Bruxelles din 22 si 23 martie 2006.

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 este cel de-al doilea document programatic care asigura accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Acest document cuprinde fisele tehnice ale masurilor detaliate pe obiective, activitati, tipuri de investitii, beneficiari eligibili, indicatori de cuantificare, etc.

Acesta include urmatoarele axe:

specifici:

- Axa 1: Imbunatatirea competitivitatii in sectorul agricol si silvic;

- Axa 2: Imbunatatirea mediului si zonei rurale;

- Axa 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale;

- Axa 4: Implementarea abordarii Leader.

Politici sectoriale

1. Calitate, Cercetare, Dezvoltare

Situatia actuala

Cercetarea stiintifica agricola in Romania are o traditie de peste 150 ani, perioada in care a participat direct la sporirea performantelor agriculturii, la cresterea prestigiului stiintei agricole romanesti in lume si la ridicarea nivelului de trai din mediul rural.

In perioada 1990-2007 numarul de unitati de cercetare s-a redus de la 121 la 70, iar suprafata detinuta de acestea de la cca. 151.000 ha la 56.000 ha, ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar si a reducerii activitatii de cercetare.

In prezent cercetarea agricola este reglementata in baza Legii nr.290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu - Sisesti", cu modificarile si completarile ulterioare.

Cercetarea stiintifica agricola se desfasoara in institute nationale (6), institute (11), centre(3) si statiuni de cercetare-dezvoltare (50), finantate din venituri proprii, aflate in coordonarea/subordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sau a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti". Aceste venituri se realizeaza din activitatea de cercetare-dezvoltare si din activitatea de productie, prin exploatarea suprafetei de 56.000 ha teren agricol, domeniu public al statului, administrata de unitatile de cercetare.

Schimbarea politicii agricole a Romaniei, dupa 1990, impune adaptarea cercetarii agricole la noul context socio-economic al tarii, precum si la parametrii cercetarii agricole europene.

Finalizarea reformei funciare si a retrocedarii proprietatilor va afecta suprafetele agricole utilizate de catre unitatile de cercetare - dezvoltare si implicit patrimoniul acestora, impunand, in acelasi timp si reconsiderarea surselor de sustinere financiara a cercetarii.

Totodata, este necesara reorientarea tematicii de cercetare spre noua comanda sociala si tehnologica care rezulta din noile forme de proprietate a terenului, din dimensiunile si modul de organizare a exploatatiilor agricole.

Eficientizarea cercetarii implica si o mai buna valorificare comerciala a rezultatelor acesteia, ceea ce impune separarea activitatii de cercetare-dezvoltare de activitatea de productie si de activitatea de multiplicare si valorificare a materialului genetic vegetal si animal rezultat in urma cercetarilor.

Agricultura ecologica

Situatia actuala

Agricultura ecologica este un sector dinamic in Romania. In anul 2006, suprafata totala, cultivata dupa modul de productie ecologic, a fost de 14000 ha, ceea ce reprezinta o crestere de cca. 9 ori mai mare fata de suprafata cultivata in anul 2000, si de 1,30 % fata de anul 2005. Din analiza suprafetelor cultivate cu principalele culturi in anul 2006, se constata ca pasiunile naturale si culturile furajere detin o pondere ridicata de 51.200 ha (30%), urmata de plantele oleaginoase si proteice (35 %).

Productia totala in agricultura ecologica realizata in anul 2006, este de cca. 166 mii tone, adica o crestere cu 127% fata de anul 2000.

In sectorul animalier, in anul 2006 s-a inregistrat o crestere a efectivelor de animale certificate ecologic, in special la ovine-caprine, respectiv o crestere de cca. 16 ori fata de media anuala a perioadei 2000-2004 si o dublare a efectivelor fata de anul 2005.

In sectorul "produse procesate", se constata cresterea produselor procesate din lapte (1.68% in anul 2006, fata de 2005), precum si dublarea productiei de miere ecologica, respectiv 1242 tone in anul 2006, fata de 610 tone in anul 2005.

Numarul operatorilor din agricultura ecologica (producatori, procesatori, comercianti) inregistrati la M.A.D.R, in anul 2006, a fost de 3409, adica aproape dublul operatorilor inregistrati la M.A.D.R in anul 2004, si cu 21 % mai mult fata de operatorii inregistrati in anul 2005. In anul 2007, s-au inregistrat la MADR un numar de 3835 de operatori.

2. Evaluare, Prospectare, Orientare

Situatia actuala

Directia de evaluare, prospectare si orientare, reprezinta o structura din cadrul Directiei Generale Implementare Politici Agricole, care asigura dezvoltarea si implementarea politicilor economice pe orizontala, comune sectorului vegetal, sectorului zootehnic si al industriei alimentare.

Politica de evaluare, prospectare, orientare a MADR pune in primul rand accent pe promovarea produselor agricole in contextul strategiei nationale de dezvoltare economica si sociala a Romaniei.

La nivel global se manifesta o schimbare a gusturilor consumatorilor si o crestere progresiva a cererii pentru inovatie, calitate, produse diversificate si servicii individualizate. Acestea sunt accentuate de schimbarile tehnologice rapide care influenteaza atat producatorii cat si consumatorii. Pe fondul unei mobilitati in crestere a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalurilor, se nasc in permanenta noi piete si noi competitori. Romania trebuie sa valorifice avantajele potentiale, din sectorul agricol si al industriei alimentare prin asocierea cu aceste schimbari.

Din momentul aderarii, Romania aplica politica vamala a Uniunii Europene, ceea ce presupune eliminarea taxelor vamale la comertul cu celelalte tari membre si adoptarea regimului comercial comun, precum si retragerea Romaniei din acordurile de comert liber din care face parte si includerea in cele preferentiale ale Uniunii Europene.

Atrasi de potentialul pietei nationale si de eliminarea taxelor vamale, producatorii comunitari vor putea opta pentru o majorare a livrarilor catre Romania, ce ar putea conduce la un surplus important a ofertei de produse agricole pe piata nationala si la scaderea preturilor de consum.

Incurajarea consumului de produse agricole trebuie sa devina o prioritate, atat pentru structurile asociative din agricultura si industrie alimentara, cat si pentru institutiile statului care pot contribui astfel la mentinerea unei balante de comert exterior favorabile si in special la sprijinirea sectorului productiv.

Avand in vedere situatia pietelor din interiorul si din exteriorul Comunitatii, precum si contextul comertului international, este indicat sa se dezvolte o politica globala si coerenta de informare si de promovare, bazata insa pe doua linii mentinute distinct: piata interna si pietele tarilor terte.

Componenta Instituirea retelei de informatii contabile agricole - RICA

Acesta componenta se regaseste in sprijinul privind instituirea Retelei de informatii contabile agricole - RICA, prin derularea proiectului de infratire institutionala PHARE RO 2004/IB/AG/02

Reteaua de informatii contabile agricole (RICA) este una din constructiile institutionale pe care Comisia Europeana le utilizeaza pentru evaluarea veniturilor si activitatii tehnico-economice a exploatatiilor agricole din comunitate in vederea obtinerii de informatii ce sunt folosite in managementul Politicii Agricole Comune.

Prin intermediul unei metodologii comune este posibila compararea situatiei exploatatiilor agricole din Statele membre si diferite regiuni ale acestora.

Agentia de Legatura RICA pentru Romania prin intermediul serviciului RICA, coordoneaza activitatea a 83 de coordonatori locali (colectori de date din cadrul DADR si ANCA si responsabili regionali). In Romania exista 8 regiuni RICA similare cu regiunile statistice.

Serviciul RICA primeste chestionarele de la DADR si ANCA verifica, valideaza, centralizeaza, proceseaza datele care sunt transmise Comisiei Europene prin sistemul RICA1. De asemenea, elaboreaza chestionarul pentru colectarea de date, transmite coordonatorilor locali planul de selectie pentru fiecare judet, instruieste coordonatorii locali cu privire la procesul de colectare a datelor de la exploatatiile agricole si disemineaza rezultatele.

Industria Alimentara

Situatia actuala

Principale aspecte si problemele identificate in sectorul de producere a bunurilor alimentare:

- Grad redus de realizare a unor produse alimentare de baza in Romania si dependenta de importuri;

Analizand productia, importul, exportul si consumul la principalele produse alimentare in anul 2006, comparativ fata de anul 2005 si ponderea importului din consum in anul 2006 s-a identificat faptul ca nivelul consumului in anul 2006 inregistreaza in general cresteri la majoritatea produselor alimentare. Cresteri insemnate (peste 10%) la carnea de ovine si caprine, zahar si produse zaharoase, unt, conserve de legume, tomate si conserve de fructe. Scaderi in consum (de peste 10%) apar la miere, ciuperci si margarina. Scaderea consumului la carnea de pasare cu peste 6% s-a datorat cazurilor de gripa aviara din 2006.

In ceea ce priveste dependenta fata de importuri, s-au identificat:

- produse cu pondere scazuta a importului din consum (sub 10%): carne de ovine si caprine, lapte, oua, miere, ulei, margarina, faina de grau, malai;

- produse cu pondere insemnata a importului din consum (intre 10 - 50%): carne de bovine, porcine, pasare, zahar si produse zaharoase, unt, conserve din fructe;

- produse cu pondere majoritara a importului din consum (peste 50%): orez, ciuperci, conserve de legume, tomate.

O serie de masuri din strategia MADR, urmaresc imbunatatirea acestei situatii si reducerea dependentei fata de importuri. Facem referire la masurile de sprijin din zootehnie pentru cresterea efectivelor de bovine, porcine si pasari, sprijinul acordat culturilor de sfecla de zahar, orez si legume - fructe.

- Capacitatile de procesare: monitorizarea, corelarea cu necesitatile pietei agroalimentare precum si concentrarea acestora numai in anumite zone teritoriale de favorabilitate - majoritatea judetelor au capacitati de productie pentru produse alimentare de baza.

- pe langa fenomenul de concentrare a productiei alimentare in unitati mari, multe apartinand unor companii transnationale (ex. in domeniile zahar, ulei, bere, lapte) exista un numar mare de unitati mici amplasate in aproape toate judetele in domeniile: morarit-panificatie, lapte, carne si produse din carne. O parte din aceste unitati mici s-au specializat pe productia de produse traditionale, pana in prezent fiind inregistrate si atestate peste 1500 de produse traditionale romanesti.

- Implementarea masurilor de siguranta alimentara pe filiera produselor alimentare si necesitatea intensificarii activitatii de control si crestere a competitivitatii produselor alimentare.

MADR a initiat Programul de crestere a competitivitatii produselor alimentare, prin care asigura sustinerea investitiilor in domeniul implementarii sistemelor de management ale calitatii si sigurantei alimentare in unitatile de procesare din industria alimentara, din anul 2003 pana in anul 2009. Sprijinul s-a acordat la peste 300 de unitati de procesare, urmand ca pana in anul 2009, prin acest program sa fie sprijinite peste 1000 de unitati.

In cadrul tipurilor de investitii prevazute de masurile PNDR se gasesc domenii legate de modernizarea unitatilor de procesare, cresterea valorii adaugate a produselor agricole, diversificarea activitatilor in zonele rurale ca si sprijin pentru crearea si dezvoltarea microintreprinderilor.

In acest fel o importanta parte a fondurilor se vor indrepta spre modernizarea sectorului de procesare a produselor alimentare. Prin modernizarea tehnologica la unitatile existente, prin crearea unor unitati noi, moderne, la nivelul tehnologic din Uniunea Europeana, industria alimentara romaneasca va putea atinge gradul de competitivitate necesar, se va dezvolta si dorim sa reprezinte o forta atat in Romania, in Uniunea Europeana cat si pe alte piete.

4. Sectorul Vegetal: Culturi de camp si horticole

Situatia actuala

In urma analizei situatiei din sectorul vegetal, au fost identificate directiile prioritare si problemele specifice:

absorbtia fondurilor comunitare destinate finantarii domeniilor de activitate specifice. Romania a optat pentru aplicarea Schemei unice de plati pe suprafata - SAPS. Pentru compensarea impactului perioadei de introducere treptata a platilor directe, se suplimenteaza platile directe alocate (SAPS) cu plati nationale directe complementare (CNDP).

sprijinirea valorificarii optime a productiei agricole prin alocarea eficienta a resurselor bugetare si promovarea unor masuri de crestere a competitivitatii produselor romanesti.

A fost identificat un grad insuficient de organizare profesionala si de capitalizare a producatorilor agricoli, in comparatie cu celelalte sectoare din piata (depozitari, procesatori, comercianti), care are drept consecinta un rol diminuat in tratativele si negocierile dintre partenerii filierelor.

Pana in prezent au fost intreprinse doar masuri punctuale si conjuncturale, determinate atat de caracterul perimat al unor mecanisme si instrumente de reglementare a pietei, cat si de conditionarea resurselor financiare necesare sustinerii masurilor de piata.

identificarea si dezvoltarea potentialului national in scopul valorificarii la maxim a calitatii Romaniei de stat membru al UE. Fluctuatiile productiilor agricole sunt generate de conditiile climatice care pot afecta an de an culturile agricole si de lipsa surselor financiare care nu permit producatorilor agricoli sa aplice toate verigile tehnologice specifice fiecarei culturi agricole.

5. Zootehnie

Situatia actuala:

Dupa anul 1990, efectivele de animale si productiile animaliere au inregistrat un declin accentuat determinat de modificarea structurii de proprietate, de necesitatea adaptarii la conditiile economiei de piata, precum si datorita resurselor financiare reduse ale crescatorilor de animale care au limitat dezvoltarea investitiilor din zootehnie.

In prezent, a fost stopat declinul efectivelor si productiilor animaliere, dar, in continuare, cresterea productiei animaliere inregistreaza un ritm lent de dezvoltare datorita structurii dimensionale a exploatatiilor zootehnice, care este inca, foarte mica, iar calitatea materialului genetic nu corespunde unor productii calitative si cantitative, conform standardelor europene. Din acest motiv este necesara sustinerea activitatii de crestere a animalelor prin acordarea de sprijin financiar crescatorilor de animale.

Cresterea efectivelor de animale se desfasoara, inca, in exploatatii cu un numar mic de animale, iar conditiile tehnologice de exploatare sunt influentate de lipsa resurselor financiare ale crescatorilor. Pentru a se mentine in competitie cu ceilalti crescatori de animale, producatorul agricol este obligat sa investeasca in ameliorarea efectivelor.

Ameliorarea animalelor, in plan economic, are ca principal efect cresterea productiei si reducerea costului de productie pe unitatea de produs. Aparent, beneficiarul este fermierul, dar la nivelul economiei nationale cresterea productiei se concretizeaza in cresterea ofertei de produse, iar efectul ei este scaderea pretului de vanzare. Beneficiarul real este deci consumatorul.

Ameliorarea animalelor este o activitate de interes public finantata de la bugetul de stat. Pana in anul 2006 toate activitatile din domeniul ameliorarii au fost efectuate de catre institutiile statului. Legislatia Uniunii Europene din acest domeniu, care a fost transpusa in legislatia nationala in anul 2006, prevede efectuarea acestor activitati de catre structuri private, acreditate in acest scop, iar institutiile statului desfasoara activitati de acreditare si inspectie.

Prin sprijinul financiar acordat in ultimii ani crescatorilor de animale, s-a dezvoltat productia zootehnica, iar calitatea produselor animaliere s-a imbunatatit. Pentru a ajunge la parametrii de productie si calitate, comparabili cu cei din Uniunea Europeana, productia zootehnica trebuie sustinuta in continuare.

6. Fitosanitar

Situatia actuala

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este autoritatea centrala in domeniul protectiei plantelor si carantinei fitosanitare si produselor de protectie a plantelor care organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea prevederilor legale specifice prin Agentia Nationala Fitosanitara. Aceasta este organizata in serviciul de protectia plantelor si carantina fitosanitara si compartimentul de omologare a produselor de protectia plantelor.

Agentia Nationala Fitosanitara coordoneaza tehnic intreaga activitate a serviciilor fitosanitare avand urmatoarele responsabilitati:

a) Serviciul de protectia plantelor si carantina fitosanitara:

organizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara la nivel central, teritorial si vamal;

coordonarea, indrumarea tehnica si controlul activitatii in domeniul fitosanitar;

promovarea si coordonarea implementarii politicii de calitate in domeniul fitosanitar;

stabilirea normelor fitosanitare pentru destinatorii de culturi agricole si alte forme de vegetatie utila si pentru cei care depoziteaza, transporta si valorifica plante si produse vegetale;

elaborarea strategiei fitosanitare privind apararea sanatatii plantelor in concordanta cu normele UE si urmarirea implementarii acestora si a actelor normative specifice;

elaborarea conventiilor si acordurilor fitosanitare bilaterale privind importul, exportul si tranzitul de plante si produse vegetale;

controlul aplicarii si respectarii tuturor dispozitiilor legale, normelor tehnice in domeniul fitosanitar;

urmarirea asigurarii dotarii tehnice si materiale a unitatilor fitosanitare si a Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara;

b) Compartimentul de Omologare a Produselor de protectie a plantelor:

coordonarea, indrumarea tehnica si controlul activitatii in domeniul omologarii si utilizarii produselor de protectie a plantelor;

elaborarea si promovarea proiectelor de acte normative care privesc regimul produselor de protectie a plantelor, in scopul imbunatatirii si perfectionarii legislatiei nationale si armonizarii acesteia cu legislatia comunitara;

urmarirea implementarii legislatiei comunitare privind limitele maxime admise de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale;

elaborarea strategiilor specifice in concordanta cu normele UE si urmarirea implementarii acestora;

promovarea si implementarea politicii de calitate in domeniul regimului produselor de protectie a plantelor la nivel central si teritorial;

organizarea Secretariatului Comisiei Nationale de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor;

receptia, gestionarea si arhivarea dosarelor pentru omologarea produselor de protectie a plantelor si comunicarea cu solicitantii omologarii;

verificarea si aprobarea etichetelor pentru produsele de protectie a plantelor omologate in vederea comercializarii acestora;

intocmirea rapoartelor finale de evaluare a produselor de protectie a plantelor ce urmeaza a fi discutate in sedinta Comisiei Nationale de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor;

7. Selectie vegetala si calitatea semintelor

Situatia actuala

Directia de activitate prioritara: Sprijinirea valorificarii optime a productiei agricole,  prin alocarea eficienta a resurselor bugetare si promovarea unor masuri de crestere a competitivitatii produselor romanesti.

A. Situatia actuala a filierei Seminte si material saditor

A.1. Filiera Controlului si certificarii semintelor si materialului saditor

Inspectorate teritoriale: 30; acreditate cf. Ord. MAPDR 450/2006 - pentru aprobarea procedurilor, conditiilor si regulilor privind acreditarea oficiala a laboratoarelor pentru testarea semintelor sub supraveghere oficiala in cf. cu SR 17025 - cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari.

- Resurse de personal: numar personal 459

din care

_ inspectori 205

_ personal laborator 143

_ economic si administrativ 93

Puncte slabe:

dificultati de implementare corespunzatoare a prevederilor directivelor comunitare transpuse in legislatia nationala in sectorul producerii de material de inmultire fructifer si al vitei de vie, datorita lipsei de fonduri necesare pentru testarea virotica la toate virusurile prevazute in norme, conservarea, devirozarea si multiplicarea materialului de inmultire din categorii superioare la ICDPP Pitesti- Maracineni si ICDBH Stefanesti, precum si pentru infiintarea plantatilor mama din categoria Baza de catre statiunile de cercetare, mentinatoare de soiuri si clone;

350 soiuri romanesti inregistrate in Catalogul oficial al soiurilor nu au fost testate conform cerintelor comunitare pentru a putea fi admise in Catalogul UE si, respectiv comercializate pe teritoriul UE;

folosirea in mica masura a semintelor certificate de catre micii proprietari din lipsa de resurse financiare, informatie, cunostinte tehnice, desfacere cu amanuntul la indemana beneficiarului;

piata semintelor nestabilizata;

structura organizatorica si functionala a autoritatilor de control si certificare nu mai asigura un management adaptat conditiilor din piata nationala si comunitara.

Puncte tari:

reglementari comunitare transpuse in legislatia nationala in proportie de 100%;

implementarea reglementarilor comunitare transpuse in legislatia nationala la nivelul structurilor statului in teritoriu: LCCSMS si ITCSMS;

introducerea soiurilor inscrise in Catalogul National, in Catalogul Comun CE;

aprobarea derogarii de catre Comisia CE - pentru comercializarea pe teritoriul Romaniei, a 350 de soiuri romanesti care nu indeplinesc cerintele UE, pe o perioada de 3 ani;

laboratoarele inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor dotate cu aparatura si echipamente conform standardelor internationale;

acreditarea celor 30 de laboratoare din cadrul ITCSMS in conformitate cu prevederile Ordinului MAAP nr. 506/2002, avand la baza sistemul de acreditare ISTA specific semintelor;

dezvoltarea si perfectionarea functionarii sistemului informational national la nivelul fiecarui inspectorat.

4. Sectorul forestier, cinegetic si fondului funciar

4.1. Sectorul forestier si cinegetic

Situatia actuala

Fondul/patrimoniul forestier al Romaniei are o suprafata de 6.390 mii hectare, din care 6.231 mii ha acoperite cu paduri propriu-zise, iar restul de 159 mii ha reprezinta terenuri destinate culturii, productiei si gestionarii silvice. Padurile ocupa26,7% din teritoriul tarii, cu o distributie foarte neuniforma in cuprinsul acestuia.

Aproximativ 53% din paduri sunt localizate in regiunea arcului carpatic, 27 % in dealurile pre-carpatice si 10% la campie. Din repartitia padurilor pe mari zone geomorfologice, rezulta ca procentul cel mai mic, de doar 10%, se inregistreaza in zonele de campie, cele mai despadurite fiind Campia de Vest (3,2%), Campia Baraganului (3,5%), Campia Moldovei (4,1%), Campia Olteniei (5,3%) etc. Romania este o tara relativ saraca in paduri, comparativ cu alte tari europene cu conditii climatice si de relief similare. Sub acest raport, Romania ocupa locul 13 in Europa, situandu-se sub media europeana (32,8%) si cu mult sub procentul de impadurire din tari ca Austria, Cehia etc.

In afara padurilor cuprinse in fondul forestier, exista o suprafata de circa 350 mii ha de terenuri cu vegetatie forestiera care, desi indeplineste un rol protector remarcabil, nu sunt totusi considerate paduri. Acestea apartin diverselor comune, asociatii si proprietarilor particulari si sunt supuse unor reglementari silvice sumare.

Urmare a nationalizarii din anul 1948, pana in 1990 toate padurile au constituit proprietate de stat. Procesul de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere a inceput in anul 1991 si este in curs de desfasurare. In prezent, 60% din fondul forestier se afla in proprietatea statului, 14% in proprietatea publica a unitatilor teritorial-administrative, 1% sunt paduri proprietate privata a unitatilor de cult si de invatamant, 11% paduri proprietate privata a persoanelor juridice si 14% paduri proprietate privata a persoanelor fizice. Se estimeaza ca, pana la incheierea actiunii de retrocedare a terenurilor forestiere, aceste proportii sa se schimbe substantial (circa 40% paduri proprietate de stat si 60% paduri proprietate privata).

In raport cu functiile ecologice, sociale si economice pe care trebuie sa le indeplineasca, padurile tarii sunt impartite in doua grupe functionale: grupa I - paduri cu functii speciale de protectie ( 343 mii hectare, respective 53% din total) si grupa a II-a - paduri cu functii de productie si de protectie ( 3033 mii hectare, respectiv 47% din total). Cu toate ca padurile indeplinesc functii multiple, indiferent de grupa functionala din care fac parte, padurile din grupa I sunt divizate in cinci subgrupe in raport cu functia lor prioritara: protectia solului; protectia apelor; protectia impotriva factorilor climatici si industriali daunatori; recreare; interes stiintific si ocrotirea genofondului si ecofondului forestier.

Grupa a II-a functionala cuprinde doua subgrupe: paduri destinate prioritar pentru productia de lemn si paduri destinate prioritar pentru productia cinegetica. In cadrul fiecarei subgrupe se disting diverse categorii functionale (in numar de peste 55) care sunt luate in considerare la diferentierea modului de gospodarire a padurilor.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) este institutia publica centrala care raspunde de silvicultura. De asemenea, ministerul elaboreaza normele juridice, economice si tehnice care constituie regimul silvic si controleaza aplicarea acestuia in activitatea de gestionare a padurilor.

Procentele reduse de impadurire din zonele de campie se coreleaza cu secete frecvente si prelungite, asa cum despaduririle din zona de deal si de coline, precum si taierile masive din unele paduri de munte se coreleaza cu fenomene de torentialitate si de degradare a terenurilor. Aceste fenomene se accentueaza de la perioada la perioada, pe fondul unor dificultati de ordin social si legislativ si al lipsei de capacitati institutionale si financiare la mare parte din detinatorii de paduri sau de terenuri care ar trebui impadurite. Investitiile din acest domeniu au fost reduse sau chiar neglijabile.

Conditii naturale si imprejurari social-economice deosebite au facut ca in tara noastra sa se mai pastreze importante suprafete de paduri naturale, virgine si cvasi-virgine. Din pacate, aceste suprafete se restrang cu rapiditate, ele ocupand in prezent doar circa 280 mii hectare, adica mai putin de jumatate din suprafata existenta acum 20-25 de ani.

Unele dintre dificultatile principale cu care se confrunta sectorul forestier sunt legate de trecerea de la sistemul centralizat de luare a deciziilor catre o economie in care trebuie sa functioneze relatiile de piata. In acest sens, sunt de mentionat:

_ lipsa cadastrului forestier

_ lipsa inventarului forestier national

_ capacitati limitate ale institutiilor publice si private din sectorul forestier;

_ carente ale sistemului legislativ si fiscal care nu faciliteaza activitatile din acest sector;

_ fragmentarea proprietatii forestiere - aproximativ 830.000 proprietari

_ limitari impuse de un mediu economic neperformant;

_ lipsa finantarii publice pentru proiectele de investitii ;

_ neuniformitatea retelei nationale de drumuri forestiere;

_ efectele negative care au aparut in urma reconstituirii dreptului de proprietate asupra padurilor, ca urmare a faptului ca actiunea nu a fost pregatita in mod corespunzator.

4.2. Imbunatatiri funciare

Situatia actuala

Conform legislatiei nationale amenajarile de imbunatatiri funciare cuprind in principal urmatoarele categorii de lucrari:

- Indiguiri si regularizari ale cursurilor de apa de interes local prin care se asigura, in principal, protectia terenurilor si a oricaror categorii de constructii impotriva inundatiilor, surse locale de apa si emisari pentru scurgerea apelor;

- Amenajari de irigatii si orezarii prin care se asigura aprovizionarea controlata a solului si a plantelor cu cantitatile de apa necesare dezvoltarii culturilor si cresterii productiei agricole. Aceste amenajari cuprind lucrari de captare, pompare, transport, distributie si evacuare a apei si, dupa caz, lucrari de nivelare a terenului;

- Amenajari de desecare si drenaj, care au drept scop prevenirea si inlaturarea excesului de umiditate de la suprafata terenului si din sol, in vederea asigurarii conditiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajari cuprind lucrari de colectare, de transport si de evacuare in emisar a apei in exces.

- Lucrari de combatere a eroziunii solului si de ameliorare a terenurilor afectate de alunecari, prin care se previn, se diminueaza sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajari cuprind lucrari pentru protectia solului, regularizarea scurgerii apei pe versanti, stingerea formatiunilor torentiale, stabilizarea nisipurilor miscatoare.

Puncte tari comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare

- imbunatatirea microclimatului necesar dezvoltarii vegetatiei si reducerea deflatiei pe terenurile nisipoase;

- existenta infrastructurii pentru mari teritorii dezvoltata in toate judetele tarii;

- experienta in proiectarea, executia si exploatarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;

- existenta invatamantului mediu si superior de specialitate;

- existenta unei baze de date provenite din activitatea de cercetare si proiectare de specialitate;

- factor semnificativ in dezvoltarea durabila a zonei rurale;

- cadru legal satisfacator care stimuleaza implicarea comunitatilor locale si a sectorului privat si crearea de locuri de munca in zona rurala;

- procesul de restructurare a sectorului de imbunatatiri funciare pe baza principiilor economiei de piata este in derulare

- existenta firmelor private autohtone specializate si dotate pentru executarea componentelor de infrastructura, precum si pentru producerea de echipamente si utilaje specifice.

Puncte tari specifice activitatii de irigatii - factor principal in obtinerea de productii ridicate si relativ stabile de la an la an cu implicatii favorabile in asigurarea securitatii alimentare a populatiei si crearii de disponibilitati la export de produse agricole;

- cadru legal care stimuleaza concentrarea irigatiei in zonele eficiente din punct de vedere al costurilor;

- potential ridicat in dezvoltarea agriculturii ecologice la culturile mari consumatoare de apa (legume, fructe etc.).

- procesul de implicare a comunitatilor locale in administrarea infrastructurii de irigatie in interesul beneficiarilor este in derulare. In acest scop s-au constituit pana in prezent 247 organizatii de imbunatatiri funciare (OIF), din care: 241 de organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI), 4 organizatii de desecare - drenaj si 2 organizatii cu activitate de irigatii si de desecare. Suprafata teritoriul acestor organizatii este de 650.028 hectare, defalcata astfel:

Puncte tari specifice activitatilor: desecari / CES / aparare impotriva inundatiilor

- activitati de interes public avand ca scop protectia culturilor agricole precum si a

obiectivelor socio-economice si a mediului inconjurator;

- costurile investitionale si cele anuale pentru exploatare sunt mici raportate la

impactul pozitiv asupra ecosistemelor.

5. Dezvoltarea performantelor manageriale la nivelul structurilor MADR

5.1. Resurse Umane

Politica de personal trebuie se va axa pe doua componente principale:

- latura cantitativa

- latura calitativa

Latura cantitativa prezinta interes din punctul de vedere al dezvoltarii si intaririi capacitatii institutionale, in vederea asigurarii indeplinirii angajamentelor Romaniei asumate ca stat membru al U.E., in domeniul specific de activitate . Aici putem discuta despre previzionarea necesarului de personal, pe categorii de profesii, categorii de functii, nivele de pregatire, experienta.

Laturii calitative i se poate asocia: selectia, angajarea, integrarea, formarea, motivarea, evaluarea resursei umane.

In ce priveste latura calitativa, se impune :

- realizarea unei specializari profunde pe domenii stricte de activitate alese din cele care constituie trendul ascendent in agricultura in viitorul apropiat si pe termen lung, ale unor categorii de personal din elita existenta in cadrul aparatului propriu si institutiile subordonate;

- concretizarea perfectionarii/specializarii fortei de munca din domeniu in rezultate comensurabile prin indicatori de tipul: eficienta, eficacitate, productivitate;

- realizarea unei selectii a personalului nou-angajat pe criterii de maxima exigenta;

- asigurarea responsabilitatii crescande in indeplinirea sarcinilor pentru fiecare ocupant al postului;

- asigurarea unei incarcari corecte, echidistante cu sarcini/atributii prin fisa postului a personalului angajat;

In mediul organizational se impune o armonizare intre obiectivele individuale, de grup cu cele ale institutiei pentru care conducerea dispune de o serie de instrumente, dintre care, SALARIUL, se distinge ca principalul stimulent motivational de natura materiala.

Pe acest fond se disting, o serie de obiective, ca:

- asigurarea compatibilitatii intre legislatia privind salarizarea in Romania si cea din tarile U.E.;

- compatibilizarea standardelor ocupationale, profesionale, a competentelor nationale cu cele ale U.E. sunt premise pentru asigurarea unor conditii favorabile de integrare, fara restrictii administrative, pe piata europeana a calificarilor;

- modernizarea si eficientizarea structurilor institutionale de negociere, respectiv intensificarea procesului de "maturizare" a factorilor sociali ; stapanirea si pilotarea corecta de catre acestia a mecanismelor, procedeelor si tehnicilor de negociere bazate pe o informatizare adecvata;

- diversificarea oportunitatilor de ocupare si generare - prin salarii - de venituri care sa permita autoprotectia, largirea accesului liber, in conditii de competitivitate pe pietele profesionale ale muncii, la ocuparea unor posturi de munca motivante pentru angajati.

Principiul liberei circulatii a fortei de munca va genera efecte pozitive atat la scara remunerarii individuale, cat si la scara societala (o antrenare mai intensa in plan economic si social).

Obiectivele politicii salariale vor fi orientate catre:

- politica de salarizare sa reprezinte un instrument de stimulare a muncii si performantei, pe fondul dezvoltarii durabile a potentialului de munca;

- modificarea structurii castigului din munca salariala prin crearea unor noi raporturi intre salariul direct - pentru munca - si salariul aditional (sporuri, prime, indemnizatii, etc.)

- recrutarea personalului care sa corespunda (din punct de vedere calitativ si numeric) obiectivelor asumate de institutie;

- obtinerea de catre angajati a unui nivel de performanta adecvat sub aspect calitativ si cantitativ;

- prevenirea unui coeficient, nedorit si costisitor, de absenteism si de fluctuatie a angajatilor;

- mentinerea unui grad dezirabil de satisfactie a salariatului fata de castigul obtinut.

Din aceste considerente, politica salariala sub incidenta legislatiei sistemului unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, trebuie reproiectata prin:

Crearea unui sistem de motivare material / non-material adecvat sistemului complex al atributiilor functionarilor publici din administratia publica centrala si locala;

Elementele sistemului de salarizare trebuie sa fie clar definite, iar preponderenta sa fie detinuta de salariul de baza stabilit in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, importanta sociala a muncii, la un prag care sa asigure compatibilitatea cu sistemele de salarizare specifice tarilor membre U.E.;

5.2. Tehnologia informatiei

Situatia actuala

Crearea si dezvoltarea unui sistem IT eficient in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale reprezinta un element-cheie al eforturilor depuse de MADR pentru asigurarea conformitatii depline cu acquis-ul comunitar. Romania se confrunta cu dificultatea semnificative, atat in sectorul agricol, cat si in sectorul de procesare agro-alimentara. In acelasi timp, economia rurala continua sa se regaseasca intr-o situatie foarte dificila, datorita conditiilor economice actuale.

Directia Tehnologia Informatiei este organul de specialitate care trebuie sa asigure compatibilizarea Sistemului Informatic Integrat al MADR cu cele similare ale tarilor membre UE. Se inregistreaza dificultati din cauza reorganizarii permanente a structurii si a departamentelor Ministerului. Aceasta directie este subdimensionata in corelatie cu sarcinile pe care trebuie sa le realizeze Ministerul.

Sistemele actuale sunt directionate catre realizarea de solutii integrate pe scara larga, care sa asigure MADR solutii IT eficiente. Ca si exercitiu de colectare a datelor,sistemele existente servesc realizarii scopului de baza. Aceasta abordare satisface cerintele realizarii Sistemului Informatic Integrat al MADR.

In prezent, provocarea consta in stabilirea unei corelatii intre componentele IT si elementele necesare pentru implementarea politicii agricole. Aceasta corelatie reprezinta elementul - cheie din perspectiva arhitecturii sistemului. Aceasta arhitectura include un grup de reguli pe baza carora se defineste o structura unificata si coerenta. Trebuie mentionat faptul ca aceasta arhitectura nu specifica detaliile nici unui sistem specific. Beneficiile generate de existenta unei singure arhitecturi constau in aceea ca:

Procesul administrativ va fi sustinut in mod intens,

Complexitatea sistemelor este redusa,

Se permite realizarea unui proces de integrare la nivelul Ministerului, prin utilizarea in comun a datelor (in regim "shared") si prin consolidarea acestora,

Se permite o evolutie rapida care permite utilizarea noilor tehnologii.

Avand in vedere schimbarile rapide ce caracterizeaza structura organizatorica a Ministerului, a fost dificila identificarea unei arhitecturi. Din punctul de vedere al managementului informatiei, comunicatiilor si tehnologiei (ICT), intensificarea nivelului de centralizare ar genera o serie de avantaje, atat din punct de vedere managerial, cat si din punct de vedere financiar. Totusi, realitatea indica o tendinta de descentralizare catre nivelul Agentiilor, care sunt caracterizate de o mai mare sau mai mica independenta.

Exista inca o serie de date comune in cadrul acestor organisme independente, iar una dintre sarcinile IT consta in asigurarea consistentei acestor date. Este necesara realizarea unui mediu IT cu o flexibilitate suficienta pentru a putea face fata schimbarilor permanente Aceasta consistenta flexibila este necesara in special prin prisma cerintelor speciale aferente perioadei de integrare la UE.

5. Inspectii tehnice si control

Situatia actuala

Activitatea de inspectii si control se desfasoara in baza unor programe si tematici de inspectii si control specifice fiecarui compartiment. Acestea constituie cadrul de activitate pentru compartimentele de inspectii din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti si pot fi completate pe parcursul anului, cu tematici periodice, cu problematica nou aparuta in fiecare domeniu de activitate.

Directia Generala de Inspectii Tehnice si Control din cadrul MADR are urmatoarea structura:

I. Directia de inspectii tehnice si control in sectorul vegetal are in subordine urmatoarele structuri:

Serviciul Inspectii in Horticultura, care coordoneaza activitatea urmatoarelor structuri :

- Compartimentul Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Viti-vinicol

- Compartimentul Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic in Producerea si Valorificarea Legumelor si Fructelor

Compartimentul Inspectii Tehnice si Control in Domeniul Organismelor Modificate Genetic si Controlul Fertilizantilor

Serviciul Inspectii Tehnice si Control in Functionare Filiere, Fonduri si Programe in Productia Vegetala

II. Directia de inspectii tehnice si control in sectorul zootehnic are in subordine

urmatoarele structuri:

Compartimentul Inspectii Tehnice si Control Clasificare Carcase

Compartimentul Inspectii Tehnice si Control in Realizarea si Promovarea Produselor din Industria Alimentara

Compartimentul Inspectii Tehnice si Control in Functionare Filiere, Fonduri si Programe in Sectorul Zootehnic

III. Compartimentul Inspectii si Control Implementare Politici Funciare si Reglementari

5.4. Comunicare si informatii publice

Situatia actuala:

Activitatile de comunicare ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt organizate in functie de diverse criterii - tip, periodicitate, specific, etc. Intr-o prezentare sumara, acestea pot fi grupate astfel:

Comunicare externa - cu institutiile Uniunii Europene, cu Statele Membre, cu alte organizatii si organisme internationale, cu alte tari.

Comunicare interna - cu alte institutii, cu fermierii, mass-media, autoritati locale, asociatii si ONG-uri, etc.

Comunicare periodica - prin organizarea planificata periodic a unor conferinte de presa, participarea la targuri si simpozioane cu data fixa (ex. Indagra), raportari prestabilite, editarea unor publicatii periodice, etc.

Comunicare ocazionala - datorata unor evenimente neprevazute, situatii de criza, s.a.

Comunicare pe teme generale sau pe teme specifice - in functie de domenii de activitate sau tematica abordata.

Comunicare directa - corespondenta informatizata (petitii si scrisori) cu publicul, newsletter, pliante si brosuri;

Comunicare indirecta - prin intermediul mass-media, actualizarea informatiilor de pe site-ul ministerului, etc.

5.5. Monitorizare si evaluare

Obiectivul monitorizarii si evaluarii este informarea conducerii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu privire la stadiul implementarii Planului Strategic Institutional, atingerea sau neatingerea obiectivelor propuse, precum si necesitatea modificarii acestui Plan in functie de conditionalitati.

Monitorizarea si evaluarea implementarii PSI se va face prin intermediul Grupului de management pentru planul strategic, suportul tehnic fiind asigurat de Unitatea de Management Administrativ si de Unitatea de Politici Publice din cadrul MADR. Monitorizarea si evaluarea se vor face trimestrial respectiv semestrial, pe baza in-puturilor interne si externe.

Subgrupurile sectoriale monitorizeaza stadiul indeplinirii obiectivelor pentru fiecare directie de activitate, realizand rapoarte trimestriale de monitorizare. Monitorizarea se va face pe baza unor grile de monitorizare ce vor cuprinde obiectivele, activitatile, rezultatele asteptate, indicatorii de performanta, resursele alocate, responsabilii si termenele de realizare. Rapoartele de monitorizare vor fi inaintate spre aprobare conducatorului Subgrupului sectorial.

Pe baza rapoartelor de monitorizare, UMA si UPP vor elabora rapoarte de evaluare la intervale de 6 luni pentru perioada acoperita de planul strategic si le vor inainta Grupului de management spre analiza si aprobare. In functie de rapoartele de evaluare, planul strategic va fi revizuit si actualizat pana la sfarsitul fiecarui an in concordanta cu realitatile existente la momentul respectiv si tinand cont de planificarea bugetara anuala.

Prima actualizare a Componentei de Management din cadrul PSI va avea loc dupa elaborarea de catre MADR a Componentei de Planificare bugetara.